„M-am simțit ca la examen” și „mă așteptam la un text mai greu” – așa descriu experiența lor unii participanți la Marea Dictare Națională din acest an. În cazul unora a fost o întoarcere în băncile clasei de limba și literatura română, pentru alții – un test de concentrare și de evaluare a cunoștințelor. Tradițional, persoanele care au obținut note de 9 și de 10 la Marea Dictare Națională din acest an au fost premiate.
La a treia ediție a Marii Dictări Naționale, 18 participanți au obținut nota 10, iar 122 – nota 9. Cinci dintre ei ne-au povestit despre cum au trăit această experiență.
Cristina Roșca: „M-am simțit ca la examen, de parcă eram la bacalaureat”
Cristina Roșca, jurnalistă la suntparinte.md, spune că dintotdeauna a fost pasionată de gramatică. Mama ei este profesoară de limba și literatura română, iar acasă rafturile sunt pline cu dicționare. Îi place să analizeze noile reguli gramaticale și schimbările pe care acestea le aduc. La ediția de anul trecut, tânăra a obținut nota 9, iar în acest an a decis să-și testeze din nou cunoștințele.
Cristina a apreciat mesajul și frumusețea limbajului, însă menționează că textul a fost complicat pe alocuri, din punct de vedere gramatical. „Vladimir Beșleagă are un stil aparte de a scrie – melodios, plin de dragoste față de carte, patrie și părinți și, în același timp, profund și complicat pe alocuri, din punct de vedere gramatical. […] L-am perceput [textul] ca pe o provocare intelectuală, dar și ca pe o lectură cu sensuri profunde.”
Tânăra spune că punctuația a fost o încercare pentru ea, mai ales în locurile unde intonația putea fi interpretată diferit. „Totuși, am încercat să mă ghidez după regulile gramaticale și logica frazei, nu doar după sonoritatea dictării.”
O altă provocare cu care s-a confruntat a fost ritmul. „Trebuia să rămân foarte concentrată și să nu mă las distrasă de emoții”. În plus, pentru ea, atmosfera nu a fost simplă: mulți participanți, pe alocuri gălăgie, emoții foarte mari, iar căldura făcea dictarea și mai intensă.
Încercam să mă detașez de modul în care textul era dictat, pentru a mă concentra pe pauze și pentru a înțelege ce semne de punctuație trebuie să pun. Recunosc, m-am simțit ca la examen, de parcă eram la bacalaureat.
Cristina Roșca
Tânăra crede că ceea ce a ajutat-o să obțină 10 la dictare este experiența sa de jurnalistă. În plus, în unele proiecte colaborează cu școli, manageri și pedagogi, unde este necesară o comunicare clară și corectă.
După publicarea variantei corecte a textului, Cristina a verificat ce a scris. Zice că modul în care a scris ea era puțin diferit de versiunea autorului, dar nu greșit. De aceea, era curioasă să vadă pe ce vor pune accent evaluatorii. „Contează foarte mult și stilul autorului, și felul în care acesta vede textul. Unii pot alege să accentueze o idee între virgule, alții – nu, dar ambele forme sunt corecte. Mai ales la dictare, unde sunt pauze frecvente, nu știi întotdeauna dacă acestea sunt intenționate sau doar pentru a reuși să scrii propoziția întreagă, ceea ce adaugă o provocare suplimentară.”
Ionela Popa: „E firesc să fim provocați”
Ceea ce a motivat-o pe Ionela Popa să participe la Marea Dictare Națională este dragostea pentru limba maternă și pentru valorile naționale. Anul trecut, văzuse anunțul și a decis să participe împreună cu sora ei. Atunci a obținut nota 9, iar în acest an a reușit să ia 10.
Pentru ea, textul a fost în primul rând emoționant, fiindcă a abordat teme în care s-a regăsit: familia și moștenirea culturală, cartea și dragostea de lectură. Totodată, textul a fost așa „cum îi place ei”: cu multe semne de punctuație, pe care le-a potrivit cum a știut ea mai bine. „Ador frazele lungi și labirinturile pe care le creează în mintea mea, așa cum ador și frazele scurte, dar cele mai pline de sens.”
Una dintre provocările cu care s-a confruntat Ionela este soarele. Totuși, zice că Piața Marii Adunări Naționale este un loc potrivit, întrucât evenimentul desfășurat la 31 august 1989, strâns legat de limba pe care o scriem azi, a și dat numele acestui teritoriu simbolic.
La un așa eveniment, nu trebuie să ne așteptăm la un text ușor abordabil. E firesc să fim provocați, chiar dacă unii participanți nu au mai scris o dictare încă de pe băncile școlii.
Ionela Popa
Ionela povestește că, după eveniment, a deschis postarea cu textul corect cu multă frică. Nu voia să descopere greșeli. Însă, după ce a citit, a fost încântată. „Cel mai mult m-au bucurat comentariile, unde se scria că «mai avem multe de învățat!». E frumos când oamenii tind spre perfecțiune, în acest caz, perfecționarea scrierii în limba proprie. Într-un alt comentariu am citit că «textul a fost cu adevărat complicat, iar cei ce s-au descurcat cu brio pot fi considerați profesori». Nici nu mă gândeam atunci că voi fi și eu una dintre acești oameni.”
Tânăra este foarte mândră de nota obținută și ar vrea s-o dedice profesoarei sale de limba și literatura română din gimnaziu, Elena Stratu. Este studentă în anul I la Inginerie Software, însă planifică să facă filologie peste cinci sau șase ani.
Danu Postolache: „Multe virgule au fost puse după propria inspirație”
Prietena sa l-a inspirat pe Danu Postolache să participe la Marea Dictare Națională din acest an. Tânărul este student la Medicină și citește multă literatură științifică. L-a entuziasmat posibilitatea de a-și verifica cunoștințele în gramatică și ortografie. Înainte de dictare, Danu intuia că textul ar fi fost unul comemorativ. „Așa a și fost.”
Pentru Danu provocările au ținut doar de propria capacitate de analiză și decizie. Crede că fragmentul a fost dictat într-o manieră expresivă și pe înțeles, însă textul a fost complicat, deoarece au fost multe semne de punctuație. „Am fost absolut sigur doar de puncte și semne de întrebare. Multe virgule au fost puse după propria inspirație.”
Rezultatul – nota 10 – l-a surprins plăcut și îl dedică profesoarelor lui de limba și literatura română, Ecaterina Capcelea și Marta Friptu.
Nina Moraru: „Totul e foarte simplu”
Nina Moraru a participat pentru a doua oară la Marea Dictare Națională și la ambele ediții a obținut nota 10. A decis să se înscrie, fiindcă îi este dragă gramatica limbii române și și-a dorit să își testeze din nou nivelul de cunoștințe.
Este de părere că textul a fost provocator, cu multe reguli, în special ce ține de semnele de punctuație și cratime. „Este necesar să cunoaștem regulile pentru ca să punem corect semnele de punctuație. Și eu am ezitat în unele momente, dar m-am concentrat și am reușit să scriu corect.”
O provocare pe care a întâmpinat-o este arșița. „Deși am avut apă și chipiu, căldura soarelui a fost o mică bătaie de cap.”
Imediat ce a ajuns acasă și-a verificat textul. A căutat fragmentul scriitorului Vladimir Beșleagă și l-a comparat cu textul ei. „M-am bucurat să constat că scrisesem corect.”
Nina spune că nu există niciun secret în a lua 10 la dictare. „Totul e foarte simplu. E necesar să studiem constant regulile limbii române și să citim cât mai mult.”
Ionela-Cristina Ciutac: „Mă așteptam la ceva mai greu”
Dorul de lecțiile de limba română și de a scrie texte au motivat-o pe Ionela-Cristina Ciutac, studentă în anul III la Medicină, să se înscrie la Marea Dictare Națională. I-a plăcut textul dictat și crede că a fost bun.
Mă așteptam la ceva mai greu. Am scris texte mai complicate la școală. Au fost, într-adevăr, momente când nu știam sigur ce semn de punctuație să folosesc, dar m-am descurcat.
Ionela-Cristina Ciutac
Este de părere că experiența de la orele de limba română de la școală au ajutat-o să obțină 10. „Am avut o profesoară superbă la școală. Ne punea să rescriem textele până era totul corect, până erau puse toate virgulele și nu erau alte greșeli de ortografie sau de stil. A fost o profesoară care mereu ne-a lăudat și ne-a încurajat când scriam bine. A fost, bineînțeles, și meritul meu. Mi-am dat întotdeauna silința să respect regulile gramaticale.”
Când a văzut varianta corectă a textului, Ionela-Cristina a înțeles că a scris bine.
Tânăra este pasionată de lectură, iar cititul o ajută să înțeleagă regulile gramaticale. Îi plac cărțile, căci, în felul acesta, descoperă cele mai personale și intime stări sau trăiri ale individului descrise cu amănuntul: suferința, disperarea, nedreptatea, dragostea, frica, entuziasmul.
Teodor Zaporojan, tânărul care nu are lecții de limba română de aproape doi ani
Teodor Zaporojan este elev în clasa a XI-a și studiază după un curriculum britanic. De aproape doi ani, nu mai are nicio lecție de limba și literatura română. Totuși, și-a dorit să participe la Marea Dictare din acest an. Pentru el textul a fost complex, dar interesant, deoarece este un fragment dintr-o operă literară pe care nu a studiat-o la școală.
Cea mai mare provocare cu care s-a confruntat a fost aranjarea textului în pagină, deoarece au fost atât fragmente în proză, cât și în versuri. „În unele fragmente, unde erau enunțuri specifice stilului autorului, am avut unele dificultăți. Le-am depășit însă.”
Teodor a participat de două ori și în ambele cazuri a luat nota 9. „Am reușit să obțin 9 datorită unei pregătiri bune la limba și literatura română și lecțiilor calitative din gimnaziu. Am citit multe cărți în limba română.”
De asemenea, tânărul spune că l-a ajutat și participarea la concursuri de lectură, de scriere creativă și de analizare a cărților.
Amintim că, în data de 31 august, de Ziua Limbii Române în Piața Marii Adunări Naționale a avut loc a treia ediție a Marii Dictări Naționale. În centrul capitalei au participat circa 2.000 de persoane, însă textul a fost scris și de persoane din mai multe localități din Moldova.
Adriana Cazacu, secretară de stat la MEC, a precizat că se preconizează ca anul viitor să mărească numărul de participanți la 5.000. Astfel, se dorește stabilirea unui record internațional.
