Nepalul se confruntă cu cea mai gravă criză politică din ultimele decenii, după proteste masive care au dus la demisia prim-ministrului Khadga Prasad Sharma Oli pe 9 septembrie 2025, transmite Reuters. Acestea au depășit chiar și violențele din 2006, care au dus la abolirea monarhiei în Nepal. Manifestările au fost declanșate inițial de interdicția temporară a autorităților asupra accesului la rețelele sociale, dar au scos la iveală nemulțumiri mai largi legate de corupție, nepotism și lipsa oportunităților economice pentru tineri.
Protestele au început pe 1 septembrie 2025, când tinerii nepalezi, majoritatea din Generația Z, s-au mobilizat pe rețele sociale pentru a contesta blocarea platformelor de socializare, percepută ca o încălcare a libertății de exprimare.
Inițial pașnice, manifestațiile s-au transformat rapid într-un răspuns mai amplu la guvern și la corupția generalizată. Aproximativ o cincime dintre tineri sunt șomeri, iar mulți au acuzat că copiii politicienilor se bucură de un stil de viață luxos și de numeroase avantaje, în timp ce restul populației se confruntă cu lipsuri economice.
Escaladarea violențelor
# Marți, 2 septembrie 2025, demonstrațiile au cuprins capitala Kathmandu, iar poliția a deschis focul asupra mulțimii, omorând 19 persoane.
# Protestatarii au dat foc clădirilor guvernamentale, inclusiv complexului Singha Durbar, care găzduiește biroul prim-ministrului și mai multe ministere, și au atacat locuințele politicienilor.
# Răspunsul autorităților a inclus mobilizarea armatei, care a transportat miniștrii în locuri sigure cu elicopterele și a emis avertismente prin intermediul forțelor de securitate.
# Chiar după ce premierul Oli a renunțat la interdicția asupra rețelelor sociale, protestele au continuat și s-au intensificat, blocând drumuri și ocupând clădiri guvernamentale.
Cauzele protestelor
Protestele față de interdicția temporară de acces la rețele sociale au fost doar catalizatorul. Nemulțumirile tinerilor reflectă frustrări mai vechi:
# corupția și nepotismul liderilor politici;
# lipsa oportunităților economice, în contextul unui șomaj de 20 % în rândul tinerilor, conform Băncii Mondiale;
# disparități sociale vizibile, accentuate de stilul de viață ostentativ al copiilor elitei politice;
# frustrare generalizată față de incapacitatea guvernelor succesive (Nepal a avut 13 guverne din 2008) de a asigura stabilitate politică și creșterea economică.
Reacții și demisia premierului
Răspunsul violent al autorităților a dus la demisia lui KP Sharma Oli, acceptată de președinte. Premierul va conduce un guvern interimar până la instalarea unui nou guvern, deși este neclar ce atribuții exacte va avea.
În același timp, organizații internaționale și lideri politici au făcut apel la reținere:
# ONU a cerut respectarea drepturilor omului și desfășurarea protestelor în mod pașnic.
# Șeful armatei nepaleze, Ashok Raj Sigdel, a îndemnat la dialog pentru prevenirea pierderilor umane.
