Una dintre instituțiile de învățământ care s-a pomenit cu o biserică în curte este Grădinița numărul 150 din sectorul Râșcani al municipiului Chișinău.
„Biblioteca” cu icoane
Aici, ridicarea mascată a bisericii a început pe 21 mai 2015. Atunci, Primăria Chișinău a eliberat un certificat de urbanism pentru „construirea unei biblioteci cu Centru de educație moral-spirituală” pe teritoriul grădiniței, semnat de viceprimarul de atunci, Nistor Grozavu.
În nota explicativă emisă de grădiniță se menționează că actele au fost oferite în urma unui demers semnat de directoarea instituției, Gîscă Valentina, dar și de Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb și Andrei Grosu, șefa DGETS Chișinău și, respectiv, șeful DETS Râșcani.
Peste aproape nouă luni, primăria a emis și autorizația de construcție, iar zidirea „bibliotecii” urma să înceapă în viitoarele șase luni. Proiectul de construcție arată că edificiul trebuia să aibă o lungime de aproximativ 11 metri și o înălțime de 6,8 metri.
Într-o imagine postată de Mitropolia Chișinăului deja în 2020, în legătură cu această construcție, este prezentată și o posibilă schiță grafică a „bibliotecii”.
Construcția „bibliotecii” a demarat în decembrie 2017.
În același timp, în luna noiembrie a aceluiași an, organizația „Părinți Solidari” scria că pe teritoriul instituției de învățământ ar urma să fie ridicată o biserică și cataloga situația drept o posibilă „schemă raider de acaparare a terenului”.
Cu un an mai devreme, în 2016, a fost înregistrată Comunitatea Religioasă Parohia cu Hramul „Sfântul Stelian“ din cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova, sectorul Râșcani, municipiul Chișinău, administrată de Ivan Cij.
Printre fondatorii hramului se număra și directoarea Grădiniței 150 de atunci, Valentina Gîscă.
Până în anul 2018 a fost construit subsolul „bibliotecii”, fiind demarate și lucrările de ridicare a etajului I. În aceeași perioadă, vestea despre construcția ilegală a unei biserici pe teritoriul unei grădinițe ajunge în atenția publicului, iar organizația „Părinți Solidari” demonstrează că pe teritoriul grădiniței, de facto, se construiește o biserică numită „Sfântul Stelian”.
Într-o filmare realizată în data de 16 iulie 2018, asociația arată că în subsolul clădirii de la grădiniță, aflată încă în construcție, se desfășoară slujbe bisericești care sunt vizitate de mai multe persoane din extern. În același videoclip, directoarea instituției preșcolare, Valentina Gîscă, este întrebată: „De ce avem biserică pe teritoriul grădiniței?”. Aceasta răspunde: „De ce mă întrebați pe mine?”, deși este persoana care a semnat demersul prin care s-a solicitat construcția „bibliotecii”.
Într-un alt clip video postat de organizație, unul dintre slujitorii bisericii spune că are „contract cu Dumnezeu” pentru gestionarea edificiului aflat pe teritoriul grădiniței.
Intervenția „neblagoslovită” a primăriei
Mediatizarea cazului a atras atenția autorităților abia în luna mijlocului lui septembrie 2018, când au fost întreprinse oficial primele acțiuni de sistare a lucrărilor.
Într-o scrisoare semnată de Andrei Pavaloi, pe atunci șef al DETS Râșcani, se constată că activitatea Parohiei „Sfântul Stelian” pe teritoriul grădiniței contravine legii, apoi se solicită de la DGETS și primărie anularea actelor permisive pentru construcție.
În imagini, poarta grădiniței și a bisericii. 16 iulie 2018. În jurul edificiului se văd materiale de construcție, iar accesul copiilor către construcție este îngrădit cu ajutorul unei table de metal. Sursă: Asociația „Părinți Solidari”
În data de 21 septembrie 2018, Sergiu Borozan, șeful de atunci al Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, anunță că în urma ieșirii la fața locului s-a constatat că, la moment, „lucrări de construcție nu se execută”, iar „actele permisive elaborate anterior nu sunt valabile și respectiv nu pot fi anulate”.
La 1 octombrie 2018, viceprimarul de atunci, Nistor Grozavu, a semnat o dispoziție de sistare a lucrărilor de construcție neautorizate și inițierea procedurii de demolare, cerând inclusiv întocmirea unui proces-verbal contravențional pentru realizarea construcțiilor ilegale. Însărcinările îi reveneau pretorului de la Râșcani, Nicolae Balaur.
Într-o notă informativă, Valentina Gîscă afirma în acea perioadă că lucrările de construcție „se desfășoară conform documentelor”, iar clădirea găzduiește o bibliotecă și, mai nou, biserica „Sfântul Stelian”.
Aceasta menționa că în cadrul edificiului funcționa și o „școală duminicală”, iar părintele Ioan (Ivan Cij) face cunoștință copiilor cu literatura și încearcă să le arate „comportamentul corect în societate”. De asemenea, directoarea instituției povestea și despre alte activități la care ar fi participat copiii și părinții lor pe teritoriul așa-numitei biblioteci.
Directoarea mai afirma atunci că, odată cu încheierea lucrărilor, va fi dat în exploatare „Centrul de educație moral-spirituală”.
După dispoziția lui Nistor Grozavu, Agenția pentru Supraveghere Tehnică (AST) a emis o prescripție prin care a cerut DGETS și Grădiniței 150 să sisteze lucrările și să înlăture neconformitățile. Răspunsul Direcției educație a fost că responsabilitatea executării dispoziției a trecut la DETS din sectorul Râșcani, în baza actului emis de viceprimar pe 1 octombrie 2018. Pe 23 noiembrie 2018, AST a adresat o scrisoare către Primăria Chișinău și DGETS, în care este menționat că responsabilitățile în soluționarea cazurilor de construcții neautorizate țin de competența autorităților administrației publice locale.
La începutul anului 2019, la aproape patru luni de la dispoziția lui Nistor Grozavu, demolarea „bibliotecii” încă nu începuse. Dintr-un document emis de Pretura Râșcani pe 29 ianuarie aflăm că anterior aceasta a cerut Direcției să demoleze clădirea ilegală cu forțele proprii până pe 14 ianuarie 2019, lucru care nu s-a întâmplat. În consecință, s-a solicitat prezența reprezentantului DGETS în data de 5 februarie 2019, ora 9:00, pentru realizarea lucrărilor de demolare forțată.
Cu o zi mai devreme, în cadrul ședinței operative a primăriei, primarul interimar de atunci, Ruslan Codreanu, a anunțat că biserica ilegală va fi demolată chiar în ziua următoare. Pe de altă parte, directoarea grădiniței spunea pentru TV8 că așa-numitul Centru moral-spiritual „nu va fi demolat, dar reprofilat, cu păstrarea paraclisului”, deoarece „lăcașul sfânt niciodată nu se demolează”.
Și de această dată, actele semnate de funcționarii publici urmau să „pice proba practică”.
Decizie de la Dumnezeu?
În vara lui 2019, construcția care trebuia inițial să fie „bibliotecă” nu doar că a rămas intactă la ordinele municipalității, dar continua și să desfășoare slujbe într-o clădire care nu a fost dată în exploatare. În luna august, TV8 arăta că construcția bisericii a fost reluată, iar părintele Ioan spune că ar avea drept act permisiv o decizie luată de Guvern.
Într-o solicitare de informații adresată Guvernului, ne-a fost confirmat faptul că în 2019 a fost instituit un Grup de lucru pentru a examina legalitatea construcției lăcașelor de cult pe terenuri publice.
Autoritățile au constatat că mai multe biserici au fost ridicate pe terenurile instituțiilor de învățământ fără respectarea procedurilor legale, iar aceste cazuri pot fi soluționate doar în instanță. Totodată, Guvernul a precizat că nu a analizat situațiile ce țin de terenurile gestionate de autoritățile locale, respectiv și cazul grădiniței din Chișinău.
Ajuns din nou în „gura presei”, cazul a revenit pe ordinea de zi a autorităților municipale. Pe 19 septembrie 2019, Primăria Chișinău a constatat că DGETS ignoră dispozițiile emise și a cerut în mod de urgență formarea unui grup de lucru pentru a opri lucrările efectuate cu abateri de la actele permisive.
La 4 decembrie 2019, Parohia „Sfântul Stelian” din cadrul Bisericii Ortodoxe a decis să acționeze în judecată Primăria Chișinău și să ceară anularea dispoziției de demolare din 1 octombrie 2018. Atunci, ea anunța că a finalizat aproximativ 80-85 % din lucrările totale și a cheltuit peste 1 milion de lei. Peste aproape doi ani, Judecătoria Chișinău a declarat acțiunea parohiei inadmisibilă, iar în noiembrie 2021, Curtea de Apel a menținut aceeași decizie, respingând recursul fețelor bisericești.
În ianuarie 2020, la solicitarea viceprimarului de atunci, Victor Chironda, Procuratura Chișinău a constatat existența unor suspiciuni de ilegalități în eliberarea certificatului de urbanism și a autorizației de construcție pentru așa-numita „bibliotecă” și a dispus pornirea urmăririi penale. Trei luni mai târziu însă, procurorii au emis o ordonanță de refuz al urmăririi, motivând că „fapta nu întrunește elementele infracțiunii”.
După ce scandalul a căpătat amploare publică, Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove s-a adresat „grupului minoritar de cetățeni care cu înverșunare se opun construcției”, îndemnându-i să nu „ponegrească biserica” și să „nu incite la ură și discordie”. Ba mai mult, mitropolia a ținut să menționeze că în țara noastră peste 96 % dintre cetățeni sunt membri ai Bisericii Ortodoxe, iar construcția „a pornit în bază legală”.
În 2023, Pretura sectorului Râșcani a analizat două sesizări referitoare la construcția de pe teritoriul grădiniței și a constatat următoarele lucruri:
#1. Ioan Cij a betonat pereții exteriori ai clădirii neterminate, mărind dimensiunile acesteia de la 11×11 m la 11×14 m, cu încălcarea documentației aprobate;
#2. după emiterea dispoziției de sistare semnată de viceprimarul Nistor Grozavu, ca urmare a abaterilor de la proiect și a expirării autorizației, lucrările au continuat în mod neautorizat.
În consecință, a fost pornit un proces contravențional pe numele lui Ioan Cij, iar DGETS, reprezentată de Andrei Pavaloi, a fost obligată să oprească definitiv construcția și să restricționeze accesul persoanelor străine pe teritoriul grădiniței.
Mai multe încălcări au fost depistate de Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică (INST): neprezentarea documentației de execuție, armarea incorectă, lipsa certificatelor de conformitate și a testelor de laborator.
Instituția a concluzionat că starea tehnică a construcției este nesatisfăcătoare și nu corespunde cerințelor documentației de proiect.
În octombrie 2023, Andrei Pavaloi a declarat că a fost organizată o ședință în care s-a cerut sistarea lucrărilor. Deoarece acestea nu au încetat, ulterior a fost solicitată intervenția Inspectoratului de Poliție din Râșcani. Lucrările ilegale însă au continuat.
„Așa a fost alegerea lui Dumnezeu”
La începutul anului 2025, într-o postare pe Facebook, parohul Ioan Cij a solicitat bani de la enoriaș pentru a termina construcția bisericii.
După aproape cinci ani de când municipalitatea a dispus oprirea lucrărilor, ceea ce pe hârtie era „bibliotecă și Centru de educație moral-spiritual” astăzi s-a transformat clar într-o „biserică în toată firea”, arătând altfel decât în planul inițial de construcție. Nici preotul Ioan Cij nu mai vorbește despre bibliotecă sau centru de educație moral-spirituală pentru copii, numind deschis edificiul – biserică.
În data de 13 iulie 2025, am mers la Grădinița 150 pentru a realiza un interviu cu parohul bisericii ridicate în curtea instituției.
Ioan Cij ne-a spus că banii pentru ridicarea edificiului au fost oferiți de enoriași, iar decizia de construcție a acesteia pe teritoriul grădiniței a fost luată pentru că „trebuie să fim alături de copii, de educație, de școală”. Preotul a mai menționat că ordinul de stopare a lucrărilor ar fi ilegal.
Cum poți să emiți o autorizație de construcție și certificat de urbanism și de aici să întorci înapoi? Biserica era deja pe jumătate construită. Copilul se naște, de acuma trebuie să-i faci certificat, să-i dai viață, merge în continuare. Nu poți să spui: gata, copilul acesta nu o să mai crească, trebuie de eliminat.
Ioan Cij, parohul bisericii
Preotul mai spune că toate lucrările „au fost conforme” și au fost „coordonate”, iar dacă cuiva „nu i-a plăcut, asta e treaba lor”.
Ni s-a dat pentru copii, asta nu o să fie biserica mea, biserica îi a copiilor, a grădiniței, a oamenilor, pentru că toți au nevoie de Dumnezeu. Am avut activitate cu copiii. Am organizat terenuri, pavaje am pus. Am cumpărat pentru copii. Pentru că dacă noi am venit aici, cred că așa a fost alegerea lui Dumnezeu.
Ioan Cij
Conform Cadastrului Bunurilor Imobile, edificiul pur și simplu nu este înregistrat, aflându-se în continuare pe teritoriul Grădiniței 150.
Mai mult decât atât, „biblioteca” devenită biserică nu este conectată la serviciile comunale. Ioan Cij ne-a spus că biserica primește electricitate de la panouri solare, lucru pe care ni l-a confirmat și Premier Energy.
Întrebat dacă sunt dificultăți în procesul de conectare la serviciile publice, preotul a menționat că anterior „au fost niște neînțelegeri”.
„Apă-Canal” Chișinău ne-a spus, într-o solicitare de informații, că biserica a fost conectată ilegal la rețeaua publică de apă, ulterior fiind înlăturat branșamentul neautorizat.
Aflați lângă poarta bisericii din preajma grădiniței de copii, mai mulți enoriași s-au apropiat de jurnaliștii #diez manifestând un comportament agresiv împotriva noastră, din motiv că am fotografiat biserica. Văzând acest lucru, unul dintre reporteri a început să-i filmeze. Ulterior, enoriașii ne-au insultat și amenințat din motiv că am fi „împotriva bisericii”, numindu-ne „trimiși de satana”, „plătiți din Anglia” sau homosexuali.
De asemenea, unul dintre enoriași ne-a spus: „Să vă uitați ce s-a mai întâmplat cu activiștii mai activi care au lovit în biserică”, anterior, tot el, menționa că va întoarce „90 % din populația țării” împotriva noastră pentru a ne „oferi un răspuns”. Printre cei implicați se afla și o persoană care purta o cămașă însoțită de mesajul: „Мы русские, с нами Бог” („Noi suntem ruși, cu noi este Dumnezeu”) – o narațiune propagandistică rusă, utilizată inclusiv de armata Moscovei în timpul invaziei din Ucraina.
Reprezentanții Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove au precizat pentru #diez că parohiile și comunitățile religioase țin doar de subordonarea canonică a Mitropoliei, nu și de cea juridică. Totodată, aceștia au menționat că instituția lor nu a oferit sprijin financiar pentru construcția bisericii de la Grădinița 150.
Se află în subordinea canonică, dar nu și juridică. Deci sunt două lucruri diferite. Orice abatere, încălcări, construcții neautorizate ș.a.m.d. sunt responsabilități strict legate de comunitatea religioasă, cea care a întocmit documentația de proiectare, care a început construcția cu sau fără autorizație. Deci nu duce Mitropolia răspundere, fiindcă are în subordine canonică peste 1.500 de parohii.
Secretarul Mitropoliei Moldovei, protoiereul mitrofor Vadim Cheibaș
Teritoriul grădiniței fără copii
Astăzi, Grădinița numărul 150 este frecventată de 288 de copii. Potrivit directoarei instituției, Larisa Furdui, procesul educațional al acesteia nu se intersectează deloc cu edificiul care trebuia să fie „bibliotecă cu Centru de educație moral-spirituală”.
Directoarea spune că a solicitat anterior autorităților municipale să construiască un gard care să separe biserica de teritoriul grădiniței.
În perioada anilor 2019-2025, Larisa Furdui spune că a primit de la DGETS mai multe indicații privind stoparea construcției bisericii. De fiecare dată, directoarea spune că preîntâmpina preotul să înceteze lucrările, iar în caz de refuz, chema organele de poliție.
În total, de la începerea lucrărilor de construcție a bisericii, în adresa Inspectoratului de Poliție Râșcani au fost înregistrate 17 sesizări pe marginea imobilului ridicat fără autorizație. Organele de poliție spun că rolul lor este doar de a menține ordinea publică și nu are competențe de a dispune ori executa demolarea construcțiilor neautorizate.
„Băieții șmecheri în sutană”
Victor Chironda, fost viceprimar al Chișinăului în perioada 2019-2021, spune că „biserica” de la Grădinița 150 face parte dintr-un fenomen larg de capturare ilegală a terenurilor școlare de către fețele bisericești, tolerat de autorități mai întâi prin complicitate, apoi prin pasivitate.
Fostul viceprimar menționează că anterior a fost încheiat un acord dintre Mitropolie și DGETS pentru amenajarea unor centre de educație spirituală în instituțiile de învățământ. În realitate însă, reprezentanții comunității religioase au identificat niște „colțuri de teren” unde și-au construit propriile edificii.
Aceste construcții sunt din categoria celor care nu au fost absolut deloc autorizate. Tot ce au ei sunt niște proiecte contrasemnate de unii funcționari din primărie, dar ele nu au valoarea unei autorizații de construcție, pentru că nu respectă toată partea de pregătire a autorizației de construcție.
Victor Chironda, urbanist
Potrivit lui Victor Chironda, pentru a demola clădirea ridicată ilegal, Primăria Chișinău trebuia să sesizeze instanța. Fostul viceprimar afirmă că a discutat personal cu primarul Ion Ceban despre acest subiect, însă edilul ar fi refuzat să intervină, invocând implicarea Mitropoliei.
Primăria trebuia să constate că construcția este ilegală, apoi să meargă în judecată și să demoleze clădirea. Mie personal primarul Ion Ceban mi-a spus: «Eu nu mă bag în această situație, că a venit cineva de la Mitropolie și m-a rugat să nu ne implicăm». […] Băieții șmecheri în sutană au găsit o modalitate de a acapara câțiva zeci de metri pătrați din grădinițe și nici primăria, nici autoritățile centrale n-au făcut absolut nimic cu asta.
Victor Chironda, urbanist
Victor Chironda spune că primăria are astăzi și mai multe pârghii de intervenție, inclusiv după ce a fost aprobat în 2022 un regulament privind demolarea construcțiilor neautorizate.
Am solicitat reacții de la primarul Ion Ceban și șeful DGETS, Andrei Pavaloi, dar nu am primit răspunsuri.
Casa care trebuia să fie post de pază
Nu doar pe teritoriul Grădiniței nr. 150 a fost construită o biserică. Un alt caz similar s-a întâmplat în sectorul Botanica al capitalei, pe șoseaua Muncești, numărul 400. Acolo, pe teritoriul Gimnaziului nr. 31, începând cu anul 2010 a fost construită Biserica Ortodoxă „Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul”.
Instituția de învățământ era frecventată, în anul de studii 2024/2025, de către 494 de elevi, iar directoarea gimnaziului, Anna Soloviov (Gurulea), ne-a comunicat că activitățile desfășurate în biserică nu se intersectează cu procesul educațional. De asemenea, preotul oficia liturghii chiar în sediul instituției de învățământ, la inițiativa fostei directoare Nina Pînzaru.
Lucrurile devin și aici interesante, deoarece, în anul 2012, a fost eliberat un certificat de urbanism pentru construirea unui post de pază cu grupuri sanitare pe teritoriul Gimnaziului nr. 31. Însă, în realitate, a fost construită o casă de locuit, care, la fel ca biserica, nu sunt înregistrate la cadastru și nu există din punct de vedere juridic.
În 2015, Inspecția de Stat în Construcții [actualul Inspectorat Național pentru Supraveghere Tehnică] a verificat lucrările de construcție care se desfășurau la fața locului și a depistat mai multe neconformități. Una dintre ele era că lucrările de construcție au început până la eliberarea autorizației de construcție. În perioada 2015-2016, Inspecția a sistat valabilitatea autorizației de construcție și a sistat lucrările de construcție. De asemenea, a obligat Direcția Generală Educație, Tineret și Sport să înlăture neconformitățile depistate.
Mai mult, directoarei de atunci a gimnaziului, Nina Pînzaru, i-a fost întocmit un proces-verbal cu privire la construcția neautorizată și i-a fost înmânată prescripția de „sistare a lucrărilor de construcție până la înlăturarea neconformităților depistate”.
Cu toate acestea, lucrările asupra imobilului au continuat de-a lungul anilor, deși autorizația de construcție era anulată încă din 2015. În prezent, casa de locuit pare să fie deja finalizată.
Unul dintre locuitorii din preajma casei construite de preotul bisericii „Sfântul Ioan Teologul” ne-a relatat că cel din urmă nu locuiește acolo, dar vine doar ziua, când oficiază slujbele.
Preotul nu trăiește acolo. El vine ziua și stă acolo, cum ar fi casă de ședere pentru el. Cineva este acolo, o persoană responsabilă, dar nu preotul. Dar e casa preotului, el a construit-o, tot, tot. A fost și constatarea poliției, el a semnat. Lucrătorii au confirmat că sunt de dânsul aduși, sunt enoriași de la biserică și fac asta pe gratis.
Pavel Bolgari, locuitorul de lângă casa construită pe teritoriul Gimnaziului nr. 31 de preotul bisericii „Sfântul Ioan Teologul”
În 2022, Inspectoratul de Poliție Botanica a întocmit un proces-verbal reprezentantului comunității religioase „Sfântul Ioan Teologul” pentru samavolnicie*, în contextul acțiunilor ilegale comise la construcția neautorizată.
*Samavolnicie – faptul de a acționa după bunul-plac, nesocotind și încălcând voința și drepturile altora.
De asemenea, încă în 2012, Inspecția de Stat în Construcții [actualul Inspectorat Național pentru Supraveghere Tehnică] a constatat că preotul executa lucrări de construcție în lipsa autorizației de construcție și i-a fost înmânată prescripția de sistare a lucrărilor. Totodată, Inspectoratul i-a întocmit și atunci un proces-verbal cu privire la construcția neautorizată.
În 2022, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică i-a întocmit și directoarei Gimnaziului nr. 31, Anna Gurulea, un proces-verbal cu aplicare de amendă, fiindcă pe teritoriul instituției de învățământ aveau loc construcții neautorizate. Mai mult, în data de 17 mai 2022, INST i-a cerut directoarei sistarea tuturor lucrărilor de construcție.
În acest context, Alexandru Bot, avocat și expert în domeniul justiției și drepturilor, menționează că, paradoxal, directoarea instituției a fost sancționată pentru existența construcției neautorizate pe terenul școlii, deși persoanele care erau într-adevăr vinovate nu au fost trase la răspundere.
Aceasta relevă un neajuns al aplicării legii: răspunderea a căzut pe umerii unui manager școlar care, de fapt, a moștenit problema și care a încercat să o rezolve, în timp ce adevărații vinovați (preotul și funcționarii care au permis construirea anexei) nu fuseseră trași încă la răspundere.
Alexandru Bot, avocat, expert în domeniul justiției și drepturilor
Cum se face că DGETS Chișinău a permis construcția bisericilor pe teritoriul instituțiilor de învățământ, am încercat să aflăm de la Andrei Pavaloi, șeful adjunct al DGETS, căruia i-am solicitat un interviu, însă acesta nu a răspuns solicitării noastre.
În cadrul investigației, am solicitat șefului DGETS, Andrei Pavaloi, să ne permită:
#1. realizarea a două interviuri cu directoarele Grădiniței nr. 150 și Gimnaziului nr. 31;
#2. filmarea unor cadre de atmosferă în curțile acestor instituții, inclusiv în zonele unde se află construcțiile vizate în anchetă.
În demers am precizat clar că în materialul video nu vor apărea copiii care frecventează instituțiile. Cu toate acestea, Andrei Pavaloi a respins solicitarea, invocând faptul că „orice activitate care ar putea perturba buna desfășurare a procesului educațional sau care ar implica riscuri pentru siguranța copiilor nu poate fi autorizată”.
Menționăm că elevii Gimnaziului nr. 31 se aflau atunci în vacanța de vară.
„Responsabilitatea funcționarilor publici implicați este un punct-cheie al acestor cazuri”
Alexandru Bot, avocat și expert în justiție, afirmă că bisericile ridicate pe terenurile grădiniței și gimnaziului din Chișinău reprezintă încălcări grave ale legii.
El explică faptul că terenurile au fost „acaparate” ilegal, cu sprijinul sau tăcerea unor funcționari publici. În acest proces au fost comise mai multe ilegalități.
- Terenurile destinate învățământului au fost ocupate abuziv, contrar regimului de proprietate publică și destinației lor legale.
- Certificatele de urbanism și autorizațiile de construcție au fost emise sau folosite ilegal pentru scopuri care nu corespundeau realității.
- Lucrările de construcție au depășit proiectele și termenele aprobate, iar clădirile nu au trecut prin procedura obligatorie de recepție finală, fiind totuși utilizate. Plus, lucrările au continuat în lipsa autorizațiilor.
- Accesul persoanelor străine pe teritoriul școlii și grădiniței a pus în pericol siguranța copiilor. În plus, ridicarea unei biserici pe terenurile destinate educației contravine principiului statului laic, prevăzut în Constituție, și poate genera situații de discriminare.
Aceste fapte sunt contravenții sancționate cu amenzi și demolarea construcțiilor neautorizate, dar pot constitui și infracțiuni precum abuz în serviciu sau neglijență din partea funcționarilor implicați.
Expertul subliniază că legea oferă soluții clare: demolarea construcțiilor ilegale, readucerea terenurilor la starea inițială și sancționarea celor vinovați, inclusiv a autorităților care au tolerat aceste abateri.
De asemenea, expertul atrage atenția că regulamentele adoptate la nivel local de Consiliul Municipal Chișinău și de către primarul general nu au temei legal pentru a decide demolarea clădirilor. Conform legii, doar instanța de judecată, în cadrul unei proceduri contravenționale sau penale, poate dispune demolarea, iar aceasta se face după regulile stabilite de Guvern.
Cu alte cuvinte, următorul pas ar fi ca Primăria Chișinău să se adreseze în judecată.
Situația evidențiază necesitatea ca funcționarii care au greșit – fie prin acțiune, fie prin omisiune – să fie sancționați exemplar, pentru a restabili legalitatea și pentru a preveni precedentul periculos ca terenurile școlare să fie acaparate în acest mod. În esență, cazurile analizate scot în evidență necesitatea unei aplicări ferme a legislației urbane și funciare pentru a proteja patrimoniul public educațional și pentru a preveni repetarea unor astfel de situații.
Alexandru Bot, avocat și expert în justiție
O analiză desfășurată a cazurilor menționate anterior, scrisă de Alexandru Bot la solicitarea #diez, o puteți găsi aici.
Autori: Petru Beșleaga și Maxim Pistrui
Fact-checking: Marcela Zămosteanu
