În anul 2024, rata abandonului universitar în România a ajuns la 48 %. Asta înseamnă că aproape jumătate dintre studenții înscriși la licență au renunțat la studii. Dar ce fac ei mai departe? Dacă unii se încadrează în câmpul muncii, alții preferă să se orienteze către o altă facultate. Așadar, în cazul acestor tineri nu mai putem vorbi de un abandon universitar, chiar dacă rapoartele îi clasează exact în această categorie. De ce se reorientează tinerii, dar și cum se desfășoară acest proces în alte țări aflați din articolul ce urmează.
#diez a stat de vorbă cu tineri din Franța, România, Polonia și Algeria. În unele țări, dacă începi o a doua facultate, ești „condamnat” să plătești taxa de studii, indiferent de media pe care o ai. În alte regiuni însă, înscrierea la o nouă facultate presupune să susții din nou examenele de bacalaureat.
Algeria
Djellab Feriel a susținut examenele de bacalaureat în anul 2020. Cu diploma obținută s-a înscris la specializarea matematică și informatică în cadrul Universității de Știință și Tehnologie „Houari Boumediene” (USTHB) din Bab-Ezzouar. La alegerea acestei specializări a fost influențată de prieteni și familie.
Mie personal nu mi-a displăcut ideea, având în vedere că astăzi totul se învârte în jurul tehnologiei. Deși îmi place mai mult știința medicală, am simțit că ar putea fi mai distractiv să studiez tehnologia.
Când am început să studiem în primul semestru, nu am găsit materia prea dificilă, dar era puțin complicat să obțin cele mai bune note. Totuși, acest lucru nu m-a deranjat atât de mult cât faptul că am realizat că nu va fi ușor să obțin un loc de muncă bun după absolvire. Asta a fost ceea ce m-a făcut să plec.
Djellab Feriel
Pentru a se înscrie la o altă facultate tânăra a trebuit să susțină încă o dată examenele de bacalaureat. Acest lucru este reglementat de legislația țării sale. Chiar dacă învățământul superior este gratuit în Algeria pentru toate categoriile de studenți, abandonul universitar sau reorientarea către un alt domeniu este o practică rar întâlnită. Acest lucru se datorează faptului că diplomele de bacalaureat obținute de tineri sunt valabile doar pentru anumite domenii, în funcție de materiile alese de ei când au promovat bacul.
Așadar, în 2021, după ce a susținut repetat examenele de bacalaureat, Djellab Feriel s-a înscris la Institutul Național Superior de Educație Paramedicală din Alger, specializarea kinetoterapie. În prezent, tânăra deja activează în domeniu.
„Când am decis să dau din nou examenul pentru diploma de licență, nu eram foarte sigură că vreau să părăsesc prima mea facultate. Totul depindea de nota pe care o voi obține la bac. Mă simțeam bine la prima facultate, dar îmi doream totuși să încerc ceva mai bun.
Nu știu dacă asta se poate considera o decizie rapidă sau de lungă durată. Având în vedere riscurile, aș spune că poate am pierdut un an întreg, dar nu m-a deranjat prea mult”, își amintește tânăra.
Așadar, în cazul lui Djellab Feriel, reorientarea academică a avut loc din motiv că tânăra și-a dorit un domeniu care să-i ofere mai multe oportunități de angajare după absolvire. Ea nu regretă decizia de a schimba facultatea, iar viitorilor studenți le recomandă să-și ia timp pentru a decide și să facă lucrurile cu pasiune. „Apreciați-vă experiențele și nu vă gândiți la ceea ce ați pierdut, ci la ceea ce ați câștigat”, a punctat Djellab Feriel.
Franța
În Franța, schimbarea facultății este o practică foarte populară. Despre asta am discutat cu Gabriel Ribeiro. Tânărul a studiat la Psihologie la Université Paris Cité. În prezent, el studiază publicitate la ESP Paris (École Supérieure de Publicité).
Am ales prima mea universitate, pentru că eram interesat să studiez comportamentul uman și interacțiunile sociale. Psihologia părea drumul ideal la acea vreme, deoarece am fost mereu curios să înțeleg de ce oamenii acționează și reacționează în anumite moduri.
Principala influență în alegerea mea a fost interesul personal, nu presiunea din exterior. Chiar credeam că îmi va plăcea această specializare. Totuși, pe parcurs, mi-am dat seama că studiile de psihologie erau mult mai teoretice decât mă așteptam. Deși subiectele erau interesante, îmi lipsea abordarea practică.
Gabriel Ribeiro
Tânărul a decis să renunțe la psihologie, fiindcă a simțit că domeniul nu se potrivea cu personalitatea și cu ambițiile sale profesionale. Această decizie nu a fost una spontană. Tânărul și-a luat câteva luni pentru a-și cântări decizia. „Principala mea îngrijorare era incertitudinea de a o lua de la capăt: să nu știu exact ce voi face în continuare, dacă voi găsi ceva mai potrivit și teama de a pierde doi ani de studii”, își amintește el.
Studenți francezi trebuie să se înscrie în fiecare an la facultate. Asta înseamnă că, după absolvirea anului întâi de studii, cei care vor să-și continue studiile trebuie să se înscrie în anul II. Așadar, când a renunțat la Facultatea de Psihologie, Gabriel s-a limitat la a nu se înscrie pentru următorul an de studii. Prima dată el a studiat la o universitate de stat, respectiv nu a achitat taxa de studii. Acum, fiind înmatriculat la o universitate privată, tânărul plătește 10.000 de euro pe an. „Dacă ar fi să iau din nou această decizie, aș face exact la fel. Schimbarea drumului m-a ajutat să găsesc un domeniu în care mă simt motivat, inspirat și în care văd un viitor luminos”, spune Gabriel.
Tânărul recomandă viitorilor studenți să își ia timp să cerceteze minuțios programul la care vor să se înscrie. „Dacă este posibil, să vorbească cu studenți actuali din acel domeniu pentru a obține o perspectivă realistă asupra cursurilor și oportunităților de carieră”, a punctat el.
Polonia
Lidia Pszoniak a studiat fizică la Universitatea Jagiellonă din Cracovia. Ulterior, tânăra a renunțat la acest domeniu în favoarea Facultății de Radio și Televiziune. Ea și-a continuat studiile la o universitate din Silezia.
Am ales fizica, deoarece am vrut să studiez un domeniu științific care mi-ar fi asigurat un loc de muncă pe viitor. Având în vedere faptul că pe această ramură concurența e mică, iar eu chiar eram pasionată, am decis că e o decizie potrivită. Am studiat doi ani, timp în care am înțeles că mă regăsesc mai mult în domeniile umaniste. Așa am decis să schimb specialitatea.
Lidia Pszoniak
În Polonia, schimbarea domeniului de studii nu e un fenomen foarte popular. Totuși, procedura este destul de simplă. Astfel, cei care aleg să renunțe la o facultate trebuie doar să depună o cerere de retrage la secretariat. Ulterior, studentul/studenta se poate înscrie la oricare altă universitate. La fel, studenții polonezi nu au vreo limită la numărul de facultăți bugetate pe care le pot urma.
În ambele cazuri, Lidia a fost admisă la buget. „Această decizie, chiar dacă m-a costat doi ani din viață, este una bună. Recomand viitorilor studenți să cerceteze cu atenție programele de studii, dar totodată este important să știe că e normal să greșești și să te orientezi către alt domeniu”, a punctat tânăra.
România
Legislația română permite studenților să beneficieze doar de un ciclu de studii bugetat. Astfel, cei care au urmat o facultate la buget, iar apoi au abandonat-o ca să se orienteze către alt domeniu vor putea fi înmatriculați din nou doar la taxă.
Alberto Păduraru a studiat dreptul timp de trei ani la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Tânărul a ales această facultate la îndemnul părinților care lucrează în domeniu. „Aveam rezultate destul de bune acolo și chiar îmi plăcea ceea ce învăț”, își amintește studentul. În anul III, el a plecat într-o mobilitate Erasmus+, iar atunci când s-a întors în România, din cauza diferențelor de credite și ale materiilor studiate, a fost nevoit să repete anul. Ulterior, Alberto a renunțat la Facultatea de Drept.
În prezent, el este student la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității din București.
Ai mei nu m-au lăsat inițial să dau la altă facultate. Totuși, eu le-am spus că vreau să mă duc la București. Am decis că vreau să aplic la o facultate mai ușoară ca, după trei ani, după ce obțin licența, să pot pleca la masterat în afară. Așa am decis că jurnalismul, din punctul meu de vedere, este o specializare lejeră.
Am dat admiterea la Jurnalism, care a fost o glumă. Eu m-am distrat când am dat admiterea și am intrat chiar la buget. Ulterior, am trecut la taxă, pentru că nu mai eram la fel de implicat.
Alberto Păduraru
Tânărul ne-a lămurit că la universitățile din România pot fi echivalate unele materii dacă deja ai fost student(ă) la altă facultate. Respectiv, discipline precum limba engleză, educația fizică, etică, unele cursuri opționale sau chiar modulul psihopedagogic nu vor fi frecventate a doua oară.
„Acum, dacă ar trebui să o iau de la capăt, cred că aș face la fel. Doar că de data aceasta nu aș vrea să fiu dependent de opinia părinților mei”, a punctat tânărul.
„Există o rată de abandon care e sănătoasă”
Feriel, Alberto, Lidia și Gabriel sunt doar câteva exemple de tineri care au optat pentru o reorientare academică. În statisticile din țările lor ei fac parte din lista tinerilor care au abandonat universitatea. Totuși, în cazul lor vorbim despre al doilea tip de abandon.
Sociologa Roxana Voicu-Dorobanțu, raportându-se la situația din România, a explicat pentru #diez ce înseamnă asta.
Studenții care abandonează facultatea se împart în două categorii:
# studenți care, din anumite considerente, renunță totalmente la studiile superioare;
# studenți care nu rezonează cu domeniul ales și renunță la o facultate în favoarea alteia.
În cel de-al doilea caz, nu mai vorbim despre un abandon universitar, ci de o reorientare către un alt domeniu.
„Există o rată de abandon care e sănătoasă. Într-un sistem educațional în care nu avem consilieri în școli generale și în licee, care să aibă într-adevăr impact, probabilitatea ca cineva să-și aleagă viitoarea carieră adecvată din primul stadiu nu este foarte reală. Așadar, avem acest tip de abandon care apare după ce studentul vede ce presupune fiecare program de studiu și se pliază un pic mai bine cu cariera pe care și-o dorește, și atunci se orientează către un alt domeniu. Spun asta, fiindcă vreau să înțelegem că abandonul, care este, de fapt, o reorientare în carieră, nu ar trebui să fie perceput ca un eșec”, susține Roxana Voicu-Dorobanțu.
Așadar, abandonul universitar, care este, de fapt, o reorientare, este un lucru firesc. De aceea, dacă tu simți că domeniul de studii pe care l-ai ales nu îți oferă ceea ce îți dorești cu adevărat, este normal să renunți la facultatea pe care ai început-o, fără frica de a fi văzut(ă) ca un exemplu de eșec academic.
