După clasa a IX-a a decis să-și continue studiile la Colegiu Pedagogic. A ales „învățământ primar”, chiar dacă în Moldova este un domeniu preponderent feminin. Crede că poate aduce o perspectivă diferită în clasă și că ar putea deveni un model pentru tinerii care ezită să urmeze cariera didactică. Constantin Botezatu ne-a povestit despre primele interacțiuni cu elevii săi, despre cum reușește să-și mențină autoritatea printre copii, dar și despre provocările cu care s-a confruntat în primul an de activitate.
Constantin e din satul Cotihana, raionul Cahul și, când era la școală, vedea profesorul drept o persoană importantă și inteligentă. Simțea că profesia de pedagog are un farmec aparte și i-a surâs ideea de a merge pe această cale. Discutase cu o învățătoare și s-a gândit să urmeze același parcurs pe care l-a avut ea: să studieze la Colegiul Pedagogic „Alexei Mateevici” din Chișinău, ulterior să meargă la universitate.
Am ales clasele primare, pentru că știam că, pe lângă pedagogie, pot să învăț și psihologie, logopedie. Să am un fundament.
Constantin Botezatu
Inițial, părinții lui Constantin au fost sceptici în ceea ce privește alegerea lui. „Nu pot să spun că m-au susținut din prima cu entuziasm. Ei voiau să mă vadă un jurist. Din motiv că învățam bine, îmi spuneau că aș putea să fac mai mult.” Cea mai mare îngrijorare a părinților era salariul mic, însă Constantin nu era deranjat de aspectul financiar. Odată cu absolvirea colegiului și angajarea, a venit și susținerea din partea părinților. „Mama, de exemplu, mereu scrie comentarii pe Facebook. Este mândră de mine.”
Singurul băiat într-o clasă de 32 de fete
La colegiu, tânărul a învățat patru ani și era singurul băiat într-o clasă de 32 de fete. Zice că studiile nu au fost atât de ușoare cum își imagina. În primii ani, avea un program de studii redus din cauza pandemiei, însă, din anul III, începea orele la 8:00 și le încheia la 16:00.
Acum, Constantin spune că, indiferent dacă și-ar fi dorit sau nu să fie învățător, ar fi mers oricum la colegiu. „Participi la proiecte și activități, ceea ce îți oferă multe avantaje. Cunoștințele dobândite le poți folosi direct în viața de zi cu zi. Spre exemplu, am avut un curs de educație incluzivă, unde am învățat despre tipuri de simptome și cum să privim altfel oamenii care le au.”
La psihologie, a studiat particularitățile de vârstă ale copiilor și crizele specifice fiecărei etape. Acum, cunoscând-le, îi este mai ușor să le gestioneze când se confruntă cu ele.
Stagiile de practică și prima oră în fața elevilor de clasa întâi
Constantin povestește că în fiecare an de studii avea stagii de practică. Primul program a fost o practică pasivă – urmărea ce se întâmplă la ore și își făcea notițe. „Îmi aduc aminte că prima dată am intrat foarte timid în clasă, zâmbind, și am stat mai mult în spate, după care am început să interacționez și să mă salut cu elevii.” Pentru a le câștiga încrederea copiilor, în timpul pauzelor, implica elevii în jocuri.
În anul II, a fost educator la o tabără de vară, iar în anul III, a predat prima oră unor elevi de clasa întâi. Prima lecție și-o amintește foarte bine: a plecat la școală cu multe materiale – jocuri aplicative, activități structurate.
Am dat proiectul lecției mentorei mele și apoi învățătoarei. Amândouă mi-au spus că este prea mult material, dar că pentru prima oră e mai bine să fie mai mult decât prea puțin. Și, cum au spus ele, cel mai important este să fie activă lecția.
Și a fost foarte activă. Treceam rapid de la un exercițiu la altul. Prima oră a fost o experiență minunată. Mi-am dat seama că este ceea ce vreau să fac.
Constantin Botezat
Constantin este de părere că tinerii de la Colegiul Pedagogic ar trebui să aibă mai multe experiențe de predare în timpul studiilor. „Dacă mergi într-o școală, ar fi bine să faci lecții toată ziua, să simți cu adevărat ce înseamnă să fii profesor. În același timp, cred că e mult mai util când tu faci toate activitățile, nu doar observi.”
„Am mers după planul meu și am simțit singur toate greșelile”
Unul dintre cele mai eficiente stagii de practică le-a avut la Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza”. Tânărul povestește că prima întrebare a învățătoarei care îl îndruma a fost: „Tu vrei să lucrezi în școală?”. Acest lucru l-a provocat și i-a dat de înțeles că trebuie să fie cel mai bun când va încheia programul.
Își amintește că învățătoarea i-a însemnat cu pix roșu primul său proiect didactic. După ce l-au corectat împreună, profesoara i-a sugerat să predea elevilor după proiectul inițial.
Mi-a spus: «Vreau să intri în clasă și să simți greșelile. Încearcă să vezi diferența: predă și analizează singur. Vei înțelege în timpul orei cum ar fi trebuit să fie.» Am mers după planul meu și am simțit singur toate greșelile.
Constantin Botezat
Ulterior, realizau fiecare proiect al lecției împreună. Din experiența sa, tânărul menționează că învățătorii sunt destul de încărcați și nu au mereu timp să verifice în detaliu proiectele studenților. Totuși, această profesoară l-a ajutat întotdeauna.
„Intervenea mereu în timpul orei și simțeam că îmi pierd autoritatea”
Constantin a trecut și prin stagii de practică mai puțin reușite. Relatează că la o clasă, învățătoarea îi făcea observații în timpul fiecărei lecții. „Înțeleg că trebuie să primim observații, pentru a ne cunoaște greșelile, dar cred că trebuie făcute după lecție. Ea intervenea mereu în timpul orei și simțeam că îmi pierd autoritatea în fața elevilor. E greu să captezi atenția lor și să impui anumite reguli când se întâmplă asta.”
Chiar dacă a avut această experiență, tânărul spune că, de cele mai multe ori, cadrele didactice au fost deschise să lucreze cu el și erau curioase să vadă cum predă. „Venea chiar directoarea liceului să vadă lecția mea, fiindcă nu mai văzuseră băieți învățători. Este un pic de presiune, pentru că te monitorizează și îți analizează fiecare cuvânt.”
„Primul an a fost un roller-coaster de provocări și succese”
Constantin este învățător la Liceul Teoretic „Pro Succes” și are clasa a II-a, unde învață 28 de elevi. „Primul an a fost un roller-coaster de provocări și succese. Te ridici, cobori, trăiești tot felul de emoții în fiecare zi.”
Spune că elevii sunt energici și curioși. Mereu vor să vadă ce face. „Când vin dimineața, am la mine caietele pe care le iau la verificare acasă. Ei aleargă spre mine, îmi iau geanta mai grea decât ei și o duc în clasă.”
Prima provocare cu care s-a confruntat a fost verificarea caietelor, căci erau prea multe. În plus, a trebuit să învețe rapid să facă față stresului. Chiar dacă tinerii specialiști au un număr de ore redus, oricum activitatea este solicitantă. „Unele ore sunt reușite, decurg minunat, dar sunt și momente în care este dificil să îi ții concentrați pe copii. În plus, ei se joacă, aleargă, trebuie să le oferi atenție și devine obositor la nivel psiho-emoțional.”
Jocuri, cântece și folosirea telefonului la lecție
Pentru a-și menține elevii activi pe durata lecțiilor, tânărul ține cont de anumite tehnici și metode. Spre exemplu, alternează cu ritmul și tonalitatea vocii sau integrează diverse activități.
Mereu trebuie să joci cu vocea. Sau o altă metodă pentru a le menține concentrarea este jocul cu degetele: trebuie să spună câte degete arăt. Copiii sunt obișnuiți să se întâmple mereu ceva, să se miște, să socializeze. Manualele tradiționale nu oferă asta, de aceea trebuie să găsești soluții ajutătoare: să evidențieze cu un marker, să coloreze, să deseneze figuri.
Constantin Botezatu
Constantin adaugă că pentru copii este dificil să stea așezați pe scaun 45 de minute, de aceea încearcă să facă pauze dinamice – să se ridice sau să cânte și să danseze.
Tânărul integrează tehnologia la fiecare lecție, deoarece folosește o tablă interactivă. Cât sunt la școală, elevii își pun telefoanele într-o cutie și le pot lua doar la finalul zilei. Totuși, au lecții la care pot utiliza dispozitivele mobile. Spre exemplu, uneori pregătește pentru elevi săi quiz-uri în Kahoot. „Telefonul este integrat la ore, dar trebuie folosit corect, să aibă o finalitate educațională.”
„Autoritatea se formează când este clar că îți pasă cu adevărat”
Pentru că este un tânăr specialist, se gândea că îi va fi dificil să le dea de înțeles copiilor că mai întâi le este învățător, ulterior prieten. Când era el însuși elev, nu-i plăcea să se ridice din bancă când intra vreun profesor în clasă. Acum, însă, chiar el folosește această regulă.
Nu încep lecția până când în clasă nu este liniște totală. Intru, mă poziționez vertical, nu mă mișc. Ei se ridică, mă salută și când în clasă este liniște îi salut și eu și le zic să ia loc. Ei știu că mâinile trebuie să stea pe bancă, spatele drept, picioarele pe podea.
Constantin Botezatu
Constantin relatează că nu a avut momente în care să piardă firul lecției. Dacă vede că un copil nu îl ascultă, încearcă să găsească soluții: îl așază în primul rând, îi dă o sarcină în plus. Dacă observă că un elev nu vrea să rezolve exerciții la ore, îi scurtează timpul de joacă. „Niciodată nu trebuie să lași niște momente să treacă necontrolate. Autoritatea se formează atunci când este clar că îți pasă cu adevărat. Dacă, de exemplu, vine un copil la tine și se plânge că cineva l-a lovit, trebuie să lași totul și să rezolvi problema lor cu seriozitate, deoarece este important pentru ei.”
„Părinții nu prea aveau încredere, mă priveau sceptic”
Constantin a trebuit să-și demonstreze autoritatea și în fața părinților, ceea ce a fost destul de provocator. O bună parte dintre ei au fost sceptici de calitatea predării din cauza vârstei lui. A simțit acest lucru chiar din momentul în care se formau clasele.
Părinții nu prea aveau încredere, mă priveau sceptic la început. Trebuiau să încredințeze copiii unui băiat de 19 ani.
Constantin Botezatu
Totuși, după un an de studii, Constantin a început să simtă că este susținut de părinți, iar comitetul părintesc este mereu cooperant. „Ei văd cât de implicat ești, că ai o relație bună cu copiii lor.”
Salariile tinerilor specialiști
Dacă e să vorbim despre remunerări financiare, tânărul este de părere că, actualmente, specialiștii începători au salarii decente.
În cazul lui, salariul de bază este de aproximativ 7.000 de lei. La acesta se adaugă plăți pentru activități extra: aproximativ 600 de lei pentru controlul caietelor, 800 de lei pentru dirigenție. De asemenea, mai primește un ajutor financiar de la primărie, în valoare de 2.000 de lei. „În total, cu aceste adaosuri se poate ajunge la un salariu de 10.000 lei.”
În acest material explicăm cum se calculează salariul unui profesor din Moldova.
Cum și când se oferă bursa de 160.000 de lei
La angajarea în sistemul de învățământ, tinerii specialiști beneficiază de burse în valoare de:
# 160.000 de lei pentru absolvenții de colegiu;
# 200.000 de lei pentru absolvenții de universitate.
Constantin lămurește că banii se oferă în două tranșe. Tinerii primesc prima jumătate, 80.000 de lei, după șase luni de la angajare. Nu știe când va fi oferită a două tranșă.
Pentru a putea păstra banii, tinerii trebuie să lucreze în sistemul de învățământ cinci ani. În caz contrar, vor fi obligați să întoarcă toată suma.
Eu cred că asta e o decizie bună. Înainte se oferea pe trei ani și acum a crescut perioada. Dacă iei clasa întâi, cumva nu poți pleca după trei ani. Simți responsabilitatea de a duce promoția până la final, să închei clasa a IV-a. Ulterior, mai ai un an și începi din nou cu clasa întâi. Eu, spre exemplu, chiar dacă mi-ar propune cineva un salariu mai mare în altă școală, nu mi-aș lăsa elevii.
Constantin Botezatu
O altă oportunitate de care beneficiază tinerii specialiști este scutirea normei de muncă. Cu alte cuvinte, primești salariul unui profesor cu normă întreagă, însă ai un program redus de 14 ore.
„Mulți băieți, la fel ca mine, ar putea veni să predea”
Pentru a încuraja diversitatea de gen în învățământul primar, ar trebui promovată mai mult această idee în societate. „La noi, de ani de zile, s-a format o tradiție a educației feminine, în școli, grădinițe și chiar în familie. Așa se creează ideea că bărbații nu prea se implică în educație, fiind mai mult axați pe muncă și pe aducerea banilor în familie, iar copiii sunt crescuți în special de femei. Eu nu spun că e rău, însă cred că educația masculină poate aduce și alte perspective.”
Tânărul crede că pentru a atrage mai mulți bărbați în educație ar fi nevoie de inițiative speciale din partea Ministerului Educației, poate programe sau stimulente.
Sunt convins că mulți băieți, la fel ca mine, ar putea veni să predea, dar nu o fac din lipsă de încurajare și din cauza percepțiilor sau prejudecăților legate de meserie.
Constantin Botezatu
Potrivit datelor de la Ministerul Educației și Cercetării, în școlile din Moldova activează 131 de bărbați învățători. Constantin Botezatu se numără printre cei mai tineri.
Din septembrie, paralel cu jobul de învățător, Constantin va fi în anul II la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie și Filosofie. Urmează programul de studii „Istorie (științe ale educației)”, fiindcă i-ar plăcea să predea istorie în viitor.
Tinerilor interesați de pedagogie Constantin le sugerează să aleagă cu sufletul această meserie. „Începeți să puneți iubire în ceea ce faceți și veți vedea rezultatele. Dacă aveți dubii – așa cum am avut și eu când am început – totuși încercați, decât să renunțați din start.”
Surse pentru fotografiile copertă:
# fotografia 1: gds.ro;
# fotografia 2: graiulsalajului.ro;
# fotografia 3: #diez.
