O parte dintre candidații (deloc) noi la aceste alegeri, de facto, au mai fost în Parlament, doar că acum patru-opt ani. Alții chiar au ocupat cele mai importante funcții în stat, cum ar fi cea de premier, președinte interimar sau speaker parlamentar. Revenirea unora dintre ei în politică s-a produs încă la alegerile prezidențiale din 2024, alții și-au conturat comeback-ul abia acum, chiar dacă sondajele practic nu le dau șanse.
Andrei Curăraru, expert în securitate și politici publice, spune că o bună parte dintre aceste persoane revin „forțați sau motivați din exterior”, fiind utilizați de Federația Rusă ca „lansatori de narative false”. Deși au un trecut politic bine plasat, unii politicieni reveniți, astăzi, stârnesc semne de întrebare – atât din cauza investițiilor masive în promovare, cât și a narativelor răspândite, adesea aliniate cu mesajele propagandei proruse.
„Viitorul Moldovei” sau trecutul comunist
Mai multe partide politice, care nu au șanse reale să ajungă individual în Parlament, au decis să formeze blocuri electorale. Acest lucru le oferă șanse mari să câștige câteva scaune de deputat, cel puțin dacă vor reuși să adune 7 % din voturi.
Unul dintre ele este „Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, format din partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev. Dacă liderii socialiștilor și comuniștilor au făcut parte în ultimii patru ani din opoziția parlamentară și, pe alocuri, au avut vizibilitate, iată numele celorlalți doi ar putea să îți fie necunoscute.
Cine este Vasile Tarlev? Liderul partidului „Viitorul Moldovei” poate fi cunoscut de părinții sau bunicii tăi drept cel mai longeviv prim-ministru al Republicii Moldova. Acesta a intrat în „politica mare” în 2001, fiind numit de către comuniștii lui Vladimir Voronin în fruntea Guvernului.
Vasile Tarlev a fost prim-ministru până în 2008, apoi a avut câteva încercări eșuate de a nimeri în Parlament sau Președinție. În anul 2016, a fost decorat de Vladimir Putin cu „Ordinul prieteniei”, după care a urmat o lungă perioadă de retragere politică.
Vasile Tarlev și-a anunțat comeback-ul politic în 2024, în preajma alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană. Politicianul și-a motivat revenirea prin faptul că „nu este indiferent de ce se întâmplă în țară”, negând legăturile cu oligarhul Ilan Șor, de care a fost acuzat și care au fost prezentate de către jurnaliști.
Popularitatea lui Vasile Tarlev, în sondajele de la iData, este în jur de 1 %. El a anunțat că va forma un bloc comun cu mai mulți politicieni după ce a mers cu o parte dintre aceștia în Federația Rusă.
Cine este Irina Vlah? Un pic mai populară decât Tarlev în sondaje, dar insuficient pentru a reveni în Parlament este Irina Vlah. E cunoscută în special ca fosta bașcană a UTA Găgăuzia. Anterior însă, Vlah a câștigat de patru ori fotoliul de deputată pe lista comuniștilor – în 2005, 2009, 2010 și 2014.
Tot în 2014, Vlah a sprijinit desfășurarea unui referendumul ilegal în UTA Găgăuzia, unde a devenit bașcană peste un an. Aceeași performanță a repetat-o și patru ani mai târziu, afișându-și clar poziția prorusă în campania electorală.
În 2023, la câteva luni după ce și-a încheiat mandatul de bașcană, Vlah a decis să revină în „politica mare”. A creat „Platforma Moldova” cu scopul de „a uni opoziția împotriva PAS” și s-a declarat proeuropeană. Ulterior, a candidat la alegerile prezidențiale din toamnă, unde a luat peste 5 %, și a îndemnat cetățenii să voteze „Nu” la referendumul privind aderarea la UE.
Irina Vlah a anunțat la sfârșitul anului 2024 că își va face un partid politic pentru „a salva” Republica Moldova de „regimul Maia Sandu”.
Andrei Curăraru crede că Vasile Tarlev și Irina Vlah „sunt reveniți artificial în politică” cu „ajutorul sau la indicația Federației Ruse”. El aduce drept argument faptul că acești politicieni „transmit deschis mesaje proruse și merg la întâlniri oficiale cu înalți demnitari din Federația Rusă”. Expertul mai adaugă că, potrivit calculelor sociologice, Tarlev a fost în 2024 unul dintre beneficiarii votului corupt de Ilan Șor.
Un alt bloc politic care ar urma să participe la parlamentarele din acest an este „Alternativa”, creat la începutul anului 2025.
Blocul este format din partidele în fruntea cărora se află Ion Ceban – fost comunist și socialist, Alexandr Stoianoglo – acceptat în 2019 de Igor Dodon în funcția de procuror general și reprezentantul PSRM la alegerile prezidențiale din 2024, dar și Ion Chicu și Mark Tkaciuk, doi politicieni mai puțin cunoscuți publicului larg.
Cine este Ion Chicu? Prima funcție importantă Chicu a obținut-o în 2005, când a devenit director al Direcției generale reforme structurale din Ministerul Economiei și Comerțului, unde a lucrat alături de Igor Dodon.
Ulterior, a fost de două ori consilier al Zinaidei Greceanîi, pe când aceasta ocupa funcții de vârf în Guvern, și a deținut postul de viceministru al finanțelor.
Ion Chicu a reapărut în titlurile de presă în anul 2018, când a fost numit ministru al finanțelor în Guvernul condus de Pavel Filip. A părăsit funcția în iunie 2019, după formarea alianței dintre Blocul ACUM și PSRM, devenind apoi consilier prezidențial al lui Igor Dodon.
În noiembrie 2019, după ce socialiștii și democrații au demis guvernul Maia Sandu, Dodon l-a propus ca Premier. Chicu a fost Prim-Ministru până la sfârșitul lui 2020, fiind memorat că a organizat „o masă de sărbătoare” în plină pandemie, eveniment la care s-a sărbătorit cununia fiului său.
În martie 2021, a lansat Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), care a obținut 0,43 % la alegerile parlamentare din același an. În 2024, Chicu a boicotat referendumul privind aderarea la UE și a obținut aproximativ 2 % din voturi în calitate de candidat la șefia statului.
Cine este Mark Tkaciuk? Un alt membru al Blocului „Alternativa” este Mark Tkaciuk, cunoscut în trecut ca „ideologul” PCRM și ca unul dintre cei mai apropiați oameni ai lui Vladimir Voronin.
A fost ales deputat pentru prima oară în anul 2001 pe listele PCRM, însă a renunțat la mandat în mai 2002 pentru a deveni consilierul lui Voronin. Această funcție a deținut-o până în 2008.
A revenit în Parlament după alegerile parlamentare din 2009 și 2010, ocupând fotoliul de deputat până în 2014. În același an, a părăsit PCRM și s-a retras din politică.
Mark Tkaciuk a revenit în politică după cinci ani de pauză, creând în 2019 Partidului „Acțiunii Comune – Congresul Civic”. La parlamentarele din 2021 a obținut 0,77 %, iar la alegerile locale din 2023 partidul său a obținut un primar local și 12 consilieri de nivelul 1.
Candidații care, potrivit sondajelor, nu vor ajunge în Parlament
Pe lângă blocurile electorale, în ultimul an și-au conturat revenirea în politică și unii politicieni, care independenți, care aflați în fruntea unor partide. Fiindcă lucrurile din țară „nu se schimbă în bine”, în această primăvară comeback-ul politic și l-a vociferat și Marian Lupu.
Cine este Marian Lupu? Pentru prima dată, acesta a ajuns în Parlament în anul 2005. Anterior, a activat în cadrul Ministerului Economiei. Candidat pe lista comuniștilor, Marian Lupu obținea atunci funcția de președinte al Parlamentului, iar în 2009 – un nou mandat, fiind al doilea pe lista propusă de PCRM.
După evenimentele din 7 aprilie 2009, Marian Lupu a părăsit formațiunea lui Vladimir Voronin și a plecat în fruntea Partidului Democrat din Moldova (PDM), în spatele căruia urma să se afle Vladimir Plahotniuc. În 2010, cu noul său partid, Lupu își păstrează mandatul de deputat, ulterior fiind numit în funcția de Președinte interimar al Republicii Moldova.
În anul 2016, Marian Lupu a candidat pentru funcția de președinte, dar s-a retras neoficial în favoarea lui Igor Dodon. Peste câteva luni, acesta a renunțat și la funcția de președinte al PDM, oferind-o lui Vladimir Plahotniuc. În anul 2019, Lupu este numit președinte la Curtea de Conturi și practic a dispărut din politică pentru cinci ani.
În primăvara lui 2025, Lupu a preluat conducerea partidului „Respect Moldova”, condus de fostul său coleg de partid Eugeniu Nichiforciuc. În sondajele publicate de iData în luna iunie, Marian Lupu și partidul său sunt susținuți de aproape 2 % dintre alegători.
Andrei Curăraru este de părere că Marian Lupu a revenit în politică „din cauza ambițiilor personale”, dar și a „relațiilor acestuia cu anumiți oligarhi”. Expertul atrage atenția că fostul deputat s-a deplasat în acest an la Atena, unde urma să aflăm că se ascundea Vlad Plahotniuc. Anterior, Marian Lupu a declarat că nu s-a văzut cu fostul său șef de partid în Grecia.
Expertul de la WatchDog spune că o parte dintre politicienii reveniți în politică ar trebui să-și demonstreze sursele actuale de finanțare. Aici îl aduce drept exemplu atât pe Marian Lupu, cât și pe Andrei Năstase, cel din urmă cheltuind în ultimele 30 de zile aproape 200.000 de lei pentru promovare pe Facebook.
Cine este Andrei Năstase? Andrei Năstase a revenit pe scena politică în 2024, candidând la prezidențiale ca independent, cu sloganul „Un președinte dedicat!”. A obținut 0,64 % din voturi. La parlamentarele din 2025 candidează tot independent, iar pentru a intra în Parlament are nevoie de cel puțin 2 % dintre voturile valabil exprimate – ceea ce ar fi o premieră în actualul sistem electoral, fiindcă încă niciun candidat independent nu a reușit să acumuleze voturile necesare.
Cariera sa politică a început în 2015, când a participat la fondarea Platformei civice „Demnitate și Adevăr”, transformată ulterior în partid politic, pe care l-a condus. Platforma a militat împotriva „statului capturat” de oligarhul Vladimir Plahotniuc.
În 2016, Năstase s-a retras din cursa prezidențială în favoarea Maiei Sandu. În 2018, a câștigat alegerile pentru Primăria Chișinău, învingându-l pe socialistul de atunci Ion Ceban, dar scrutinul a fost invalidat de instanțe – decizie criticată de UE și alți parteneri externi.
La parlamentarele din 2019, a intrat în Legislativ pe lista Blocului ACUM (Platforma DA + PAS), dar a renunțat la mandat pentru a deveni viceprim-ministru și ministru de interne în guvernul Maia Sandu. După căderea guvernului, a candidat din nou la Primăria Chișinău, pierzând în fața lui Ion Ceban, și a devenit consilier municipal.
În 2020, ca lider al Platformei DA, a obținut 3,26 % la prezidențiale. În 2021, partidul său a luat 2,3 % la parlamentare, ratând intrarea în Legislativ. La sfârșitul aceluiași an, s-a retras din fruntea Platformei DA, iar în 2022 a fost nevoit să părăsească partidul, după ce a rămas fără sprijin politic din cauza luării unor decizii controversate în calitate de consilier municipal.
O să sară totuși în aer tot sistemul politic din Moldova?
Cine este Vlad Filat? Anul 2005 l-a adus în Parlament și pe Vlad Filat, dar în calitate de reprezentant al PDM. Cu câțiva ani înainte, în 1999, a fost ministru de stat în Guvernul Ion Sturza – funcție care astăzi nu mai există.
Ajuns în Legislativ, Filat și-a creat propriul partid – Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) – care îi va aduce un nou mandat de deputat în anul 2009. Câteva luni mai târziu politicianul a fost numit prim-ministru, funcție din care este demis după trei ani și jumătate.
După parlamentarele din 2014, Filat și-a recâștigat scaunul de deputat. Un an mai târziu, aflat inclusiv într-un conflict cu Vladimir Plahotniuc, Filat rămâne fără imunitate și este condamnat din cauza implicării sale în „furtul miliardului”. Mai exact, Ilan Șor a recunoscut că i-a oferit bani și alte favoruri. Atunci, politicianul vocifera cunoscuta sa frază: „În momentul în care am să vorbesc, o să sară în aer tot sistemul politic din Moldova.”
Sistemul nu a „sărit”, iar în iunie 2016 fostul premier este condamnat la nouă ani de închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență. Este eliberat condiționat în decembrie 2019, după aproximativ patru ani. În 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului constată că, în procesul său, i-au fost încălcate unele drepturi procedurale, însă această decizie nu anulează condamnarea.
În 2020, Filat revine la conducerea PLDM, dar se retrage un an mai târziu, invocând motive personale. În iulie 2023, revine din nou la șefia partidului și participă cu acesta la alegerile locale, obținând rezultate modeste.
În 2024, este desemnat candidat al PLDM la prezidențiale, însă se retrage, acuzând guvernarea că ar fi blocat executarea hotărârii CEDO, fapt ce l-ar fi împiedicat să candideze. În 2025, nu a anunțat dacă va intra sau nu în cursa electorală, dar este activ pe rețelele sociale și este un critic vocal al actualei guvernări. La alegerile prezidențiale din România din 2024, Filat și-a declarat sprijinul pentru Călin Georgescu.
Andrei Curăraru crede că aceste reveniri în politică ar putea să afecteze „alegătorul nostalgic”, dar acest lucru nu va fi un factor decisiv în aceste alegeri. Expertul spune că aceasta este „doar una dintre strategiile utilizate de Kremlin în Moldova pentru a dispersa votul pe dreapta și pentru a-l consolida pe cel prorus”.
Pe 28 septembrie în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. Cetățenii vor alege 101 deputați care vor conduce țara în următorii patru ani. Urmăriți tagul #Parlamentare2025 pentru cele mai importante știri și actualizări despre acest scrutin.
