Bullyingul în școlile din Moldova: care este portretul elevilor implicați, cum se pedepsește și ce fac instituțiile pentru a preveni această problemă

În 2022, noțiunea de „bullying” a fost recunoscută de Parlament drept formă de violență psihologică și a fost inclusă în Codul educației. Acest lucru permite monitorizarea mai eficientă a fenomenului și stabilirea unor metode de rezolvare a problemei.

Mai mult de jumătate dintre tinerii care au completat chestionarul menționat mai sus – 56 % – au precizat că cea mai frecventă cauză care generează o situație de bullying este aspectul fizic. Un alt motiv este „diferența” față de ceilalți, urmat de reușita școlară. La sondaj au răspuns peste 22.000 de elevi din clasele a V-a – a XII-a, iar rezultatul confirmă existența și gravitatea fenomenului în școlile din țara noastră.

În fiecare semestru, începând cu 2023, MEC publică un raport cu privire la numărul de cazuri de bullying asupra copiilor în școli. Raportul include datele adunate din instituțiile din fiecare raion al Moldovei. Potrivit datelor, în al doilea semestru al anului de studii 2024/2025 au fost înregistrate 695 de cazuri de bullying.

Raioanele cu cea mai mare rată a cazurilor de bullying în școli

Datele pentru semestrul II al anului de studii 2024/2025 arată că cel mai mare indice al cazurilor de bullying este în raionul Strășeni – 9,75. Timp de un semestru au fost înregistrate 83 de cazuri la 8.509 elevi. Dintre acestea, 41 de cazuri au fost raportate de fete, iar 42 – de băieți.

Notă: rata cazurilor de bullying în raioanele și municipiile din Republica Moldova a fost calculată după următoarea formulă: raportul dintre numărul de cazuri de bullying din raion/municipiu (date prezentate de MEC) și numărul de elevi din raionul/municipiul respectiv (date preluate de pe SIME).

Valentina Moraru, specialistă principală în cadrul Direcției Generale Educație Strășeni, precizează că majoritatea cazurilor au fost examinate în cadrul instituțiilor de învățământ. Cele mai grave au ajuns la examinare la alte autorități.

Numărul mare de cazuri de bullying este și infiltrarea cazurilor de abuz psihologic și neglijare. La rezolvarea situațiilor s-a conlucrat strâns cu APL, asistenții sociali din localități, medicii de familie, polițiștii de sector. Toți copiii implicați în cazurile sesizate sunt consiliați de psihologii școlari sau de specialiștii de la Serviciul de Asistență Psihopedagogică.

Valentina Moraru, specialistă în cadrul DGE Strășeni

Specialista adaugă că în fiecare caz se lucrează atât cu copiii care au fost supuși bullyingului, cât și cu cei care au inițiat astfel de situații. De asemenea, familiile în situație de risc sunt monitorizate, iar la necesitate acestea beneficiază de ajutor material sau consiliere, atât juridică, cât și psihologică.

În raionul Strășeni activează 26 de instituții de învățământ, dintre care 10 au psihologi școlari. Valentina Moraru menționează că în fiecare instituție activează și câte un coordonator, care este și director adjunct pentru educație, care se ocupă de evidența sesizărilor privind cazurile suspecte de abuz, bullying, neglijare, exploatare, trafic asupra copiilor și rezolvarea situațiilor create în școli. Conform specialistei, coordonatorii din instituții sunt informați periodic despre bullying și sunt formați metodic. „La începutul anului de studii 2024/2025, toți coordonatorii au fost implicați în Sesiunea de formare cu privire la Proiectul «Prevenirea și combaterea Bullyingului în instituțiile de învățământ», moderat de formatori naționali.”

Totodată, în semestrul I al anului de studii 2024/2025, cele mai multe cazuri de bullying au fost înregistrate în școlile din raionul Rezina – 102. Aurelia Grigoriță, șefa Direcției Generale Învățământ, Tineret și Sport, menționează că această cifră reflectă inclusiv sesizările multiple din aceeași instituție. О parte dintre aceste cazuri sunt în curs de analiză, iar altele au fost soluționate.

Numărul mai mare este influențat și de nivelul de raportare activă și de campaniile de conștientizare desfășurate în teritoriu.

Aurelia Grigoriță, șefa Direcției Generale Învățământ, Tineret și Sport

Potrivit acesteia, cazurile semnalate sunt tratate în baza prevederilor Metodologiei de prevenire și combatere a violenței, a cazurilor de bullying și discriminare în mediul școlar. Conform acesteia, instituțiile de învățământ sunt obligate să înregistreze cazurile și să formeze comisii interne de intervenție. De obicei, într-o școală, cazurile de bullying încep să fie soluționate la psihologul școlar. La Rezina, dintre 26 de instituții, doar în cinci activează psihologi. Potrivit Aureliei Grigoriță, în școlile unde nu sunt astfel de specialiști, cazurile sunt analizate și soluționate de anumite cadre didactice (diriginți, cadre manageriale, cadre cu atribuții în consilierea psihopedagogică) în colaborare cu specialiștii din cadrul Structurii Teritoriale de Asistență Psihopedagogică. Totodată. În cadrul Direcției există și un specialist responsabil pentru monitorizarea și soluționarea cazurilor de bullying. Acesta coordonează acțiunile la nivel instituțional, oferă suport și consiliere instituțiilor de învățământ și menține legătura cu anumite structuri relevante.

Ina Crasnojon-Laba, psihologă și psihoterapeută, lămurește că într-o situație de bullying pot fi două tipuri de copii expuși situațiilor de agresivitate: pasivi sau supuși și provocatori.

# Copilul pasiv sau supus transmite celorlalți prin atitudine și comportament că este o persoană nesigură, care nu va reacționa la bullying asupra ei.

# Copilul provocator, care este supus unei situații de bullying, este mai rar întâlnit și se caracterizează prin comportamente anxioase și agresive. Potrivit psihologei, majoritatea sunt băieți.

Conform specialistei, copii afectați acceptă ușor să schimbe mediul, în speranța că astfel lucrurile vor decurge mai bine pentru ei. Ei speră că cei din jur vor înceta să-i rănească.

Când copiii care manifestă bullying sunt și ei afectați

Ina Crasnojon-Laba precizează că, de cele mai multe ori, copiii/adolescenții care inițiază comportamente de bullying au trecut ei însăși printr-o experiență de victimizare în propriul istoric personal. „Sunt o serie de adolescenți care au trăit pe pielea lor ceea ce înseamnă experiența de umilire și înjosire și ajung din rolul de persoană afectată în rolul de cea care umilește, înjosește.”

Acești tineri au avut în viața lor relații cu oamenii de la care au învățat că:
# lumea socială este un loc periculos, unde trebuie să fii tot timpul atent, pentru că altfel „cineva te pune în genunchi”;
# condiția de copil, de a fi vulnerabil și dependent de ceilalți, este o sursă necontenită de suferință;
# pentru a fi tratat cu respect, trebuie să le arăți celorlalți cât de puternic ești. 

Setea de putere ascunde o mare frică de vulnerabilitate. Ei se gândesc: «Pentru a părea mare, am nevoie să te fac pe tine mic, iar cu cât te fac mai mic, cu atât mă percep eu mai mare.»

Ina Crasnojon-Laba, psihologă și psihoterapeută

Care este tipajul unui copil care manifestă bullying

Psihologa menționează că un copil cu comportament agresiv poate fi identificat după câteva comportamente.

# Este impulsiv și are o atitudine pozitivă față de violență.
# Este predispus să se enerveze cu ușurință, are un control de sine slab.
# Poate manifesta un comportament răzbunător, rigid sau compulsiv.
# Poate judeca greșit intențiile celorlalți.
# Are părinți cu stil autoritar, comunicarea părinte-copil este slabă, nu au niciun model în viață.
# Provin dintr-un mediu ostil, unde au fost abuzați în copilărie.
# Performanța academică și adaptarea școlară sunt scăzute.
# Au nevoie de dominație și putere, vor să dețină controlul și să-i vadă pe ceilalți supuși, având satisfacție atunci când provoacă suferință altora.
# Adesea își forțează victimele să le ofere țigări, bani, alcool și/sau alte obiecte de valoare, câștigând astfel prestigiu social.
# În familie persistă educația/disciplina instabilă, lipsa de acceptare, lipsa modelelor de cooperare și de rezolvare constructivă a problemelor, abuzul mental și fizic sunt mai frecvente.

Ce se întâmplă cu copiii implicați într-o situație de bullying

Ina Crasnojon-Laba precizează că acei copii care sunt implicați într-o situație, de ambele părți, sunt afectați pe termen lung. „Fenomenul de bullying se asociază cu o adaptare dificilă la viața de adult, deoarece copiii merg în viața matură cu tulburări de relaționare și inhibare emoțională.”

Psihologa menționează câteva consecințe pe care le-ar avea copiii sau adolescenții.

Copiii supuși bullyingului	Copiii care manifestă bullying
Manifestă un nivel crescut de anxietate și o teamă persistentă, văd lumea ca pe un loc plin de pericole, se așteaptă tot timpul ca ceva rău să se întâmple.	Sunt mai expuși implicării în comportamente delincvente – agresivitate cronică, impulsivitate, lipsă de autocontrol.
Se simt neputincioși și au un nivel scăzut de încredere în propria valoare personală și în propria capacitate de a stabili relații cu ceilalți.	Au dificultăți de integrare și de menținere a unei relații sănătoase cu colegii, prietenii și familia.
Pot dezvolta tulburări de alimentație (anorexie, bulimie, mâncatul compulsiv).	Au rezultate academice slabe, pentru că lipsa motivației și conflictele cu colegii/profesorii pot afecta performanța școlară.
Se confruntă cu tulburări de somn din cauza emoțiilor declanșate și a gândurilor negative persistente.	În unele cazuri, pot abandona școala.
Pot abandona școala sau pot dezvolta probleme de sănătate mintală.	Nu au încredere în oameni (profesori, părinți, autorități).

„Deși legi avem, ele nu sunt funcționale”, zice avocata Violeta Gașițoi. Legislația Republicii Moldova recunoaște bullyingul în școli ca pe o formă de violență psihologică. Cu toate acestea, potrivit Violetei Gașițoi, practica demonstrează că remediile existente nu sunt eficiente pentru a opri prompt și eficient cazurile de bullying, ceea ce duce la consecințe grave.

Codul educației al Republicii Moldova obligă instituțiile de învățământ să protejeze elevii de orice formă de violență fizică, psihologică sau discriminare. Totodată, le garantează dreptul la un mediu sigur, prietenos și echitabil. „În practică însă, aceste prevederi sunt adesea tratate superficial și nu reușesc să reducă semnificativ violența din școli.”

Articolul 137¹ din Codul educației stabilește și ce sancțiuni pot fi aplicate elevilor care comit abateri disciplinare, inclusiv acte de violență.

Din experiența sa, avocata menționează că multe instituții de învățământ evită aplicarea acestor sancțiuni, fie din lipsă de voință administrativă, fie din frică de reacții publice sau mediatice.

Astfel, elevii agresori rămân adesea nepedepsiți, ceea ce încurajează repetarea comportamentelor abuzive.

Violeta Gașițoi, avocată

Chiar dacă legea nu prevede în mod direct pedepse pentru „bullying” ca termen juridic, astfel de comportamente pot fi sancționate. Nu copiii sunt trași la răspundere, ci părinții lor. Conform Codului contravențional, părinții pot primi o amendă între 300 și 600 de lei dacă nu își îndeplinesc obligațiile legate de educația și supravegherea copilului, mai ales dacă acesta are comportamente violente sau antisociale (inclusiv bullying). Totodată, potrivit Codului civil, dacă un copil provoacă daune morale sau materiale (cum ar fi traume psihologice, vătămări fizice sau distrugerea bunurilor), părinții sunt cei care răspund pentru faptele acestuia.

Victima bullyingului, prin părinți sau reprezentant legal, poate merge în instanță și cere:
# despăgubiri pentru suferința psihologică (prejudiciu moral);
# rambursarea cheltuielilor medicale;
# despăgubiri pentru daunele materiale.

„Poliția doar constată incidentul, fără a aplica sancțiuni efective”

Codul contravențional al Republicii Moldova nu conține o incriminare expresă a bullyingului între minori. Totuși, Violeta Gașițoi precizează că, în unele cazuri, pot fi aplicate sancțiuni pentru:
# tulburarea ordinii publice;
# instigare la ură sau discriminare;
# lezarea demnității personale.

Cu toate acestea, în practică, poliția doar constată incidentul fără a aplica sancțiuni efective, mai ales atunci când agresorul este sub vârsta răspunderii contravenționale. Acest vid legislativ face ca victimele să continue să sufere fără o intervenție reală din partea statului.

Violeta Gașițoi, avocată

Avocata consideră că, deși Ministerul Educației a elaborat ghiduri metodologice privind identificarea și combaterea bullyingului, planuri de intervenție și consiliere psihologică, aceste instrumente rămân în mare parte teoretice și neaplicate în instituțiile de învățământ. „Lipsa unei implementări eficiente agravează problema, iar cazurile de bullying escaladează frecvent în violență fizică și psihică gravă.”

Pe de altă parte, Viorica Negrei, șefa Direcției management în învățământul general din cadrul Ministerului Educației și Cercetării (MEC), spune că mecanismul propus de MEC funcționează, iar această procedură dă rezultate.

Metodologiile și procedurile reglementează amănunțit care sunt acțiunile ce trebuie întreprinse de o instituție de învățământ și fiecare angajat al instituției se regăsește în acest proces.

Viorica Negrei, șefă de Direcție în cadrul MEC

Violeta Gașițoi este de părere că statul ar trebui să introducă o contravenție distinctă privind bullyingul în Codul contravențional. „E nevoie de o modificare a Codului educației, unde să fie prevăzut expres obligația instituțiilor de învățământ de a raporta cazurile autorităților tutelare și/sau poliției imediat ce cazul a avut loc fără ca să se aștepte ca să recidiveze cauza.”

În anul 2022, MEC a aprobat Metodologia cu privire la prevenirea și combaterea bullyingului. Astfel, potrivit Vioricăi Negrei, raportarea cazurilor de abuz, violență și bullying este o responsabilitate obligatorie pentru toți angajații din instituțiile de învățământ. Fiecare persoană implicată are un rol bine definit în acest proces.

Spre exemplu, administrația școlii trebuie să desemneze oficial printr-un ordin o persoană responsabilă să intervină în situațiile de bullying. Tot administrația trebuie să aprobe un plan de acțiuni care să stabilească pașii clari pentru intervenția în cazurile de bullying, inclusiv modul în care se desfășoară interviurile cu elevii implicați.

Dirigintele, fiind mai apropiat de elevi și cunoscându-le cel mai bine comportamentele și nevoile, este responsabil de monitorizarea situațiilor din clasă, de raportarea oricăror semne de îngrijorare și de informarea conducerii instituției.

Părinții sunt și ei parte din acest proces. Prin intermediul unei fișe de sesizare pot raporta cazuri suspecte de bullying sau violență. Această fișă este transmisă către structuri specializate din afara sistemului educațional, ceea ce permite o intervenție intersectorială. În asemenea cazuri, autoritățile competente, cum ar fi direcțiile de protecție a copilului, poliția sau Avocatul Poporului, sunt implicate direct în examinarea și verificarea faptelor semnalate.

Prevenirea și gestionarea bullyingului nu este doar o sarcină a școlii, ci un efort comun între elevi, părinți, profesori și instituțiile statului.

Viorica Negrei, șefă de Direcție în cadrul MEC

441 de psihologi la 1.183 de școli

Viorica Negrei menționează că într-o situație de bullying, instituția de învățământ trebuie să asigure servicii de consiliere psihologică elevilor. Conform datelor de la minister, dintre 1.183 de școli din toată republica, în 441 activează psihologi școlari, ceea ce înseamnă 37,2 %.

Reprezentanta ministerului spune că MEC lucrează acum pentru a pregăti specialiști și pentru a ajuta școlile să găsească cadre de profil. „În instituțiile cu mai puțin de 100 de elevi se face apel la recalificarea cadrelor didactice pentru a dobândi competențe în psihopedagogie și pentru a putea oferi servicii psihologice.”

Viorica Negrei adaugă că, în lipsa unui cabinet de psiholog școlar în instituție, sprijinul psihopedagogic este oferit prin intermediul structurilor teritoriale specializate. Printre acestea putem aminti de structuri teritoriale de asistență socială, Serviciul de Asistență Psihopedagogică, Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică.

Directorul școlii poate solicita ajutorul acestor structuri. De asemenea, în localitățile mici în locul unui psiholog școlar pot interveni medicii, asistenții medicali. Psihologii sau alți specialiști din extern pot colabora cu școlile pentru a ajuta copiii.

Viorica Negrei, șefă de Direcție în cadrul MEC

„Scopul activităților de prevenire este consolidarea încrederii în sine a elevilor”

Aurelia Zlotea a fost psihologă școlară la un liceu din Anenii Noi timp de trei ani. Spune că zilnic oferea consiliere psihologică, iar elevii erau deschiși să ceară ajutor. Dacă în instituție apărea un caz de bullying între elevi, întâi de toate erau identificate motivele din care aceștia au manifestat un comportament agresiv.

Psihologa precizează că în instituția în care activa, un caz de bullying era considerat încheiat dacă îndeplinea următoarele condiții:
# elevii care au fost abuzați, dar și cei abuzatori au avut parte de sprijin psihologic;
# elevii care au manifestat bullying au fost sancționați;
# atmosfera din clasă s-a restabilit, iar comunicarea dintre elevi s-a îmbunătățit;
# în decurs de șase luni nu s-au înregistrat cazuri repetate de bullying.

La încheierea cazului soluționat de bullying, în Registrul de evidență a cazurilor suspecte de abuz se face o însemnare privind măsurile luate, susținerea acordată și rezultatele obținute.

Aurelia Zlotea, psihologă școlară

Una dintre acțiunile Aureliei pentru a preveni cazurile de bullying era informarea elevilor despre cum și unde pot raporta situațiile de agresiune. „Examinam toate sesizările și ofeream un răspuns despre acțiunile întreprinse.” De asemenea, Aurelia organiza activități pentru profesori, cadrul nedidactic și cel didactic auxiliar. În cadrul acestora, psihologa explica metodele de prevenire și de intervenție în cazurile de bullying.

Scopul activităților de prevenire este consolidarea încrederii în sine a elevilor, dezvoltându-le competențele sociale într-o atmosferă de colaborare, respectuoasă, protectivă și incluzivă.

Aurelia Zlotea, psihologă școlară

„Facem diferență între personalitatea elevului și comportamentul lui”

Marina Grecu este psihologă școlară la Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Chișinău. Este de părere că psihologul școlar joacă un rol important pentru elevi: „Dacă ajungi să le obții încrederea, copii vor veni la consiliere deschiși, deoarece sunt implicați personal și doresc să primească ajutor.” Din experiența sa, specialista lămurește că înainte de orice intervenție se stabilesc măsuri de securizare a elevului supus acțiunilor de bullying. Interviul de protecție are loc în privat, unde elevul se poate simți în siguranță. Discuția ar putea începe prin aprecierea deciziei elevului de a vorbi despre cele ce i sa întâmplat.

Venim cu intenția de a despovăra elevul de sentimentul de vină, validând emoțiile pe care le simte. Îl implicăm în rezolvarea situației prin diferite strategii adaptate cazului.

Marina Grecu, psihologă școlară

Totodată, dânsa a observat că anume copii care manifestă comportamente de bullying se adresează mai puțin la psiholog. Și asistența elevului care realizează acțiuni de bullying trebuie să se desfășoare într-un loc privat. „Manifestând compasiune, prezentăm problema fără să blamăm. Facem diferență între personalitatea elevului și comportamentul lui. Împărtășim preocuparea pentru situația elevului supus bullyingului.”

Nu poate fi trecută cu vederea nici asistența elevilor martori. Se organizează o ședință cu acest grup, de unde discuția este axată pe sentimentele elevului țintă, nu pe detaliile incidentului. Se încheie un acord cu elevii martori pentru a pune în aplicare sugestiile lor. Urmează o întâlnire cu toată clasa, cu excepția copilului țintă. La aceasta participă inclusiv cei care au inițiat bullyingul. Obiectivul acestei întâlniri de grup este de a le face cunoscută povestea suferinței colegului țintă, fără a divulga numele elevilor care au inițiat comportamentele de bullying.

„[Elevii] trebuie susținuți să devină voluntari și în activitățile care au drept subiect bullyingul”

Lilia Olaru, psihologă școlară la Liceul Teoretic Republican „Aristotel”, menționează că elevii nu se adresează des la psiholog, deoarece această practică nu este suficient de acceptată și promovată în educația și cultura din familie și din societate. Potrivit ei, Regulamentul instituției prevede norme și reguli de conduită adecvate și de purtare nonviolentă. Dacă apare o situație de bullying în școală, Lilia Olaru desfășoară sesiuni individuale, dar și de grup pentru ca elevii implicați să lucreze la încrederea în sine și la stima de sine. „Organizez și activități practice de gestionare a situațiilor dificile și a celor de conflict.”

Pentru a se asigura că anumiți elevi nu devin din nou ținta bullyingului, psihologa îi încurajează să se implice în mai multe activități.

Trebuie susținuți să devină voluntari și în activitățile care au drept subiect bullyingul, atât la nivel de clasă, cât și de liceu.

Lilia Olaru, psihologă școlară

De asemenea, cu persoana care inițiază o situație de bullying psihologa pregătește un program special de reabilitare. La o consiliere:
# cunoaște istoricului elevului;
# cunoaște profilul psihologic al acestuia;
# îl ajută să prelucreze situațiile de marginalizare din copilărie;
# îl ajută să corecteze și să dezvolte aria de socializare constructivă cu ceilalți;
# îl ajută să conștientizeze acțiunile și să învețe să gestioneze situațiile de conflict;
# îl ajută să dezvolte un comportament empatic cu ceilalți și să respecte limitelor unei alte persoane într-o interacțiune.

În scopul prevenirii bullyingului în cadrul liceului, specialista promovează implicarea elevilor și a cadrelor didactice în activități educative și relaționale.

Printre acestea se regăsesc:
# dezbateri la orele de dirigenție și de dezvoltare personală, organizate de diriginți;
# activități de la egal la egal cu elevii claselor a X-a și XI-a, organizate de psihologul școlar;
# realizarea afișelor informative la nivel de liceu, organizat de psihologul școlar cu implicarea elevilor;
# consilierea individuală;
# organizarea activităților recreative cu specific nonviolent la nivel de liceu, organizate de psihologul școlar;
# desfășurarea săptămânii psihologiei (elevii și profesorii pot lăsa mesaje într-o cutie și pot oferi îmbrățișări);
# desfășurarea săptămâni îmbrățișării;
# desfășurarea săptămânii prieteniei (elevii confecționează brățări ale prieteniei, pe care le oferă colegilor și profesorilor).

Ce poți face dacă ai fost supus bullyingului la școală

Dacă cineva te jignește, te umilește sau dacă te simți exclus(ă) din activitățile școlare, înseamnă că ai fost supus(ă) bullyingului.

În astfel de situații te încurajăm:
#1. să nu reacționezi cu violență, deoarece reacțiile agresive pot agrava situația – cel mai bine e să pleci din locul respectiv;
#2. să soliciți ajutor de la un adult în care ai încredere – dirigintele, un profesor, psihologul școlar sau părinții;
#3. să stai aproape de colegii care te sprijină și alături de care te simți în siguranță;
#4. să nu te simți vinovat(ă) – bullyingul nu este vina ta și nu ai făcut nimic greșit.

De asemenea, te îndemnăm să contactezi următoarele instituții:
# Ministerul Educației și Cercetării (+37322250134, +37322233560, +37367441714);
# Telefonul Copilului (116111);
# Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (+37322758806).

În cazul în care devii martor(ă) la o situație de bullying:
#1. nu te alătura celor care agresează sau râd;
#2. încurajează și alți colegi să nu susțină comportamentul agresiv;
#3. dacă te simți curajos (curajoasă), încearcă să intervii în situație, cerând celui care face bullying să înceteze;
#4. anunță un adult despre ce ai văzut;
#5. oferă sprijin colegului aflat în dificultate.

Reprezentanta ministerului spune că este adesea mai dificil să se intervină într-o situație de bullying dacă părinții nu se implică în soluționare. „De multe ori, părintele trebuie să conștientizeze că are nevoie de ajutor și să colaboreze cu școala pentru a rezolva problema.”

Implicarea părinților este necesară, pentru că astfel copiii sunt susținuți emoțional acasă. Totodată, sprijinul părinților ajută copilul să primească mai ușor ajutor din partea unui specialist.

Ina Crasnojon-Laba are următoarele recomandări pentru părinți.

🔵 Intervino indiferent de situație. Conștientizează și acceptă că există o problemă în care este implicat copilul tău.

🔵 Comunică cu copilul tău despre ce i se întâmplă, dar fără a-i judeca pe ceilalți și fără a da vina pe alții.

🔵 Gândește-te la relația pe care o ai cu copilul tău. Întreabă-te cât de mult te implici în viața lui și cât de prezent este celălalt părinte.

🔵 Revezi lista de mesaje pe care le folosești cel mai des în comunicarea cu copilul tău și conversațiile pe care le poartă cu colegii/prietenii.

🔵 Valorizează-ți copilul. Petrece mai mult timp cu el, participați la activități în comun.

🔵 Lasă-ți copilul să-și exteriorizeze emoțiile. Acest lucru îl va ajuta să le înțeleagă, să le gestioneze sănătos și să se simtă în siguranță să comunice deschis cu tine.

🔵 Nu-ți critica copilul. Critica lovește dur în încrederea de sine și-l face pe copil să se simtă vulnerabil și slab, ceea ce îl determină să manifeste un comportament agresiv față de ceilalți.

🔵 Colaborează cu profesorii. Astfel, îți ajuți copilul să fie bine cu sine și cu alții.

Din experiența sa profesională, Mariana Grecu, psihologă la Liceul Teoretic „Spiru Haret”, povestește că din moment ce a fost confirmată o situație de bullying în școală, familiile sunt implicate imediat.

Implicarea familiilor diferă în funcție de circumstanțe. Pentru cazurile grave, se face printre primii pași de intervenție. Fiecare familie se implică pe anumite aspecte care îi privește pe propriii copii. Părinții sunt dispuși și deschiși spre colaborare cu instituția.

Ina Crasnojon-Laba, psihologă și psihoterapeută

Recomandări din partea unei avocate

Pentru a putea acționa legal, avocata Violeta Gașițoi sugerează părinților care au copii supuși bulliyngului să urmeze următoarele acțiuni.

🔵 Scrie într-un jurnal detaliile incidentelor: data, ora, locul incidentului, numele agresorului/agresorilor și ale eventualilor martori, descrierea comportamentului (injurii, lovituri, umilire, excludere socială, șantaj), reacția copilului (frică, refuz de a merge la școală, simptome fizice, schimbări emoționale).

Menționează dacă au fost raportate faptele vreunui profesor, diriginte sau administrației.

🔵 Colectează materiale care pot fi folosite ulterior drept dovezi: mesaje scrise, capturi de ecran cu insulte sau amenințări online, fotografii ale eventualelor vătămări sau pagube materiale, note medicale sau psihologice ce atestă traumele suferite.

🔵 Adresează o cerere oficială către directorul instituției, prin care soliciți:
# ancheta internă a cazului;
# sancționarea agresorului conform Codului educației;
# sprijin psihologic pentru copil;
# măsuri de prevenire (supraveghere, mutare de bancă/clasă etc.);
# număr de înregistrare a cererii (păstrați copia).

🔵 Dacă școala refuză să intervină:
# depune o plângere la Direcția Municipală Educație, Tineret și Sport;
# sesizează poliția (în caz de violență fizică sau amenințări);
# informează Direcția de Protecție a Copilului – poate iniția o anchetă socială;
# consultă un avocat specializat în drepturile copilului.

🔵 Solicită în scris intervenția psihologului școlar (dacă există) sau a serviciilor sociale locale ori private pentru evaluarea psihologică a copilului și acordarea suportului emoțional.

🔵 Păstrează copii ale tuturor documentelor și nu accepta presiuni de „a rezolva între copii” fără intervenții formale. Orice formă de tăcere sau pasivitate poate agrava problema și aduce prejudicii serioase copilului.

---

Dacă ai participat într-o situație de bullying și nu poți trece peste situație, poți cere ajutor la un centru care oferă consultanță psihologică gratuită.

Găsești într-un material:
# lista centrelor din centrul țării;
# lista centrelor din nordul țării;
# lista centrelor din sudul țării.

De asemenea, îți reamintim de Telefonul Copilului – 116111 – un serviciu național de asistență telefonică la care copiii pot apela pentru ajutor în caz de abuz, violență, încălcarea drepturilor. Apelurile sunt gratuite și anonime.

Surse pentru fotografiile copertă:
# fotografia 1: Facebook/Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova;
# fotografia 2: #diez;
# fotografia 3: Facebook/Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova;
# fotografia 4: Facebook/Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova;
# fotografia 5: Envanto/choreograph.