O postare despre programul de studii Fulbright, publicată de #diez pe 19 iulie, a strâns 52 de comentarii pe Facebook. Pentru redacție, în condiții obișnuite, ele ar însemna un fel de anomalie, deoarece oamenii nu comentează masiv la asemenea articole. Pentru public ele înseamnă curiozitatea de a vedea: „Ce s-a întâmplat acolo, dacă oamenii vorbesc?”.
Dacă va deschide comentariile, publicul va depista că unul dintre ele vizează pagina de Patreon a redacției noastre, iar celelalte 51 vorbesc despre: cenzură, persecuția opoziției, prețuri mari sau sărăcie. Comentariile sunt scrise de pe conturi cu nume și imagini de profil obișnuite, asemănătoare cu ale noastre. Pe alocuri, acești „utilizatorii” chiar își răspund la comentarii, fac trimiteri la subiectul postării și poartă un dialog logic, la fel de asemănător cu al nostru.
În realitate însă, toate cele 51 de comentarii au fost scrise de boți, iar în spatele acelor pagini nu stau oameni, dar un algoritm bine antrenat.
Fenomenul „comentariilor artificiale” pe Facebook-ul din Moldova a atins cote maxime pe parcursul ultimilor ani. După introducerea oligarhului Ilan Șor în lista de sancțiuni internaționale și blocarea acestuia pe rețeaua Meta, au luat amploare „armatele de boți” care continuă să îi promoveze narațiunile propagandistice, atât prin intermediul comentariilor, cât și prin postări sponsorizate.
Patru dintre cele 51 de comentarii lăsate de boți la postarea de mai sus au vizat războiul. Comentarii asemănătoare apar și la alte publicații, inclusiv pe paginile personale ale utilizatorilor. Narațiunea, de această dată, este faptul că „Republica Moldova ar fi atrasă într-un război de actuala guvernare, iar Uniunea Europeană o susține”. Acest lucru este un fals și nu apare pentru prima dată pe ecranele utilizatorilor din Republica Moldova.
Narativele false legate de război sunt menținute constat pe social media din anul 2022. Cel mai des, acestea vizează, într-un fel sau altul, UE, NATO și regiunea transnistreană. De obicei, sursa lor sunt politicienii, influencerii și canale anonime afiliate Moscovei.
Între războiul virtual și cel real
Urmăritorii falși ai celor mai mari conturi de Telegram din Moldova
Telegram este accesat zilnic de fiecare a patra persoană din Republica Moldova, potrivit unui studiu realizat în 2025 de CJI. Analizând 100 cele mai populare canale ale platformei în țara noastră, vedem că aproape jumătate dintre ele răspândesc narațiuni antiguvernamentale.
Canalul Молдова се**** are aproape 40.000 de abonați și este al șaptelea cel mai popular din Moldova. El creează zilnic aproximativ 25 de postări, care sunt citite de peste 7.000 de persoane. Conținutul publicațiilor sale este fals și coincide cu narativele manipulatorii distribuite de alte zeci de canale de Telegram zilnic.
Un narativ, în contextul războiului hibrid, este un mesaj repetat constant, creat pentru a influența percepțiile și emoțiile publicului. El adesea este fals, simplifică realitatea și servește unui scop politic sau ideologic.
Într-o publicație făcută pe 22 iulie – ziua în care a fost anunțată alianța dintre Irina Vlah, Igor Dodon, Vladimir Voronin și Vasile Tarlev –, autorii canalului sugerează că ei ar fi singurii care nu atrag Moldova în „războaie externe”. Cu o zi mai devreme, canalul menționa că „țara este la un pas de a participa direct în războiul altcuiva”. Mesaje asemănătoare sunt distribuite pe canal de câteva ori pe săptămână.
În data de 16 iulie, canalul a povestit despre un comunicat emis de partidul lui Vasile Tarlev, unde se afirmă că „10 militari moldoveni ar fi murit în Ucraina” și că „autoritățile atrag țara în război”. În comunicatul partidului „Viitorul Moldovei”, sursa informației e prezentată a fi „numeroase publicații în mass-media și pe diverse resurse internet cu o audiență de milioane de oameni”. Cu două zile mai devreme, pe 14 iulie, Ministerul Apărării a dezmințit informațiile de mai sus și a precizat că ele sunt distribuite prin intermediul „canalelor de Telegram și TikTok, afiliate unor grupări proruse”.
În realitate, popularitatea canalului Молдова се**** este crescută artificial. În luna iunie, spre exemplu, acesta a adunat 19.155 de urmăritori, 3.539 dintre ei venind pe pagină pe 11 iunie. Analizând însă detaliat cum a crescut numărul de urmăritori ai paginii în această zi, vedem o creștere bruscă doar la orele 12:00 și 22:00. Acest lucru demonstrează că o bună parte dintre urmăritorii paginii sunt falși.
Pentru a facilita creșterea urmăritorilor reali, o parte dintre canalele pro-Kremlin obișnuiesc să se promoveze reciproc. Astfel, utilizatorii sunt mai predispuși să acceseze canalul de unde a fost preluată informația și să rămână în interiorul „bulei informaționale”. În luna iulie, conținutul canalului Молдова се**** a fost republicat de 78 de canale.
Creșterea artificială a urmăritorilor este o practică întâlnită și în cazul altor canale manipulatorii. Spre exemplu, pagina Треш К**** este a 10-a cea mai urmărită din Republica Moldova și înregistrează aproape 12.000 de vizualizări per postare. Într-un videoclip publicat pe 29 mai, autorii sugerează că țara noastră s-ar pregăti de război. Postarea a strâns peste 14.700 de vizualizări.
Același narativ este prezent în mai multe postări ale paginii, inclusiv într-o manieră satirică, acomodând astfel publicul cu mesajul transmis. Analizând evoluția numărului de urmăritori ai paginii Треш К****, se poate observa că aceasta a înregistrat, de mai multe ori în ultimul an, creșteri bruște de câte 1.000-2.000 de abonați într-o singură zi.
O rețea de conturi distribuie organizat narativele Moscovei
Spre deosebire de Telegram, unde audiența nouă și vizualizările sunt greu de atras, algoritmii TikTok pot face popular oricare videoclip. Aici, miza stă în conținutul care „prinde” la public și stârnește emoții. În aceste condiții, narațiunile manipulatorii de pe platformă adesea ajung să strângă sute de mii de vizualizări.
Spre exemplu, în timpul documentării acestui subiect, am identificat un videoclip generat cu AI, care a reușit să strângă peste 223.000 de vizualizări. În el se afirmă că soldații moldoveni „au fost trimiși în Ucraina și au decedat”, fiind prezentate și două fotografii – cu soldații care ar pleca în țara vecină și mormintele lor.
În realitate, ambele imagini și informația din videoclip sunt false. Analizând fotografiile, am identificat că una datează din 2020 și reprezintă soldații moldoveni care plecau la Moscova pentru a participa la o paradă militară, iar a două fotografie este generată de AI.
Descrierea videoclipului era însoțită de tagul: #мынехотимумирать. Acesta ne-a redirecționat către o rețea de conturi care distribuie organizat conținut fals și manipulatoriu. Tagul menționat mai sus l-am identificat la aproape 50 de videoclipuri ce ar face parte din rețeaua în cauză. Majoritatea postărilor au fost distribuite pe 15 iulie, toate dezvoltau narativul fals: „Maia Sandu a trimis soldații moldoveni să lupte în Ucraina.”
Numărul total de vizualizări strânse de aceste videoclipuri depășește cifra de 1,3 milioane.
Pe lângă falsurile despre război, rețeaua susține și alte narațiuni, unele fiind ușor de identificat datorită hashtagurilor. Spre exemplu, pe 30 iunie, paginile au distribuit conținut manipulatoriu ce insinuează că președintele francez Emanuel Macron încearcă să falsifice alegerile din Republica Moldova. Videoclipurile conțin tagul: #выборыбезмакрона.
Rețeaua distribuie și videoclipuri care promovează imaginea unor politicieni cu viziuni proruse din Chișinău.
Într-un videoclip postat pe 22 iunie, Victoria Furtună spune că Moldova este înarmată uitându-se despre „neutralitate”. Aceasta mai adaugă că „noi nu dorim război” și că „Moldova nu va deveni carne de tun într-un război străin”. În altă postare, politiciana „ne asigură” că dacă nu vom munci în viitor, riscăm să fim duși „într-un război spiritual și fizic”.
Pe 18 iunie, Irina Vlah la fel a postat pe TikTok un videoclip în care este promovat narativul războiului, întitulat: „UE înarmează Moldova”. Postarea conține mai multe fragmente de la un protest organizat de echipa sa și dezvoltă narativul atragerii Chișinăului în război.
Nu este pentru prima dată când politiciana manipulează cu asemenea subiecte. Spre exemplu, în campania electorală din 2024, Vlah spunea că Maia Sandu a creat „o amenințare care nu a mai existat de mai bine de 30 de ani”, și anume „atragerea țării în război”.
Aceleași narațiuni apar și în discursurile lui Igor Dodon. De exemplu, în luna iulie, el a justificat alianța PSRM cu alte trei partide prin necesitatea de „a salva țara de război”. Anterior, politicianul a spus de mai multe ori că „UE ne atrage în război”.
Pe lângă conturile false și politicieni, mitul unui eventual război este alimentat zilnic și de mai mulți bloggeri din Republica Moldova. De exemplu, Gabriel Călin – inclus în secțiunea „Profil de propagandist” publicată de Stop Fals – a afirmat pe 9 iulie că moldovenii nu vor să fie trimiși „în războaie care nu sunt ale noastre”.
Pe 15 iulie, bloggera Tatiana Costachi a insinuat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar însemna atragerea țării în război. Videoclipul a fost publicat în aceeași zi în care rețeaua de conturi false, menționată anterior, a început să distribuie narațiuni similare. Tatiana Costachi postează frecvent conținut manipulatoriu și figurează în secțiunea „Profil de propagandist” de pe platforma Stop Fals. Ea apare constant în preajma Victoriei Furtună, promovând imaginea acesteia inclusiv pe propriul cont de TikTok.
Studiul CJI arată că aproape fiecare al doilea intervievat folosește zilnic TikTok, rețeaua fiind populară în special printre tineri.
Falsuri vechi, frici noi
Nu este pentru prima dată când cetățenii Republicii Moldova sunt speriați cu începerea unui război. Manipulările în acest sens practic nu au încetat din primul an al invaziei ruse în Ucraina, narativele intensificându-se și mai mult înainte de alegeri.
În toamna lui 2022, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, spunea că orice acțiuni negative ale Chișinăului în adresa armatei ruse din Transnistria vor fi privite „ca un atac asupra Rusiei”. O lună mai târziu, canalele de informare ale Kremlinului mințeau că Maia Sandu se pregătește să anunțe mobilizarea.
În anul 2025, Global Firepower, organizația care publică anual clasamentul celor mai puternice armate din lume, a clasat Republica Moldova pe locul 134 din 145 de țări analizate.
Mobilizarea anunțată de Moscova nu a urmat, în schimb au continuat narațiunile despre atragerea Moldovei în război, mai ales pe rețelele de socializare. Achiziționarea de către Republica Moldova a oricărei tehnici militare sau exercițiile obișnuite ale soldaților moldoveni au devenit pe parcursul ultimilor ani „argumentele” propagandei în favoarea începerii războiului.
Pe 24 martie 2023, politiciana prorusă Marina Tauber a acuzat-o pe Maia Sandu că „ar pregăti o provocare militară în Transnistria”. Ea spunea atunci că la întreprinderile moldovenești ar fi fost comandate 3.000 de sicrie în acest sens. În același an, Diana Șoșoacă, politiciană prorusă din România, anunța că „tancurile [NATO] se îndreaptă spre Transnistria și Găgăuzia”.
În anul 2024 pe străzile din țară chiar au fost lipite anunțuri false despre înrolarea în armată.
O altă campanie de dezinformare, care viza războiul, a pornit după ce Federația Rusă a oprit livrările de gaze în regiunea transnistreană, lăsând astfel Chișinăul fără electricitate ieftină, iar Tiraspolul – fără lumină și căldură în plină iarnă. Atunci, propaganda anunța că malul drept ar avea în plan să preia centrala termoelectrică din regiunea ocupată.
De asemenea, pe 13 iulie 2025, presa rusă a anunțat că patru soldați din Republica Moldova au murit în Ucraina, luptând de partea Kievului după o înțelegere dintre Maia Sandu și președintele ucrainean Volodâmâr Zelenski. Sursa citată de canalele rusești este o pagină anonimă de Telegram din Republica Moldova, care răspândește regulat informații false și are 4.700 de urmăritori. Mai mult de jumătate dintre urmăritorii paginii au fost generați artificial pe parcursul ultimelor 30 de zile.
Contactat de #diez, Ministerul Apărării a dezmințit informația, adăugând că niciun militar al Armatei Naționale nu participă la acțiuni militare în afara țării.
Această narațiune este un fals evident, răspândit intenționat cu scopul de a induce panică, de a submina încrederea în conducerea statului și de a genera confuzie într-un context preelectoral.
Ministerul Apărării
La o zi după falsul publicat de presa rusă, pe 14 iulie, Moscova a acuzat NATO că pregătește Moldova pentru un război cu Rusia. Informația din nou a fost preluată și răspândită de „mașinăria de propagandă” prorusă, iar pe 15 iulie narațiunea „a răbufnit” pe canalele anonime de pe TikTok.
În ultimul an, experți de la Chișinău susțin că Serghei Kirienko, unul dintre cei mai influenți oameni din administrația prezidențială a Rusiei, a devenit principalul coordonator al strategiilor Kremlinului de destabilizare a Republicii Moldova. Potrivit unui articol publicat de ru.diez, de-a lungul carierei sale, Kirienko s-a ocupat de organizarea manipulărilor electorale, de atragerea tinerilor în propaganda proregim și de coordonarea regiunilor separatiste din estul Ucrainei.
Invadatorul strigă: „Invadatorii!”
Pentru a afla cât de reală este dezvoltarea unui conflict militar între Chișinău și Tiraspol, am decis să discutăm cu doi experți în securitate.
Anatol Șalaru, fost ministru al apărării al Republicii Moldova, afirmă că narativul privind o posibilă implicare militară a Chișinăului în regiunea transnistreană a apărut încă înainte de izbucnirea conflictului separatist din raioanele de est ale țării.
[Narativul] a fost folosit de către Federația Rusă pentru a justifica războiul de secesiune (despărțire) din 1992. Acesta a fost inclusiv narativul Moscovei pentru a justifica neretragerea armatelor ruse și perpetuarea până în prezent a trupelor rusești de ocupației. În fapt, Republica Moldova nu a intenționat niciodată să folosească forța militară pentru reglementarea conflictului separatist din estul statului.
Anatol Șalaru
Anatol Șalaru menționează că în spatele acestor narative „tot timpul a stat Federația Rusă” și acoliții săi de la Tiraspol.
Pericolul militar moldovenesc a devenit unul dintre principalele elemente ideologice ale Tiraspolului. De fapt, fără Federația Rusă regimul de la Tiraspol ar fi sucombat (murit) demult.
Anatol Șalaru
Pavel Horea, expert în securitate la WatchDog, menționează că narativele despre o presupusă implicare militară a Chișinăului în Stânga Nistrului au fost intensificate în a doua jumătate a lui 2022 pentru a semăna panică și pentru a sugera un scenariu de tip ruso-ucrainean. Pe lângă dezinformări, expertul ne amintește și despre unele provocări fizice care au fost orchestrate în regiune acum doi ani, cum ar fi așa-numitul atac asupra sediului MGB de la Tiraspol.
Cât de reală, din punct de vedere tehnic și politic, este această „operațiune”?
Anatol Șalaru susține că această „«operațiune» nu a existat niciodată”, iar Republica Moldova „nu are cum să-și invadeze propriul teritoriu”.
Nicio guvernare de la Chișinău, indiferent care a fost ea, nu a luat niciodată în calcul invadarea Transnistriei sau rezolvarea conflictului din estul Republicii Moldova manu militari, adică prin folosirea forței militare. Soluția reglementării conflictului transnistrean printr-o abordare militară nu există și nu va exista.
Anatol Șalaru
Pavel Horea ne lămurește că această operațiune este imposibilă inclusiv din punct de vedere tehnic, deoarece râul Nistru reprezintă o barieră naturală dificilă în calea oricărei armate.
Moldova nu dispune de tehnică militară necesară operațiunilor de atac. Tancurile, spre exemplu, reprezintă principala forță de atac pe câmpul de luptă. La fel de slab stăm și la capitolul tehnicii militare amfibii, necesară traversării unui râu.
Pe lângă tehnică militară, este necesară acumularea stocurilor de echipament și comasarea unui număr semnificativ de militari necesari unui asemenea tip de acțiuni, aceste acumulări de trupe și echipamente ar fi rapid observate de partea adversă, mai ales în contextul mijloacelor actuale de observație.
Pavel Horea
Pavel Horea nu crede că cineva și-ar asuma asemenea operațiuni, deoarece ar duce la pierderea vieților omenești și la deteriorarea infrastructurii. În plus, spune el, populația de pe ambele maluri ale Nistrului ar fi reticentă față de asemenea acțiuni.
Ar putea rezista Chișinăul la un eventual atac al regimului de la Tiraspol?
Pavel Horea spune că factorul geografic joacă același rol pe ambele maluri, iar câteva tancuri pe care le are în dotare Tiraspolul sunt insuficiente pentru astfel de operațiuni. Alt factor important, potrivit expertului, este Ucraina, care „în cazul unui asemenea scenariu, nu ar rămâne un actor pasiv”.
Acest scenariu nu este real, regiunea este complet izolată, nu poate primi întăriri sau suport aerian, contingentul rusesc aflat în regiune nu ar avea nicio șansă în cazul intervenției forțelor ucrainene, care cu siguranță ar interveni în cazul unui asemenea scenariu.
Pavel Horea
Anatol Șalaru subliniază că sistemul de securitate al Republicii Moldova s-a dezvoltat în ultimi 10 ani, iar trupele paramilitare subordonate Federației Ruse din regiune „nu mai pun probleme” Chișinăului.
[Tiraspolul] nu ar avea nicio șansă în fața armatei noastre naționale. Un conflict militar declanșat de Tiraspol ar avea un impact nu atât militar, cât ar avea efect destabilizator pentru buna funcționare a statului Republica Moldova și un efect inflamatoriu în plan regional.
Funcționalitatea unui atac din partea Tiraspolului este puțin probabilă, cu toate că Federația Rusă și-ar dori acest lucru.
Anatol Șalaru
Fostul ministru susține că regimul de la Tiraspol nu este interesat de un conflict militar, amintind că în februarie 2022 „s-a văzut cât de «performant» este sistemul militar separatist, când jumătate dintre membrii structurilor militare au fost aproape gata să dezerteze”.
În schimb, expertul susține că un astfel de conflict ar avantaja Moscova, care ar putea folosi Transnistria pentru un atac din spate asupra Ucrainei, facilitând legătura cu trupele ruse ce încearcă să cucerească Odesa.
Eu cred că Federația Rusă și-ar dori, dar nu prea se mai poate. Ar fi un act sinucigaș inclusiv pentru așa-ziși lideri de la Tiraspol, pentru că ei știu foarte bine că sunt mult mai slabi decât armata Republicii Moldova.
Anatol Șalaru
Anatol Șalaru spune că, prin falsurile despre război, Kremlinul vrea să sperie, să instaureze panica în rândul populației și să acrediteze narativul precum că „doar lângă Moscova Republica Moldova va avea pace”. În realitate, potrivit expertului, moldovenii riscă să devină „carne de tun în războaiele Moscovei”.
În același timp, Pavel Horea spune că narativul războiului vine să creeze tensiune în rândul populației de pe ambele maluri. Astfel, Moscova speră că cetățenii de pe malul drept al Nistrului vor pune presiune pe Guvern.
Moldova – cea mai vulnerabilă țară la propaganda Moscovei
În luna aprilie 2025, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Daniel Vodă, a anunțat că Rusia ar fi investit peste 200 de milioane de euro în campanii de dezinformare, cu scopul de a influența alegerile parlamentare din toamna acestui an. Această sumă reprezintă aproape 1 % din PIB-ul Republicii Moldova.
Pe 30 iulie, președinta Maia Sandu a anunțat o „imixtiune fără precedent” în alegerile parlamentare din toamnă. Oficiala a spus că Federația Rusă va expedia în Republica Moldova 100 de milioane de euro doar prin criptomonede pentru a cumpăra alegătorii.
La alegerile prezidențiale și referendumul proeuropean din 2024, Poliția Republicii Moldova a anunțat că peste 39 de milioane de dolari americani (aproximativ 700.000.000 de lei) au fost transferați din Federația Rusă între lunile septembrie și octombrie pentru a cumpăra voturi. Fondurile au fost distribuite prin conturi bancare PSB deschise pentru circa 138.000 de persoane, iar beneficiarii includeau și membrii familiilor acestora.
Cât te va costa un vot vândut? Amenda pentru vinderea votului ajunge la 37.500 de lei. Persoanele implicate în coruperea electorală, în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale, riscă amenzi de până la 92.500 de lei sau închisoare de la patru la șapte ani.
Până în luna aprilie 2025 au fost documentate peste 8.000 de cauze contravenționale în care alegătorii au acceptat bunuri sau bani pentru a vota într-un anumit mod. În urma acestor cazuri au fost aplicate deja amenzi în valoare de aproximativ 10 milioane de lei.
Interferența Kremlinului în alegerile prezidențiale din România din 2024 a dus la anularea primului tur, câștigat de Călin Georgescu, al cărui succes a fost garantat de o campanie intensă dezvoltată pe TikTok, finanțată netransparent și sprijinită de rețele pro-Kremlin. Deși politicianul a declarat zero cheltuieli, autoritățile române au descoperit fonduri și conținut sponsorizat nedeclarat, folosite pentru manipularea opiniei publice prin mesaje conspiraționiste și dezinformare, parte a unei operațiuni hibride menite să destabilizeze politica românească și parcursul european.
Populația Republicii Moldova este de opt ori mai mică decât a României.
Un raport al CIDC–Sensika Disinformation Observatory a arătat că Republica Moldova este ținta principală a rețelei de dezinformare rusești numită „Pravda” – o structură formată din peste 190 de site-uri în zeci de limbi, care difuzează propagandă pro-Kremlin. Între decembrie 2024 și martie 2025, rețeaua Pravda a publicat 11.250 de articole pro-Kremlin la un milion de locuitori în Moldova. Această cifră este de 18 ori mai mare decât în România și de 56 de ori mai mare decât media din Europa Occidentală, nicio țară nefiind atât de afectată de propaganda rusă precum Republica Moldova.
