Și dacă fermele n-ar mai avea nevoie de pământ, iar salata ar crește ca un software: curată, rapidă și modulară? În Moldova, agricultura nu trebuie neapărat să meargă înainte. Poate să urce.
La câțiva kilometri de Chișinău, într-un spațiu luminat de LED-uri și tăvi futuriste, fondatorul start-upului City Farm, Dmitrii Albot, cultivă busuioc premium sub lumină artificială. Verifică rădăcinile, mușcă dintr-o frunză și vorbește despre cum Moldova își poate folosi altfel potențialul agricol.
Un val nou în agricultură
Înainte de a păși în sala principală, Dmitrii ne oferă ochelari de protecție. „Lumina obosește ochii după o vreme”, spune el, purtându-i cu aerul unui star rock, nu al unui fermier. Încăperea vibrează ușor. Rafturile înalte luminează plante crescute nu în sol, ci în blocuri moi și umede, hrănite cu soluții nutritive.
De când a automatizat procesele și a delegat responsabilitățile, Dmitrii nu mai vine zilnic la fermă. Recent s-a întors dintr-un retreat Vipassana de 10 zile și acum se ocupă de extindere, logistică și dezvoltarea software-ului. Totuși, cunoaște fiecare etapă, tavă și gram de substrat din fermă. Când îl rugăm să aleagă o plantă pentru fotografie, nu ezită. „E sigură”, spune, gustând o frunză. „Nu folosim pesticide. N-a fost nevoie niciodată.”
Dmitrii își amintește cum, copil fiind, își vedea mama punând salata în apă. „Mai târziu am realizat că oamenii asta caută: ceva viu, nu doar proaspăt.”
Astăzi, CityFarm funcționează în peste 12 locații, fiecare generând în jur de 10.000 de euro profit lunar, în ciuda costurilor mari la energie. „Electricitatea e cea mai scumpă,” explică Dmitrii. „Dacă trecem complet pe solar, modelul devine de neoprit.”
Moldovenii nu au nevoie de trenduri de pe rețele pentru a înțelege agricultura ecologică – aproape fiecare familie are o legătură directă cu pământul. În 2023, agricultura a reprezentat 7,6 % din PIB și 45 % din exporturi, în special spre UE. Principalele piețe sunt România, Italia și Germania, iar exporturile de semințe oleaginoase, fructe și vinuri sunt în continuă creștere.
Dmitrii cultivă salată în tăvi, fără pământ, prin sisteme care transportă nutrienți cu apă. Într-o seră clasică, o cultură durează 50–60 de zile. La CityFarm, durează jumătate. „Pentru că noi controlăm totul”, spune el.
Europa se întoarce la rădăcini. La propriu.
Un raport recent al Nutrition Hub și EIT Food vorbește despre „Terrapy” – o tendință de a reveni la practicile alimentare conștiente. Coacerea, fermentarea, plantarea într-o tavă – devin acte de redescoperire personală.
Dmitrii vrea să normalizeze această nouă agricultură începând cu școlile. În UTA Găgăuzia, copiii au primit plante neobișnuite pentru Moldova și au fost rugați să le îngrijească.
Potrivit Mildei Kraużlis, consilieră EIT Food în sustenabilitate și agricultură: „Solul sănătos înseamnă oameni sănătoși.” Tehnologiile verzi, spune ea, nu sunt produse izolate, ci părți din același răspuns: cum să producem mai bine, cu mai puțină daună.
Creștere locală, tehnologii globale
Dmitrii nu e singur. Alte start-upuri din Moldova transformă agricultura.
GreenO2, înregistrat în Elveția și fondat de moldoveanul Vitalie Buzu, dezvoltă infrastructură digitală agricolă cu ajutorul AI și datelor satelitare. Platforma funcționează în 30+ țări și a atras investiții de 1,3 milioane $ în 2024.
Solvi – născut în Moldova – folosește drone care scanează culturile cu precizie milimetrică. Tehnologia PlantAI reduce săptămâni de muncă la doar câteva ore. În SUA, au un parteneriat cu Intelinair pentru fermele de porumb și soia.
CityFarm crește, GreenO2 cartografiază, Solvi măsoară. Toate fac parte din același ecosistem, susținut de Startup Moldova – o fundație condusă de Olga Melniciuc, care ajută fondatorii să se dezvolte internațional.
„Cererea pentru verdețuri proaspete există,” spune Vasile Pojoga de la Federația Producătorilor Agricoli din Moldova, la conferința HortiTech. „Mult încă vine din import.”
Dar energia e o barieră. Zinaida Plamadeala, fondatoarea DERJANT, avertizează: „Panourile solare acoperă doar 40–45 % din necesar. Trebuie să planifici de la început cum alimentezi tot sistemul.”
„Nu copia,” spune Milda Kraużlis. „Ia ce e mai bun din alte sisteme și construiește-l pe al tău.”
Asta a făcut Moldova. Start-upurile locale știu acum cum să crească și să concureze.
Dmitrii deschide aplicația pe telefon. „Asta e de azi.” Fiecare linie urmărește un raft, un produs, o sarcină. „Construim propriul nostru software – City Farm OS. Am început cu boți Telegram, iar acum putem vedea tot ce se întâmplă în fiecare magazin.” Softul va atribui sarcini, monitoriza viteza și urmări fiecare plantă.
„Instalezi sistemul,” încheie Dmitrii. „Și îl lași să crească.”
