Legea cinematografiei va fi modificată. Un proiect de lege în acest sens a fost votat de către deputați în lectură finală. Noutatea principală este crearea Fondului Național al Cinematografiei, ceea ce înseamnă că cineaștii autohtoni vor primi mai multe finanțări, iar filmele locale se vor bucura de mai multă vizibilitate.
Fondul Național al Cinematografiei va fi format din alocații din bugetul de stat, bani oferiți de donatori și alte venituri obținute legal. Regulamentul de gestionare a acestuia va fi aprobat de Guvern, iar Centrul Național al Cinematografiei (CNC), subordonat Ministerului Culturii, va fi responsabil de administrarea acestuia.
„Această lege oferă în sfârșit un cadru clar și modern pentru dezvoltarea cinematografiei moldovenești. Prin Fondul Cinematografiei vom susține proiectele mature, care să ne plaseze pe harta producțiilor de filme. Este un pas important spre consolidarea culturii noastre și promovarea valorilor naționale prin film”, a declarat ministrul culturii, Sergiu Prodan.
Finanțările vor merge către:
# producția de filme de toate genurile și a altor opere audiovizuale;
# dezvoltarea proiectelor cinematografice;
# coproducțiile internaționale – în baza acordurilor bilaterale, multilaterale sau în conformitate cu convențiile și alte tratate internaționale la care Moldova este parte;
# distribuția filmelor și dezvoltarea infrastructurii sectoriale;
# promovarea cinematografiei pe plan național și internațional;
# dezvoltarea profesională a cineaștilor, instruiri și ateliere specializate;
# studii de cercetare și analiză a domeniului;
# popularizarea culturii cinematografice;
# identificarea și susținerea talentelor noi din industria cinematografică;
# conservarea, valorificarea și protejarea materialelor patrimoniului național din domeniul cinematografiei.
Finanțarea din Fondul Național al Cinematografiei va acoperi până la 50 % din costul total al proiectelor. De exemplu, dacă un film costă 200.000 de lei, cineaștii vor primi până la 100.000 de lei pentru realizarea acestuia.
În același timp, pentru coproducții (filme realizate împreună cu alte țări), finanțarea va putea ajunge până la 60 %. Astfel, pentru un proiect de 200.000 de lei, fondul va oferi nu mai mult de 120.000 de lei, iar pentru filmele mai greu de realizat statul va putea acoperi până la 100 % din cheltuieli, adică 200.000 de lei din 200.000 de lei.
De asemenea, odată cu intrarea în vigoare a legii modificate, va fi extins și sprijinul financiar pentru filmele experimentale, de artă sau cele dificil de realizat din punct de vedere artistic, tehnic, logistic, astfel încât să existe mai multe producții originale.
O altă schimbare în Legea cinematografiei prevede faptul că vor fi susținute financiar programele educaționale pentru producția de filme. Totodată, cinematograful „Odeon” va fi reorganizat și inclus în structura Centrului Național al Cinematografiei.
Pe de altă parte, conform noii versiuni a legii, sălile de cinema din Republica Moldova vor fi obligate să difuzeze mai multe filme europene și filme al căror limbaj original este limba română. Această schimbare vine în contextul în care, în prezent, cinematografele din Chișinău difuzează prea puține filme autohtone. De exemplu, în perioada 10-16 octombrie 2024 în rețeaua CINEPLEX a fost difuzat un singur film realizat de cineaștii moldoveni, dintr-un total de 13 producții.
Proiectul de lege integral poate fi consultat mai jos.
În luna martie a anului 2025, un grup de cineaști din Republica Moldova a lansat o petiție în mediul online, prin care a solicitat o serie de modificări la Legea cinematografiei.
Printre cerințele cineaștilor se regăseau:
# crearea Fondului Cinematografiei;
# revitalizarea cinematografului „Odeon”;
# creșterea plafonului de finanțare pentru filmele de scurt metraj;
# racordarea studiilor de film la standarde internaționale;
# echiparea corespunzătoare a Catedrei Multimedia din cadrul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice.
Astfel, echipa #diez a contactat câțiva cineaști care au semnat petiția pentru a afla care este părerea lor privind modificările votate și dacă sunt mulțumiți de noua variantă a legii.
Daniel Țîcu, regizor de film și asistent universitar, a menționat că vede Fondul Cinematografic bugetar ca pe un început. „Deși la acest moment crearea unui fond extrabugetar era imposibilă, potrivit ministrului Sergiu Prodan este important să «batem în cuie» acest proiect pentru ca ulterior să poată fi îmbunătățit. Nu este varianta perfectă, evident, dar este un pas concret care oferă o bază legală și nu lasă acțiunile din sector fără răspuns instituțional.”
Potrivit cineastului, un pas înainte reprezintă inclusiv modificările care aduc mai multă claritate în privința domeniilor de finanțare și care susțin coproducțiile internaționale. „Sunt mulțumit și de introducerea unui mecanism competitiv de selecție, însă este esențial ca regulamentele de implementare să fie transparente, accesibile și orientate către calitatea artistică, nu doar către criterii administrative”, a subliniat el.
În ceea ce privește contribuția statului de 50 %, regizorul a menționat că aceasta este, în principiu, rezonabilă, însă există riscul ca multe proiecte să nu reușească să acopere diferența.
Pe de altă parte, Vlad Bolgarin, regizor de film, a afirmat că fondul bugetar este un compromis. „E foarte departe de ceea ce ne-am dorit cu toții și de ceea ce funcționează foarte bine în majoritatea țărilor dezvoltate. Totuși, se încearcă să se rezolve măcar câteva dintre cele mai esențiale probleme, cum ar fi extinderea termenului în care pot fi utilizați banii pentru producția unui film și mărirea bugetului total pentru finanțare. E mare păcat că s-a început să se facă ceva abia în momentul în care breasla de cineaști și-a exprimat nemulțumirea față de stagnarea din ultimii ani. Schimbările care se produc acum sunt rezultatul a ceea ce s-a reușit într-un timp restrâns, dar, cel puțin, ne bucurăm că nu am rămas ignorați.”
Totodată, având în vedere că cerința petiționarilor cu privire la creșterea plafonului de finanțare pentru filmele de scurt metraj a fost ignorată de către autorități, Daniel Țîcu a afirmat că acestea au un rol extrem de important în formarea și promovarea cineaștilor, fiind adesea puntea de lansare către festivaluri internaționale. Respectiv, „ar fi fost esențial să existe o linie de finanțare clară și adaptată specific pentru această formă de expresie”.
De aceeași părere s-a arătat a fi și Vlad Bolgarin, potrivit căruia, filmele de scurt metraj trebuie susținute mai mult, pentru a încuraja producția acestora, sprijinirea tinerilor și promovarea vocilor noi. „Cred că, înainte de a încredința milioane de lei din bugetul de stat unui proiect de film de lung metraj, ar trebui să existe cerința ca regizorul să fi realizat cel puțin un scurtmetraj reușit și să-l fi prezentat la festivaluri internaționale de film relevante.”
În contextul în care a fost ignorată și cerința cu privire la echiparea corespunzătoare a Catedrei Multimedia din cadrul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, cineastul Daniel Țîcu a subliniat că, fiind și asistent universitar, vede necesare investițiile în infrastructura tehnică. „AMTAP este locul în care mulți dintre cineaști și-au făcut studiile, inclusiv eu. Din păcate, atât eu, cât și mulți colegi ne-am confruntat cu lipsa unui echipament adecvat care să ne ajute să ne dezvoltăm profesional. Fiind și profesor, am observat în mod direct deficitul de resurse tehnice care ar fi putut schimba în mod pozitiv parcursul studenților. Este nevoie de stații de montaj performante, de acces la licențe software, de camere, de echipamente de sunet etc.”
Părerea lui Vlad Bolgarin referitor la acest subiect este că, până când Academia va veni cu niște cerințe concrete, nimeni nu va depune vreun efort în acest sens. „Exact așa a fost și cu toate modificările care au ajuns acum să fie votate”, a menționat cineastul.
În aceeași ordine de idei, Valentina Iusuphodjaev, directoarea Centrului Național al Cinematografiei, și-a expus opinia cu privire la noua versiune a legii încă în luna mai, pentru „Acasă și în Lume” de la Radio Moldova, afirmând că modificările făcute sunt bune. „În primul rând, ne-am aliniat la niște poziții sau concepte europene. Chiar dacă nu e rezultatul ideal pe care ni l-am dorit, e și acesta un pas înainte”, a declarat dânsa.
În anul 2025 din bugetul total al sectorului cultural și educațional, în valoare de 635,3 milioane de lei, pentru susținerea cinematografiei au fost alocați 20,1 milioane de lei.
