Educația în cifre
Acest an de învățământ l-am început cu aproximativ 335.100 de elevi și 25.800 de profesori în școlile din toată Republica Moldova. Numărul elevilor, deși nu cu mult, este în creștere.
Pe de altă parte, profesori am avut cu aproape 1 % mai puțini decât în anul precedent. Partea bună însă este că am înregistrat un record la angajarea tinerilor specialiști în școli – 407 persoane –, cu 15 % mai mult decât în 2023 și cu 35 % peste media ultimilor cinci ani.
În acest an am avut și majorări de salarii în rândul profesorilor, cu aproape 15 %, deși nu înainte de a avea proteste la care se cerea o majorare de 35 %. Atunci, pentru a încuraja calitatea predării, Guvernul a majorat plățile care se oferă pentru gradele didactice și manageriale.
O noutate bună pentru unele cadre didactice, aprobată în toamnă, este faptul că gradul didactic superior nu va mai trebui reconfirmat. Înainte, el era reevaluat o dată la cinci ani.
La aceleași proteste, majorări salariale au cerut și cadrele universitare. Guvernul a majorat remunerarea pentru o parte dintre ei abia în luna mai, cu aproximativ 20 %, iar decizia va intra în vigoare de la 1 septembrie.
O cifră memorabilă în acest an au fost și cele peste un milion de manuale noi care trebuiau să ajungă în școlile din Republica Moldova.
Trei din patru copii din municipiul Chișinău merg zilnic mai mult de doi kilometri până la grădiniță, acestea fiind ocupate în proporție de 99 %. Pe de altă parte, în mediul rural, locurile sunt ocupate în proporție de 59 %.
Ce înseamnă aceasta? În Chișinău avem instituții supraîncărcate, iar în satele Moldovei întreținem grădinițe frecventate de 10-15 copii.
Școlile model – soluția Moldovei pe termen lung?
Acest an de învățământ a început și cu mai puține instituții de învățământ: unele s-au închis, altele au fuzionat. Motivul? Acestea au prea puțini elevi, în unele cazuri și sub 50, respectiv nu sunt avantajoase din punct de vedere economic și, potrivit testelor PISA, nu asigură o calitate suficientă a studiilor.
Sistarea activității unei instituții de învățământ este decisă de consilierii raionali. Pe de altă parte, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) poate favoriza trecerea elevilor în instituțiile mai mari.
Aici vorbim despre cei 1.000 de lei acordați lunar părinților care își transferă copiii dintr-o instituție care are mai puțin de 50 de elevi. Anul trecut, peste 340 de elevi s-au mutat într-o școală mai mare. Copiii care învață în alte localități beneficiază și de transport gratuit.
O reformă importantă pentru dezvoltarea învățământului este crearea școlilor model. Pe parcursul acestui an de învățământ, numărul liceelor care vor beneficia de investiții majore a crescut de la 35 la 50. În luna mai, Guvernul a aprobat un credit de 30 de milioane de euro pentru renovarea altor 15 licee, iar pe viitor se planifică extinderea rețelei până la 90 de instituții.
Mărul discordiei – examenele din clasa a IX-a
Și în acest an de studii, corectitudinea examenelor din clasa a IX-a a fost un subiect constant de discuție. Rezultatele testărilor tematice au arătat că majoritatea elevilor din clasele a VIII-a și a IX-a nu au suficiente cunoștințe pentru a obține nota minimă la matematică.
De exemplu, în clasa a IX-a, media a fost 3,88, iar rata de promovare – doar 44 %.
După rezultatele slabe de anul trecut, când examenele au fost monitorizate parțial, MEC a lansat în acest an mai multe măsuri de sprijin: cursuri gratuite pentru profesori, meditații gratuite la matematică, campania „Ajută un elev” și alte inițiative menite să încurajeze studiul matematicii. Totodată, a fost majorat salariul pentru evaluatori.
Dacă în 2024 au fost verificate centralizat doar 30 % dintre examenele din opt raioane, în 2025 toate testele vor fi corectate la Chișinău. În plus, examenele vor fi monitorizate de reprezentanții MEC, iar elevii vor beneficia de două sesiuni suplimentare.
Trei inițiative pe care le vom ține minte
#1. Parlamentul a interzis în acest an elevilor să folosească telefoanele în timpul lecțiilor. Acum, gadgeturile trebuie să fie depozitate într-un spațiu special amenajat și sunt restituite elevilor la sfârșitul orei. Telefoanele totuși pot fi utilizate în scop educațional, însă doar cu acordul profesorilor, iar în caz contrar, gadgetul poate fi confiscat și restituit părinților.
#2. O altă modificare este introducerea profilului general în licee. Inițiativa va fi pilotată din următorul an de studii și este destinată instituțiilor care au o singură clasă, combinând disciplinele exacte cu cele umaniste.
#3. Una dintre cele mai importante inițiative din acest an este introducerea prânzurilor gratuite pentru toți elevii din clasele gimnaziale. Măsura va fi aplicată începând cu 1 septembrie și presupune un efort financiar considerabil – peste 200 de milioane de lei doar pentru primul semestru al noului an de studii. Până atunci, Guvernul a alocat fonduri tuturor școlilor pentru modernizarea cantinelor.
Opt lucruri care (posibil) ți-au scăpat
# Doi elevi din Moldova au obținut locul 1 la un concurs global de inteligență artificială. Numele lor este Nikita Moglan și Daniela Malancea. Ei au creat o aplicație de diagnostic medical.
# Liceul „Mihail Ciachir” din Ceadâr-Lunga a deschis, în premieră pentru regiune, o clasă gimnazială cu predare în limba română. Până în acest an, singura instituție cu predare în limba română din UTA Găgăuzia era Liceul „Mihai Eminescu” din Comrat.
# În premieră, toți elevii din Moldova pot susține testarea națională la matematică din clasa a IV-a pe calculator. În acest an, 80 de școli au ales opțiunea digitală.
# Pe lângă referendum și alegeri prezidențiale, în toamnă au avut loc și alegeri în toate consiliile școlare. Ele s-au desfășurat pe 10 octombrie, apoi au fost alese consiliile raionale ale elevilor și Consiliul Național al Elevilor.
# Acest an de studii a început cu 14 programe noi de licență și masterat. Ele au fost implementate în trei universități din Republica Moldova și au adunat 319 studenți. Printre noile programe se numără: Inteligența artificială și știința datelor și Știința datelor.
# În premieră, în Moldova a avut loc Olimpiada Republicană de Astronomie și Astrofizică.
# Republica Moldova și Ucraina și-au recunoscut reciproc diplomele și titlurile științifice.
# La #diez am lansat emisiunea „Vorbim la pauză”, unde discutăm cu invitații noștri despre problemele și soluțiile sistemului educațional din Republica Moldova.
Titluri de știri
Acest an de învățământ, fiind și unul electoral, nu a trecut fără scandaluri, mai ales cu tentă politică.
🔵 Titlul „Pedagogul anului” a fost acordat în 2024 unei persoane sancționate disciplinar la acel moment. Această situație a stârnit controverse în spațiul public abia toamna, când MEC, după ce a analizat cazul, a decis să nu retragă premiul de 50.000 de lei.
De ce? Sancțiunile aplicate câștigătoarei au fost anulate de autoritățile locale după acordarea titlului. Plus, regulamentul de organizare a concursului nu interzicea acordarea premiilor unei persoane sancționate. Decizia a fost criticată dur de ONG-urile care se ocupă de domeniul educației, iar MEC a modificat în iarnă „regulile de joc”, obligând participanții să declare dacă au sancțiuni.
🔵 O altă știre care a câștigat atenția publicului în această primăvară sunt cadrele didactice care au participat la instruirile organizate de Evrazia, sancționată internațional, în Federația Rusă. Dan Perciun a menționat că scopul acestor întâlniri este afilierea profesorilor moldoveni la „activități de promovare a narațiunilor rusești”, fapt care s-ar fi reflectat și în comportamentul unora dintre ei în contextul zilei de 9 mai. Pentru a preveni astfel de situații pe viitor, autoritățile intenționează să modifice Codul de etică al cadrului didactic.
🔵 Pe 8 mai, toți elevii din gimnaziile și liceele țării ar fi trebuit să vizioneze filmul „Siberia din oase”. Inițiativa nu a plăcut tuturor, iar un grup de părinți, cu sprijinul Partidului Comuniștilor, a acționat în instanță ordinul de difuzare a filmului. Motivul – producția ar conține „scene de violență” și „denaturează adevărul istoric”. Pe de altă parte, MEC a precizat că producția, care descrie deportările sovietice, corespunde curriculumului școlar.
Ulterior, mai mulți profesori și elevi s-au pronunțat în favoarea difuzării filmului, iar pe rețelele de socializare au apărut zeci de postări legate de acest subiect. Avocatul poporului pentru drepturile copilului a susținut ideea educației prin film, însă a subliniat că, în ceea ce privește vârsta potrivită pentru vizionarea producției, este important ca specialiștii să se pronunțe.
🔵 Una dintre cele mai controversate decizii ale acestui an este „ordinul homofobiei”, semnat de Andrei Pavaloi, șeful Direcției educație din Chișinău, și anunțat public de primarul Ion Ceban. Inițiativa interzice „propaganda LGBTQ+” în școli, chiar dacă aceasta nu există și, potrivit experților, contravine legii. Dan Perciun l-a acuzat pe Ion Ceban de ipocrizie, dar nu a cerut public anularea ordinului.
🔵 Un alt subiect intens dezbătut în acest an este manualul de istorie pentru clasa a XII-a. Comunitatea Evreiască din Republica Moldova a criticat conținutul acestuia, acuzând că minimalizează regimul lui Antonescu. Narativul a fost rapid amplificat de propaganda prorusă.
Dan Perciun a declarat că „crimele regimului Antonescu împotriva evreilor sunt de necontestat”, subliniind totodată că manualul reconfirmă acest aspect. Deși subiectul rămâne în dezbatere, MEC propune oferirea de materiale didactice suplimentare pentru profesori și revizuirea conținutului în edițiile viitoare. Între timp, Comunitatea Evreiască solicită retragerea cărții.
🔵 În acest an, sistemul de învățământ a fost vizat și de anchete anticorupție. Autoritățile au desfășurat 45 de percheziții într-un dosar de delapidare a banilor publici, care implică conducerea și angajați ai Centrului de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo” din Chișinău. Directoarea instituției, Mariana Negrean, a fost demisă din funcție și vizată în dosar.
Ție cum ți s-a fixat în minte acest an de învățământ? Te îndemnăm să ne scrii în comentarii.
Până atunci, #diez îți urează vacanță plăcută!
