Un raport elaborat de Oficiul Avocatului Poporului pentru Drepturile Copilului arată că principalii factori problematici pentru copiii de etnie romă sunt gradul mic de școlarizare, frecvența redusă la lecții și abandonul școlar. Dacă ar fi să sumarizăm, toate au legătură cu educația. Și într-un alt raport privind abandonul școlar se precizează că elevii de etnie romă sunt mai predispuși spre a-și întrerupe studiile.
Legea spune că în Republica Moldova copiii trebuie să meargă obligatoriu la școală până la vârsta de 16 ani. Cu alte cuvinte, aceștia trebuie să finalizeze ciclul gimnazial. Părinții, reprezentanții legali ai copiilor și autoritățile locale sunt responsabili ca până la 16 ani toți să meargă la școală. Totuși, se pare că, în cazul copiilor de etnie romă, legea nu se aplică în totalitate.
În perioada ianuarie-iunie 2024 în Moldova erau înregistrați 3.300 de copiii de etnie romă cu vârsta școlară (între șapte și 16 ani). Dintre aceștia, doar 43 % mergeau la școală – 1.419 –, arată datele prezentate de Coaliția Vocea Romilor anul trecut.
Am cerut de la Ministerul Educației și Cercetării (MEC) informații privind numărul de elevi de etnie romă care au mers la școală în ultimii 10 ani. Autoritatea ne-a prezentat doar pentru anii de studii 2023/2024 și 2024/2025.
Cea mai mică rată de școlarizare este în orașul Otaci, unde doar 65 de copii din 1.011 frecventează orele. Dacă e să facem un calcul, acest număr înseamnă 6,4 % dintre elevi. Printre motivele pentru care aceștia nu merg la școală se numără:
# abandonul școlar din cauza migrației la munci sezoniere cu părinții peste hotare;
# abandonul școlar din cauza pregătirii pentru viața de familie;
# absenteismul nemotivat.
Ivan Duminică, șef al Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice la Ministerul Educației și Cercetării (MEC), precizează că sunt mai multe cauze care ar „favoriza” rata mică de școlarizare a elevilor romi din Otaci: sărăcie, migrație sezonieră, neînscrierea la timp, pentru că nu au certificat de naștere sau nu locuiesc legal într-un anumit raion.
Pentru a monitoriza situația, MEC face vizite de documentare în teren, încearcă să adopte mecanisme de raportare și inițiative de reintegrare școlară. „S-a cerut ca fiecare raion cu rate mari de neșcolarizare să desemneze o echipă multidisciplinară responsabilă de identificarea copiilor în afara sistemului educațional și de elaborarea unui plan concret de acțiune.”
De ce elevii de etnie romă abandonează școala
Conform datelor MEC, în semestrul II al anului de învățământ 2023/2024, 250 de elevi au abandonat școala. 17,6 % dintre ei, adică 44 de copii, sunt romi. Dintre aceștia, 8 % sunt din clasele primare, iar 9,6 % – din clasele gimnaziale.
În fiecare an, peste 50 de elevi de etnie romă refuză să mai meargă la școală. Spre exemplu, în perioada ianuarie-iunie 2024, 56 au renunțat la studii.
Ivan Duminică menționează că una dintre cele mai mari provocări în monitorizarea numărului de copii e că nu toți se identifică drept romi sau nu sunt declarați ca atare de către părinți/tutori. În consecință, cifrele raportate oficial nu reflectă întotdeauna dimensiunea reală a fenomenului. Mai mult, problema se accentuează și prin faptul că, din 2020, certificatele de naștere nu mai includ informații privind originea etnică a părinților.
Astfel, instituțiile de învățământ nu au posibilitatea legală de a verifica apartenența etnică a elevilor, ceea ce limitează capacitatea MEC de a analiza în mod specific fenomenul abandonului școlar în rândul copiilor romi. Potrivit legii, dacă un elev refuză să mai meargă la școală, părinții sau tutorii pot fi trași la răspundere, iar copilul poate fi obligat de autorități să continue cursurile obligatorii (Codul educației și Codul de executare).
„Școala nu mai este o prioritate”
Ivan Duminică precizează că pentru multe familii rome lipsa resurselor materiale este unul dintre cele mai des întâlnite motive.
Chiar dacă în țara noastră învățământul este gratuit, realitatea arată altfel: uniforma, ghiozdanul, încălțămintea, rechizitele școlare devin cheltuieli imposibil de acoperit pentru o familie care trăiește din ajutoare sociale sau venituri ocazionale obținute în munca sezonieră.
Ivan Duminică, șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice la MEC
Un alt motiv invocat de Duminică este plecarea părinților peste hotare sau în alte regiuni pentru muncă. Copiii fie îi însoțesc, fie rămân în grija rudelor. „Școala nu mai este o prioritate. O pauză lungă de la studii, în cele mai multe cazuri, devine definitivă.”
Vasile Drangoi, președintele Coaliției „Vocea romilor”, menționează că mulți ani nu a fost adusă în discuție problema neșcolarizării copiilor de etnie romă. Astfel, o parte dintre copii și adolescenți merg pe tradiția veche – căsătorie și gospodărit prin casă de la o vârstă mică. „Eu am fost acum la Soroca și unii nu cunosc că există Chișinău sau care-i capitala Moldovei, să numere. Nemaivorbind că în Soroca sunt mai înstărite familiile.”
Părinții și bunicii – un factor-cheie în abandonul școlar
Din experiența sa, Vasile Drangoi a observat că, în mare parte, nedorința copiilor de a merge la școală apare din cauza părinților și bunicilor.
Ei nu sunt cărturari și nu înțeleg ce înseamnă carte. Nu înțeleg că nepoții/copiii trebuie să fie educați. Dacă vrem să schimbăm o societate, trebuie să începem de la cap, nu de la coadă.
Vasile Drangoi, președintele Coaliției „Vocea romilor”
Vasile ne-a povestit istoria unui băiat de etnie romă din clasa a V-a, care își dorește să meargă la școală, însă bunica nu îl lasă. „Îl oprește acasă, îl trimite să cosească, să adune gunoaie, să aibă grijă de măgărușul lor.”
Pentru că își dorea o bicicletă, președintele Coaliției „Vocea romilor” i-a promis că îi dăruiește una dacă va merge în fiecare zi la școală. „Timp de o săptămână, înainte de vacanța de Paște, a venit zilnic la școală. Dar după vacanță, povestea s-a repetat. Bunica l-a pus din nou la treabă, acasă. A trebuit să meargă să se fotografieze pentru un document, dar s-a dus murdar, cu hainele rupte. Împreună cu directoarea am încercat să găsim o soluție – să-i cumpărăm haine și încălțăminte.”
Vasile Drangoi menționează că deseori discută cu părinții pentru a-i face să înțeleagă că toți copiii trebuie să meargă la grădiniță, la școală și, ulterior, la colegiu sau la universitate.
Mai nou, pentru a încuraja participarea școlară a copiilor romi, MEC analizează posibilitatea acordării unor stimulente financiare condiționate părinților care își trimit regulat copiii la școală. Acești bani ar acoperi costuri pentru îmbrăcăminte, rechizite, în special în zonele rurale sau în comunitățile vulnerabile.
Cum școlile pot crea un mediu sigur și incluziv pentru elevii de etnie romă
Un alt factor care îi descurajează pe copiii romi să meargă la școală este discriminarea și bullyingul pe care îl primesc din partea colegilor, dar și uneori al profesorilor. De multe ori, copiii romi sunt marginalizați în colectiv sau sunt excluși din activități de grup. Unele școli conștientizează această problemă și încearcă să o combată prin discuții deschise cu elevii despre diversitate.
Amintim că, în 2022, noțiunea de „bullying” a fost recunoscută de Parlament drept formă de violență psihologică și a fost inclusă în Codul educației.
La Liceul Teoretic „Ion Creangă” din orașul Fălești învață 24 de elevi de etnie romă, în clasele primare și la gimnaziu. Administrația instituției precizează că fiecare dintre ei frecventează zilnic școala, absentând doar la nevoie. Până acum nu au fost înregistrate cazuri de bullying și, pentru a le evita, profesorii îi implică în diverse activități și le explică celorlalți elevi care este importanța acceptării.
Părinții romi din localitate sunt deschiși și încurajează participarea copiilor la procesul instructiv-educativ. „Chiar insistă și cer ca al lor copil «să facă carte». Sunt foarte responsabili să își înscrie copilului în clasa întâi, mereu fiind printre primii”, menționează Diana Cervaniuc, directoarea-adjunctă pentru instruire a liceului.
Pentru a încuraja părinții să-și trimită copiii la școală, profesorii discută clar și într-un limbaj accesibil și merg în vizite la domiciliu (când este cazul). De asemenea, familiile care au nevoie de ajutor sunt sprijinite cu rechizite școlare, haine, încălțăminte și chiar prânz cald oferit la școală.
Cel mai greu e să lucrăm cu părinții care nu au fost sau au abandonat școala. Prin discuții și convingeri facem tot posibilul ca orele să fie frecventate de copii în fiecare zi și până azi ne reușește bine.
Diana Cervaniuc, directoare-adjunctă pentru instruire la Liceul Teoretic „Ion Creangă” din orașul Fălești
„Întotdeauna i-am încurajat să se mândrească cu neamul lor”
La Liceul Teoretic „Ștefan Holban” din comuna Cărpineni, raionul Hâncești, învață 26 de elevi de etnie romă în clasele primare și la gimnaziu. Potrivit directoarei instituției, Tamara Macari, în ultimii ani, nu au fost înregistrate cazuri de bullying. Prin ani 2016-2017 au fost unele momente în care copiii au fost porecliți de către colegi sau au fost numiți „țigani” de alți părinți. În astfel de situații au fost implicați specialiștii din școală – directorul-adjunct pentru educație, dirigintele, psihologul școlar –, au fost purtate discuții individuale cu părinții și elevii. „Întotdeauna i-am încurajat să se mândrească cu neamul lor, oferindu-le exemple de personalități de etnie romă.”
În cadrul proiectului „Sprijin social, educațional și psihologic pentru copiii din familii de romi”, profesorii îi sprijină pe elevi în activități de socializare. Elevii din clasele a V-a – a VII-a primesc ajutor suplimentar la limba și literatura română, matematică și științe.
Semestrial, analizând reușita școlară, menționez că unii elevi romi au progres, chiar dacă este mic. Important este că încetișor, dar se schimbă mentalitatea și atitudinea familiei. Copiii sunt îngrijiți, părinții se prezintă la școală, la ședințe și noi nu mai facem o diferență.
Tamara Macari, directoarea Liceului Teoretic „Ștefan Holban” din comuna Cărpineni, raionul Hâncești
Cum pot învăța profesorii despre incluziune și toleranță
Cadrele didactice, menționează Ivan Duminică, pot participa la cursuri de formare continuă, unde pot învăța despre interculturalitate și incluziune. De exemplu, la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” au avut loc mese rotunde, ateliere și seminare dedicate temelor precum „Toleranță și empatie într-un mediu multietnic”, „Interculturalitate prin arte” sau „Formarea unui mediu incluziv multicultural în instituțiile de educație timpurie”.
De asemenea, MEC colaborează cu organizații internaționale și OSC-uri rome pentru a extinde formarea profesorilor în teritoriu, în instituțiile unde există o prezență mică a elevilor romi (inclusiv și refugiați din Ucraina).
În septembrie 2024 au fost organizate sesiuni de informare și instruire pentru profesori, în colaborare cu Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR Moldova), UNICEF Moldova și Uniunea Tinerilor Romi „Tărnă Rom”. Evenimentele au avut loc la Liceul Teoretic „Vasile Lupu” din municipiul Chișinău, Gimnaziul din satul Popeasca, raionul Ștefan Vodă, Gimnaziul „Dimitrie Cantemir” din orașul Ștefan Vodă și la Liceul Teoretic „Lev Tolstoi” din orașul Glodeni.
Totodată, în mai multe universități din Republica Moldova, studenții urmează cursul „Educație interculturală”, unde învață despre relațiile interetnice, drepturile minorităților, prevenirea discriminării și metode didactice incluzive.
Cum încurajează Ministerul Educației elevii de etnie romă să meargă la școală
Potrivit lui Ivan Duminică, în august 2024 a fost aprobat curriculumul pentru disciplina școlară „Istoria și cultura romilor din Republica Moldova” pentru clasele a V-a – a IX-a. Din 2018, această disciplină poate fi studiată în clasele primare.
Această inițiativă are un rol dublu. Pe de o parte, oferă copiilor romi acces la propria istorie și cultură în sala de clasă, pe de altă parte, transmite un mesaj clar părinților de recunoaștere și valorizare a identității lor.
Ivan Duminică, șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice la MEC
Am verificat în Sistemul Informațional de Management în Educație câți elevi au ales această oră opțională și am constat că disciplina nu se regăsește în listă.
O altă activitate este organizarea Săptămânii Istoriei și Culturii Romilor. Aceasta are loc în perioada 2-8 aprilie, cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor (8 aprilie). Au loc activități extracurriculare care valorifică identitatea romă, sunt organizate mese rotunde și discuții tematice, iar părinții romi sunt invitați împreună cu copiii lor să participe activ.
Bursă pentru performanțe
Una dintre acțiunile MEC pentru a încuraja tinerii să meargă la școală și, ulterior, la universitate, este oferirea unei burse de merit lunare. Valoarea acesteia este de 1.200 de lei, iar beneficiarii sunt selectați în baza unui concurs. Aceștia trebuie să aibă între 16 și 25 de ani.
Inițiativa a pornit în anul de studii 2023/2024, iar de atunci, 143 de elevi au beneficiat de bursă.
Unul dintre aceștia este Nicolae Goga, elev la Liceul Teoretic „Ion Creangă” din orașul Florești. Nicolae este în clasa a X-a și spune că frecventarea școlii îi aduce plăcere. Tatăl lui, care este profesor de educația muzicală, l-a încurajat mereu să meargă la școală. Sunt patru copiii în familie și toți frecventează orele. „Eu le spun și fraților mei să învețe. Sora mea vrea să continue studiile, fraților nu le prea place să învețe.”
A aflat despre bursă de la diriginta sa, când era în clasa a IX-a și, pentru că elevii de etnie romă pot beneficia de ea doar din liceu, Nicolae a așteptat până în clasa a X-a și a depus dosarul. Fiindcă a avut o medie mai mare de nota 9, tânărul a reușit să se numere printre cei 42 de beneficiari. Cei 1.200 de lei pe care îi primește lunar îi cheltuiește pentru rechizite și pentru a-și achita cursurile suplimentare de limba engleză.
La școală s-a confruntat rareori cu situații de discriminare și bullying și de fiecare dată părinții lui s-au implicat în rezolvarea acestora. Nicolae povestește că profesorii mereu l-au susținut. „Doar o profesoară avea o atitudine mai proastă.”
De când s-a mutat la un alt liceu, uneori este supus bullyingului din partea unui coleg. „Deseori îmi face observații, dar eu nu le mai acord atenție.” Tânărul zice că astfel de situații îi pot descuraja pe copiii și tinerii de etnie romă să frecventeze școala. Pentru a crește conștientizarea elevilor și a profesorilor față de comunitatea romă, Nicolae crede că în școli ar trebui să se organizeze mai multe lecții dedicate Zilei internaționale a romilor.
Toți elevii ar trebui să participe, indiferent de etnie. De asemenea, ar trebui să se vorbească mai deschis despre toate minoritățile la lecții, inclusiv la cele opționale.
Nicolae Goga
Tânărul povestește că, în anii precedenți, primarul din localitate a organizat activități legate de Ziua internațională a romilor, unde s-a vorbit despre incluziune și stereotipuri. De asemenea, când studia într-un alt liceu, de Ziua romilor se desfășurau mai multe activități la care participa și el.
După absolvirea liceului, Nicolae va merge la facultate. Și-ar dori să fie profesor de matematică și de limba franceză, dar să urmeze și studii teologice.
De ce sunt importante studiile pentru tinerii de etnie romă
Experiența lui Vasile Dragan, student la Drept
„Au fost momente când am renunțat la studii”
Vasile Dragan a absolvit Liceul Teoretic „Eugeniu Coșeriu” din satul Mihăileni, raionul Râșcani. A mers la școală datorită sprijinului pe care l-a avut din partea părinților și dorinței de a studia.
Au fost momente când am renunțat la studii, îndeosebi în clasele primare și gimnaziale, însă au fost bazate pe emoții și au fost de scurtă durată. Le-am depășit datorită sprijinului din partea părinților.
Vasile Dragan
Pe parcursul anilor de școală, Vasile povestește că s-a confruntat cu mai multe provocări. Una dintre cele cu mai mult impact emoțional a venit din partea profesorilor. „Deseori, meritele mele nu au fost apreciate. Într-un an am avut media peste 9,00, dar nu mi s-a acordat diplomă de merit, chiar dacă alți colegi cu 8,50 au avut. Acest moment m-a motivat și m-a făcut să înțeleg că trebuie să continui să merg la școală, să am performanțe și să lupt pentru drepturile omului.”
Tânărul a ales să urmeze Facultatea de Drept pentru a-i ajuta pe oamenii din comunitatea romilor să-și revendice drepturile când le sunt încălcate. Totodată, Vasile este voluntar la Youth Ambassador din cadrul UNICEF și primește bursa lunară din partea Guvernului.
Vasile încurajează studiile și spune că, indiferent de provocările cu care se confruntă un copil de etnie romă la școală, nu ar trebui să renunțe. „Poate simți că nimeni nu te înțelege, dar tu meriți să fii acolo, în bancă, cu fruntea sus, pentru tine, pentru familia ta, pentru toți cei care vor veni după tine. Nu renunța. Studiile reprezintă o cheie spre viitor.”
Experiența Feliciei Bludoi, studentă la două facultăți
„Mă gândeam că este scump contractul”
„Eu nu am renunțat la școală niciodată”, ne-a spus Felicia Bludoi, o tânără de etnie romă originară din Comrat. A mers la școală mai târziu decât ceilalți copii, la opt ani, pentru că nu știa nici limba română, nici limba rusă. Vorbea doar romani. Totuși, o profesoară, care era vecina lor, a încurajat-o să meargă la școală. Tot ea a ajutat-o să se pregătească pentru ore și să învețe limba română.
Felicia povestește că, până în clasa a V-a, nu prea își dorea să meargă la școală. Totuși, la gimnaziu a înțeles că vrea să învețe. Părinții au încurajat-o mereu, spunându-i că datorită studiilor va avea un viitor mai bun.
„Niciodată nu m-am gândit că fata mea nu trebuie să meargă la școală. Eu știu că e importantă. Fără școală nu poți face multe lucruri în ziua de azi. Eu am vrut mereu ca ea să aibă un viitor mai bun”, spune mama Feliciei.
Totuși, recunoaște că i-a fost frică atunci când fiica ei a început să frecventeze orele. Se temea că va fi discriminată de colegi și profesori. „Eu știu că unii oameni nu ne văd cu ochi buni doar din motiv că suntem romi. Dar i-am spus mereu să țină capul sus, să învețe bine și să nu asculte vorbele rele. Eu am fost acolo să o susțin și să-i dau curaj”, adaugă mama Feliciei.
După absolvirea gimnaziul, tânăra se gândea să nu mai continue să învețe.
Planificam să fac un curs și să nu mai merg la liceu și la facultate. Mă gândeam că este scump contractul și că părinții nu ar avea posibilitatea să mă ajute. Ei mereu făceau tot posibilul să merg la școală, să am haine și rechizite. Să fiu ca toți copii. Mi-au spus să nu-mi fac griji, să merg mai departe, că ei o să mă ajute. Și am decis să merg la colegiu.
Felicia Bludoi
Felicia Bludoi a mers la Colegiul Pedagogic „Mihail Cekir” din Comrat. Primea o bursă de circa 800 de lei. În anul II, a mai obținut o bursă care îi acoperea toate cheltuielile. A reușit să își cumpere și un laptop. „Pentru mine această bursă chiar era o motivație.”
După colegiu, tânăra a decis să meargă la universitate. Acum este în anul IV la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, specialitatea „Limba română și limba engleză”. Paralel, urmează și Facultatea de Drept, unde este în anul II. „Vreau să fiu profesoară, să lucrez cu copiii romi. Și vreau să mai fiu și avocată, să apăr drepturile oamenilor din comunitatea romă, fiindcă știm că cea mai mare problemă este discriminarea.”
„Am întâlnit femei de etnie romă care nu puteau să își scrie numele”
Felicia crede că mulți copii de etnie romă nu merg la școală din cauza sărăciei și a imposibilității de a cumpăra lucrurile necesare. Ea spune că sunt familii în care părinții nu vor să își dea copiii la studii. „Ei spun că nu este important. Mulți romi se ocupă cu vânzările și cred că cel mai important pentru copil este să știe să numere banii. Cică deja ar avea o profesie.”
Un alt motiv pe care îl invocă tânăra este tradiția de se căsători devreme, ceea ce îi împiedică să învețe. „Eu am întâlnit fete și femei de etnie romă care nu puteau să își scrie numele, prenumele, numărul telefonului. Nici măcar elementarul. Vedeam că se simt incomod.”
Fiind parte a comunității rome, Vasile Drangoi este de părere că elevii romi care aleg să studieze vor fi mai deschiși spre a accesa mai multe oportunități și își vor putea construi un viitor mai stabil. „Având carte, ar putea să facă mult mai mult. Romii sunt ascultători, muncitori și ei pot să facă lucruri frumoase.”
Mama Feliciei Bludoi adaugă că în comunitatea romă sunt părinți care nu cred în școală. Totuși, ea îi încurajează să-și dea copiii la studii. „Copiii au nevoie de educație, ca să poată vorbi frumos, să aibă un serviciu, să fie cineva. Fără școală, e greu. Nu vrem ca ei să treacă prin greutățile prin care am trecut noi.”
Rolul mediatorilor comunitari și educaționali
Felicia crede că părinții sunt cei care pot motiva copiii să meargă la școală. De aceea, este important să se lucreze cu ei. Rolul de creștere a conștientizării față de studii le revine mediatorilor sau liderilor de opinie din comunitate. Tânăra este și mediatoare și povestește că organizează periodic întâlniri cu părinții pentru a le povesti despre importanța frecventării școlilor.
Când au întrebări, mă sună, iar eu încerc să-i ajut. Le povestesc istoria mea și le spun cât de necesare sunt studiile. Eu văd că din ce în ce mai mulți copii, tineri romi merg la școală și la facultate.
Felicia Bludoi
Actualmente, în Republica Moldova activează Asociația Națională a Mediatorilor Comunitari. Din ea fac parte 48 de persoane, care își desfășoară activitatea în 60 de localități din țară. Rolul lor este de a ajuta persoanele de etnie romă și de a interveni în anumite situații.
Pe de altă parte, MEC menționează că în anul 2023 activau 53 de mediatori comunitari. Pentru susținerea acestora au fost cheltuiți 3,7 milioane de lei. În anii următori, numărul acestora și bugetul ar fi crescut.
Recent, MEC a anunțat pilotarea unui proiect care prevede instituirea în școli a funcției de mediator educațional pentru elevii de etnie romă. Mediatorul îi va ajuta pe elevi să se integreze în mediul școlar. De asemenea, va realiza comunicarea dintre școală, familie și comunitate și va monitoriza frecvența școlară și participarea la lecții a elevilor romi. Astfel, se dorește prevenirea abandonului, a absenteismului școlar și combaterea bullyingului.
În plus, mediatorul educațional va contribui la implicarea activă a părinților în educația copiilor. Ivan Duminică precizează că această persoană nu trebuie neapărat să fie de etnie romă, deși cunoașterea realităților sociale complexe ale comunității reprezintă un avantaj. Criteriul esențial este pregătirea profesională în domeniul educației – mediatorul trebuie să poată colabora cu instituțiile și să comunice eficient atât cu profesorii, cât și cu familiile copiilor.
Primii mediatori educaționali vor activa în orașele Otaci și Soroca – două localități unde se atestă o rată ridicată de abandon școlar.
Vasile Drangoi este de părere că problema cea mai mare în activitatea mediatorilor e că o bună parte dintre ei „sunt necărturari” și însăși aceștia au nevoie de școlarizare.
Suntem în proces de selecție a mediatorilor școlari de etnie romă, dar ei vor putea activa doar dacă sunt calificați și trec concursul. Dacă nu, eu cred că ar trebui să fie și mediatori care nu sunt de etnie romă, profesori calificați, oameni din educație. Statul achită mediatorii, dar rezultate nu prea avem.
Vasile Drangoi, președintele Coaliției „Vocea romilor”
Unde mai avem de lucru
Actualmente, MEC se confruntă cu mai multe provocări în procesul de încurajare a copiilor romi să meargă la școală. Una dintre cele mai mari probleme, potrivit lui Ivan Duminică, este mentalitatea părinților. „E greu să schimbi ceva acolo unde generații întregi au crescut fără contact real cu educația, unde școala e percepută ca un loc străin sau inutil.”
Alt obstacol este „ruptura” dintre instituții și comunitate. Încă mai sunt localități în care școala nu comunică cu părinții, unde un copil nu merge la ore și nimeni nu bate la ușă să întrebe de ce.
MEC încearcă să rupă acest cerc. Facem ședințe în sate, mese rotunde cu părinți, mediere între profesori și liderii romi, parteneriate directe cu cei care cunosc comunitățile din interior. În unele cazuri, profesorii încep să meargă acasă la elevi pentru a discuta direct cu familia, nu prin hârtii și adrese oficiale.
Ivan Duminica, șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice la MEC
O provocare este lipsa de încredere. Ivan Duminică adaugă că mulți părinți romi nu cred că școala poate face ceva pentru copilul lor. Nu cred că va fi tratat corect, că va fi primit, ajutat, înțeles. „Această lipsă de încredere nu se combate cu ordine sau pliante, ci cu prezență, cu rezultate vizibile.”
Totodată, o problemă rămâne a fi și incluziunea elevilor romi în clasă. „Ei sunt acolo, dar nu vorbesc, nu participă în procesul de studiere. Nu din lipsă de idei, ci pentru că nu cunosc cum să facă asta.”
Nu trebuie să ne așteptăm ca părinții să vină singuri spre școală. Trebuie să mergem noi la ei. Să nu ne mulțumim cu o integrare simbolică, ci să construim un spațiu în care diferența nu e doar tolerată, ci valorizată, iar copiii romi să nu mai fie văzuți ca un caz special, ci ca elevi în toată regula – cu drepturi, cu visuri, cu potențial.
Ivan Duminica, șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice la MEC
Datele preliminare ale recensământului din anul 2024 arată că 0,4 % dintre persoanele care locuiesc în Republica Moldova sunt de etnie romă. Potrivit unor calcule, acest procent reprezintă 9.604 oameni.
Surse pentru fotografii
Foto 1: agora.md
Foto 2: Facebook/MEC
Foto 3: Facebook/MEC
Foto 4: Valeria Lazareva
Foto 5: Languages Connect
Foto 6: #diez
