Cluj-Napoca marchează o premieră în România, devenind primul oraș din țara vecină care interzice fumatul în mai multe spații publice. Decizia a fost luată luni, 12 mai, în cadrul ședinței Consiliului Local, fiind adoptată cu 22 de voturi „pentru” și trei abțineri, informează Cluj24.
Hotărârea urmează să intre în vigoare în termen de 90 de zile de la data aprobării și vizează atât fumatul tradițional, cât și utilizarea țigărilor electronice și a dispozitivelor de tip vape. Excepție vor face doar zonele special amenajate, care urmează să fie identificate și semnalizate de autoritățile locale.
Unde este interzis fumatul:
# stațiile mijloacelor de transport în comun;
# toate parcurile publice din Cluj-Napoca;
# bazele și terenurile sportive.
Pentru evenimentele publice organizate în aer liber, aprobate oficial, fumatul va fi permis doar în zone special delimitate de către organizatori.
Nerespectarea acestor prevederi va atrage sancțiuni cuprinse între 100 și 500 de RONI, iar aplicarea amenzilor va fi în responsabilitatea Poliției Locale Cluj-Napoca. În plus, autoritățile au obligația de a instala semnalizări clare în spațiile unde fumatul este interzis sau permis.
De ce fumatul „pasiv” este dăunător
Fumatul pasiv înseamnă să respiri fumul de țigară produs de alți oameni care fumează în jurul tău, chiar dacă tu nu fumezi. Acest fum vine din două surse:
# fumul care iese din țigară atunci când e aprinsă;
# fumul pe care îl expiră persoana care fumează.
Așadar, chiar dacă nu ții țigara în mână, dacă ești lângă cineva care fumează, inhalezi substanțe toxice și periculoase pentru sănătate. Asta poate provoca boli grave, mai ales la copii, femei însărcinate și persoane cu probleme de inimă sau plămâni.
Cora Balaban-Popa, medică specialistă neonatologă, susține că fumul ambiant conține de cinci ori mai mult monoxid de carbon și de două ori mai multă nicotină și gudron decât cel inhalat.
Nu se poate vorbi despre un nivel lipsit de riscuri când vine vorba de fumul de țigară ambiant: aproape 600.000 de oameni mor anual pe tot globul ca urmare a fumatului pasiv și studiile au demonstrat ca până și nivelele scăzute de fum pot fi dăunătoare. O serie de instituții internaționale, printre care Agenția de Protecție a Mediului (EPA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), au clasificat drept cancerigen cunoscut fumul ambiant.
Cora Balaban-Popa
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 25,7 % din populația adultă a României fumează. În Republica Moldova, numărul fumătorilor constituie în jur de 24 % din totalul populației. În țara noastră, fumatul în spațiile publice este interzis din 2016.
