Textele epice și dramatice conțin o varietate de personaje care se clasifică în baza mai multor criterii. În treapta liceală se pune accentul pe studierea și analizarea tipurilor umane întâlnite în literatură. Imaginea complexă a personajelor se stabilește în funcție de acțiunile descrise, de evenimentele prezentate și de caracterizările întâlnite.
Tipul uman al îndrăgostitului sau al îndrăgostitei rămâne a fi unul dintre cele mai frecvent întâlnite în scrierile literare. Personajele se manifestă printr-o serie de acțiuni ce evidențiază sentimentul dragostei față de persoana iubită. De obicei, acest fapt influențează parcursul personajului și stabilește o conduită a deciziilor. Îndrăgostiții sunt descriși, în linii generale, ca tipuri sensibile, nostalgice, emotive etc.
Maria Răzeșu
Maria Răzeșu este protagonista feminină a romanului „Temă pentru acasă”, de Nicolae Dabija. Acțiunea începe în satul Poiana în anul 1940, pe când Maria era elevă în clasa a XII-a. Ambițioasă și visătoare, tânăra se îndrăgostește de profesorul de limba și literatura română, Mihai Ulmu. După aflarea veștii că acesta a fost deportat în Siberia, tânăra pleacă în căutarea lui, acțiune ce descrie profunzimea sentimentului. În cursul întâmplărilor, Maria își găsește marea dragoste, devine mamă și sfârșește tragic în numele iubirii trăite. Încadrată în rândul tipului uman a îndrăgostitei, tânăra ajunge un simbol al sacrificiului și al devotamentului față de persoana iubită.
Ana
Ana este una dintre personajele romanului „Ion”, de Liviu Rebreanu. Este prezentată ca o tânără țărancă, fiica lui Vasile Baciu, considerat gospodar în rândul oamenilor din Pripas. Naivă și umilă, aceasta se îndrăgostește de Ion al Glanetașului, tânărul care dorea să se căsătorească cu Ana doar pentru pământurile familiei. Treptat, ajunge din fata îndrăgostită, în soția devotată și ascultătoare, care are grijă de casă și de copil. Nefericită de viața pe care o trăia, aceasta își pune capăt zilelor. Ca tip uman al îndrăgostitei, Ana devine imaginea tristă a sentimentului unei iubiri neîmpărtășite.
Felix Sima
Felix Sima este unul dintre protagoniștii romanului „Enigma Otiliei”, de George Călinescu. Proaspăt absolvent al Liceului Internat din Iași, rămas orfan, Felix pleacă la București pentru a deveni student la Medicină. Tânărul ajunge la casa unchiului său, unde urmează să locuiască. Acolo o întâlnește pe Otilia Mărculescu, fiica vitregă a lui Giurgiuveanu. Acesta se îndrăgostește de Otilia, prezența căreia îl face să descopere un nou sentiment. Iubirea sa declarată în fața tinerei îl făcea obsesiv, dependent de prezența și atenția fetei. Ca tip uman al îndrăgostitului, Felix trece din experiența trăirii profunde a unei iubiri la dezamăgire față de tânăra pe care o considera întruchiparea frumosului și feminității.
Elena Velceva
Elena Velceva, menționată frecvent ca Lența, este protagonista romanului „Și a fost noapte…”, de Aureliu Busuioc. Absolventă a gimnaziului de menaj, tânăra visează să ajungă studentă la Institutul Pedagogic. Mama acesteia, în schimb, încearcă să o convingă să se căsătorească cu tânărul Plamen. Era anul 1944, iar în micul oraș din sudul Basarabiei, oberleutnantul austriac Werner Storch ajunge acolo împreună cu unitatea militară pe care o conduce. Aceștia sunt cazați în casa Lenței pentru o scurtă perioadă. Elena se îndrăgostește de tânărul austriac Werner, trăindu-și scurta poveste de dragoste. La scurt timp, Werner pleacă din orășel, iar Lența pleacă la Chișinău și refuză căsătoria cu Plamen. Fermă în decizii și cu aspirații înalte, tânăra ajunge să treacă dincolo de cortina de fier, fapt ce-i permite să-l reîntâlnească pe Werner. Încadrată cu ușurință atât în rândul tinerei în devenire, cât și al îndrăgostitei, Lența devine personajul complex care își trăiește parcursul vieții în speranța găsirii marii iubiri de odinioară.
Rusanda Cibotaru
Rusanda este una dintre protagonistele romanului „Frunze de dor”, de Ion Druță. Cu un fir narativ ce se desfășoară în anii ’50 ai secolului XX, regulile sociale sunt prezente pe deplin în acțiunile personajelor. Ajunsă la vârsta adolescenței, Rusanda se îndrăgostește de Gheorghe Doinaru, un tânăr țăran din sat. Cei doi își împărtășesc sentimentele prin trăirea primei mari iubiri. Cu toate astea, dezamăgirea apare în momentul în care Rusanda devine învățătoare în localitate, iar Gheorghe rămâne indecis dacă vrea sau nu să-și ia de soție o fată învățată sau o țărancă. Ca tip uman al îndrăgostitei, tânără devine un personaj complex, care sparge tiparul unei societăți constrânse în viziuni, chiar și cu riscul de a-l pierde pe cel pe care-l iubește.
Te invităm să vezi și personajele care reprezintă tipul uman al tânărului/tinerei în devenire, al țăranului, dar și al femeii moderne.
