Fiindcă dorim să fim corecți, începem acest articol subliniind că nu toate cadrele didactice manifestă un comportament inadecvat față de elevi. Generalizările sunt inacceptabile, mai ales într-un context atât de sensibil.
Pentru a afla cât de frecvent elevii din școlile Republicii Moldova se ciocnesc cu agresiuni din partea cadrelor didactice, am pus urmăritorilor noștri într-un poll de pe Instagram următoarea întrebare: „Unii profesori din școala ta comit abuzuri împotriva elevilor?”. Mai mult de trei pătrimi dintre respondenți au oferit un răspuns afirmativ.
În următoarea postare, am solicitat tinerilor să ne spună ce forme de abuz întâlnesc. O parte dintre răspunsuri vi le lăsăm mai jos.
🔵 „Eu, dacă lipseam la un obiect, când veneam la ora următoare, profesoara își bătea joc de mine.”
🔵 „Una dintre colegele mele de clasă a fost trasă de păr și «zgâlțâită» de către o profesoară.”
🔵 „Își arată «puterea» prin înjosirea elevilor. Este plin(ă) de agresivitate și aroganță.”
🔵 „Profesorul de matematică, în vârstă, a tras o palmă unei copile de clasa a V-a.”
🔵 „Țipete la catedră, jigniri la adresa fetelor: «Voi o să stați la cratiță! Acesta este rolul femeii».”
🔵 „Profesoara mi s-a adresat cu expresia «tormoz de copchil», fiindcă mi-am expus opinia despre o discuție liberă în clasă. Tot ea, dacă lipsești din diferite motive, inclusiv de sănătate, te sperie cu «îți pun 2 și nu o să te admit.”
🔵 „Abuz verbal, pătrundere în spațiul personal, întrebări personale despre familie.”
🔵 „Te amenință cu note rele daca nu faci ceva extrașcolar, opțional, ce nu dorești. Te urechează «ușor». Pedeapsa fetelor la educația fizică mereu era să facem așezări în fata profesorului.”
🔵 „Proful de educație fizică intră pe neprevăzute în vestiarul fetelor sub pretextul de «verificare».”
🔵 „Favoritismul, înjosirea, comentarea înfățișării în mod negativ.”
44,4 % dintre elevi nu se simt siguri în sala de clasă
Rezultatele testelor PISA din anul 2022 arătau că aproape jumătate dintre elevi nu se simt siguri în sălile de studii din instituția lor de învățământ. Pentru comparație, minorii percepeau mai favorabil drumul spre casă sau baia școlară. Pe lângă aceasta, 2,3 % dintre elevi au spus că evită să meargă la școală cel puțin o dată pe săptămână din cauza sentimentului de nesiguranță.
La celălalt pol, 83,7 % dintre directorii instituțiilor au spus că amenințarea și brutalizarea elevilor nu afectează deloc sau afectează foarte puțin procesul de învățare. În opinia lor, mai degrabă studierea este influențată negativ de lipsa de atenție a elevilor și de absențele nemotivate.
Cazurile raportate de violență asupra copiilor au crescut în ultimii ani. Autoritățile explică acest lucru prin faptul că mecanismul de raportare a acestora a devenit mai ușor, respectiv putem asista la o relatare mult mai obiectivă a realității.
Pe parcursul anului 2024 au fost înregistrate 7.977 de posibile abuzuri ale căror victime sunt elevi. Experții spun că acest număr în realitate este mult mai mare, fiindcă majoritatea elevilor evită să raporteze oficial actele de violență cu care se confruntă la școală.
| Forma de violență | Număr de cazuri raportate în 2024 |
|---|---|
| Agresiune fizică | 3.439 |
| Neglijarea copiilor | 1.911 |
| Violență emoțională | 1.363 |
| Bullying | 1.200 |
| Abuz sexual | 35 |
| Exploatare prin muncă | 29 |
Aproape 1.000 de cazuri de violență împotriva copiilor au fost raportate în anul 2024 și la serviciul „Telefonul Copilului” (116111), 160 dintre ele având loc în mediul școlar. După părinți și alți copii, profesorii sunt cei mai frecvenți agresori în rândul minorilor, arată datele din raport.
În ce cazuri poți și trebuie să ceri ajutor?
Reprezentanții Telefonului Copilului (116111) spun că orice formă de abuz împotriva ta trebuie raportată imediat specialiștilor pentru a se interveni promt. Aici vorbim atât despre abuzurile cadrelor didactice, cât și de cele admise de părinți sau elevi.
Chiar dacă nu știi sigur dacă drepturile tale sunt încălcate, oricum poți apela la 116111, unde vei primi suport și vei afla cum poți depăși singur(ă) sau cu ajutor extern o problemă.
Telefonul Copilului (116111) este gratuit, anonim și confidențial. El poate fi format de atât copii, cât și de părinți.
Niciun profesor nu are voie să te lovească, să te tragă de păr, să te îmbrâncească, să te ciupească sau să te umilească. Cadrele didactice nu au voie să te insulte, să te intimideze, să te amenințe cu notă mică, să vorbească urât despre părinții tăi sau să te ignore dacă ai nevoie de ajutor emoțional ori educațional.
La fel, dacă un coleg te jignește des, te umilește, te lovește, te intimidează sau te face să te simți rău în mod constant, asta se numește bullying. În astfel de cazuri, poți suna la „Telefonul Copilului”. Vei obține ajutor și se va interveni rapid.
Ce se întâmplă când suni la Telefonul Copilului?
Dacă suni la 116111 și raportezi un caz de abuz, psihologii te vor asculta, îți vor oferi sprijin emoțional și îți vor explica drepturile tale. Dacă este vorba de abuz, cazul este raportat imediat autorităților responsabile de protecția ta. Cât timp problema ta va fi rezolvată și te vei simți în siguranță, vei putea discuta regulat cu specialiștii de la Telefonul Copilului.
Mulți copii care sună la Telefonul Copilului, potrivit reprezentanților serviciului, au temeri legate de ce se va întâmpla după apel. Lor le este frică să nu fie crezuți, că vor fi pedepsiți de profesori, că vor fi judecați sau că nu vor ști cum să explice ce li se întâmplă. Unii elevi nu au încredere în autorități sau se simt vinovați, deși nu e vina lor.
În acest context trebuie să știi că apelul tău este confidențial și vei interacționa cu specialiști în domeniu care chiar te pot ajuta. Este important să știi că psihologii de la serviciul Telefonul Copilului intervin doar cu acordul copiilor.
Chiar dacă vă este frică să vorbiți despre ceea ce vi se întâmplă sau aveți rețineri să cereți ajutorul unui specialist, un pas important ar fi să sunați la numărul scurt 116111 sau să scrieți în chatul disponibil pe pagina web telefonulcopilului.md. Nu trebuie să îți fie teamă să ceri ajutor! Vocea ta contează, meriți să fii protejat(ă) și respectat(ă), iar serviciul Telefonul Copilului este disponibil nonstop pentru a-ți oferi suportul necesar!
Reprezentanții Telefonului Copilului
Cum raportăm un caz de agresare?
Pentru a-ți explica ce trebuie să faci în cazul în care profesorul tău îți încalcă drepturile și nu își îndeplinește corect atribuțiile de serviciu, am discutat cu Ala Revenco, fondatoarea Asociației „Părinți Solidari”, și cu reprezentanți ai „Telefonului Copilului”.
Cui raportăm abuzurile?
Cazurile de abuz din partea cadrelor didactice sunt raportate directorului instituției tale de învățământ. În cazul în care crezi că reprezentanții școlii nu vor lua atitudine, poți apela deodată la direcția de învățământ din raionul sau municipiul tău. Urmează să primești un răspund în cel mult 30 de zile.
Dacă nici în acest caz problema ta nu este rezolvată – nu primești un răspuns sau crezi că răspunsul primit nu este suficient –, poți apela deja la Ministerul Educației și Cercetării sau la Avocatul Poporului pentru drepturile copilului. Totodată, poți apela la diferite ONG-uri specializate, inclusiv „Părinți Solidari”, care îți vor oferi suport.
Cum raportăm abuzurile?
Abuzurile sunt raportate prin intermediul sesizărilor. Acestea nu au o formă specifică, dar trebuie să conțină date despre școala în care înveți, numele și prenumele abuzatorului și descrierea detaliată a faptelor. Îți lăsăm mai jos un model.
Indicarea datelor tale personale și de contact nu este obligatorie, însă astfel crești șansele că pe cazul tău se va interveni. Totodată, dacă ai probe ce demonstrează abuzul, nu uita să le alipești sesizării.
Sesizarea o poți depune fie online, expediind-o pe adresa electronică a direcției de învățământ, fie fizic, cerând o copie cu numărul de înregistrare.
Un factor foarte important atunci când vrem să raportăm un abuz sunt probele. Chiar dacă nu aveți voie să folosiți telefonul la lecții, există foarte multe dispozitive de înregistrare pe care le puteți pune în buzunar și înregistra abuzurile. Evident, elevii nu trebuie să facă abuz, adică vor folosi microfoanele doar în cazurile grave sau care se repetă sistematic.
Ala Revenco
Ala Revenco spune că adesea sesizările care nu conțin probe nu au o finalitate. Pe de altă parte, în lipsa probelor, elevii pot depune o sesizare colectivă, unde abuzurile vor fi confirmate de mai multe persoane. Experta menționează că asemenea tip de sesizări au dus de mai multe ori la sancționarea cadrelor didactice, iar cel mai des, abuzurile se mușamalizează la nivelul instituției de învățământ.
Se șantajează cu faptul că instituția va rămâne fără profesori, iar elevii nu vor putea să o absolve și diferite chestii de acest gen. Asemenea abordare nu este legală. Rolul administrației nu este să discute cu părinții pentru a acoperi cazurile de violență din partea cadrelor didactice, ci să investigheze situația și să aplice sancțiuni conform legii.
Ala Revenco
Din păcate, cadre didactice care ajung să nu fie sancționate devin un „exemplu” și pentru celelalte, care înțeleg că pentru astfel de acțiuni nu vor răspunde.
În cazurile de violență, chiar și în urma unui singur abuz, profesorul poate fi eliberat din funcție, acest lucru fiind stipulat în Codul muncii (Art. 86, alin. [1] lit. n).
Ala Revenco mai subliniază că, atunci când există probe incontestabile și este vorba despre un abuz, autoritățile centrale aleg să intervină, întrucât este un domeniu sensibil.
Dacă elevii din clasele absolvente se tem că prin sesizarea lor ar putea fi supuși unor presiuni, aceștia pot face publice probele sau să scrie o sesizare după finalizarea studiilor.
