În seara zilei de 29 aprilie 2025, Televiziunea Română a găzduit ultima dezbatere electorală din cadrul campaniei prezidențiale, cu titlul „Un președinte pentru România”, desfășurată în Sala Unirii a Palatului Cotroceni. Evenimentul a reunit candidații electorali, oferindu-le ocazia să-și prezinte viziunile și să răspundă întrebărilor esențiale legate de viitorul țării.
„Sunt de profesie medic veterinar”
Sebastian Popescu, candidatul Partidului Noua Românie, a fost întrebat ce ar face dacă în România ar izbucni un incendiu de proporție cum a fost cel de la clubul Colectiv.
Sunt de profesie medic veterinar. După tragedia de la Colectiv, toți politicienii au promis foarte multe secții de arși. Doar au promis. Nu îmi intră în competență ca președinte, dar ca medic voi face toate diligențele ca sistemul medical să fie pregătit.
Sebastian Popescu
Incendiul de la clubul Colectiv din București a avut loc pe 30 octombrie 2015, în timpul unui concert rock. Flăcările au izbucnit din cauza unor artificii de scenă care au aprins materialele inflamabile de pe pereți și tavan. În club se aflau peste 300 de persoane, iar ieșirile erau insuficiente și blocate parțial.
Tragedia s-a soldat cu 65 de morți și peste 160 de răniți. A scos la iveală grave nereguli legate de autorizații, corupție și lipsa controalelor din partea autorităților. A generat proteste de stradă și a dus la demisia Guvernului Ponta.
„Am trecut prin Monaco în calitate de turist”
Candidatul Alianței România Înainte, Crin Antonescu, a fost întrebat dacă cineva din „grupul de la Monaco” i-a finanțat chiria în perioada în care s-a aflat acolo.
Nicio zi nu am locuit cu chirie sau altfel la Monaco. Am trecut prin Monaco în calitate de turist de două-trei ori în viața mea. Nici nu cred că am înnoptat vreodată în Monaco.
Crin Antonescu
„Grupul de la Monaco” este o denumire informală atribuită unui cerc de oameni de afaceri și politicieni români care s-au stabilit sau dețin proprietăți în Monaco.
Printre persoanele frecvent menționate în legătură cu „Grupul de la Monaco” se numără Dragoș Dobrescu, Rareș Mănescu, Puiu Popoviciu, Adriean Videanu, Sorin Blejnar, Elan Schwartzenberg și Cristian Burci. Aceștia au fost implicați în afaceri care au atras atenția autorităților române, în special în ceea ce privește posibile acte de corupție, spălare de bani și alte infracțiuni economice.
„Președintele e cel care dă exemplu”
Candidata USR, Elena Lasconi, a fost întrebată cum va reacționa dacă Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, ar veni în România.
Eu aș respecta legea. Președintele e cel care dă exemplu. Nu cred că ar risca să vină în România știind ce om integru sunt eu.
Elena Lasconi
În noiembrie 2024, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Netanyahu și fostul ministru al apărării, Yoav Gallant, acuzându-i de crime de război și de crime împotriva umanității în timpul conflictului din Gaza. Acuzațiile includ utilizarea înfometării ca metodă de război și atacuri deliberate asupra populației civile. Mandatele obligă cele 125 de state membre ale CPI să îi aresteze dacă intră pe teritoriul lor.
„Am avea câte o armă”
Candidatul independent John Ion Banu-Muscel a explicat de ce insistă ca românii să aibă dreptul de a purta arme.
E un drept democratic la apărare, Guvernul trebuie să respecte acest drept. Deci, dacă românii, noi toți, am avea câte o armă, să zicem 10 milioane de arme, nu cred că rușii vor îndrăzni să vină când știu că noi am face un fel de război de gherilă.
John Ion Banu-Muscel
Banu-Muscel, care a emigrat în Statele Unite înainte de Revoluție și a revenit în România pentru a candida la Președinție, a declarat că intenționează să aducă o schimbare în politica românească, bazându-se pe experiența sa profesională și principiile morale. El a mai candidat la alegerile prezidențiale din 2019, clasându-se pe ultimul loc.
Propunerile sale privind portul de armă și pedeapsa capitală sunt inspirate din SUA.
„Eu m-am vaccinat”
Victor Ponta, candidat independent, a abordat eventualitatea izbucnirii unei noi pandemii.
Eu m-am vaccinat, dar nu vreau ca cineva care a fost vaccinat să fie sancționat. Suntem o țară care poate, care e deja capabilă să se pregătească din timp și să nu mai încalce niciodată drepturile fundamentale.
Victor Ponta
În perioada stării de urgență instituită în România între 16 martie și 14 mai 2020, autoritățile au aplicat peste 300.000 de amenzi contravenționale pentru nerespectarea restricțiilor impuse, cum ar fi lipsa declarației pe proprie răspundere sau încălcarea interdicțiilor de circulație. Valoarea totală a acestor sancțiuni a depășit 600 de milioane de lei, cu amenzi cuprinse între 2.000 și 20.000 de lei.
Pe 6 mai 2020, Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituționale prevederile legale care reglementau aceste sancțiuni, motivând că erau formulate vag și lăsau prea multă discreție autorităților în aplicarea lor. De asemenea, cuantumul amenzilor a fost considerat disproporționat în raport cu veniturile populației.
