Hărțuirea și violența sexuală împotriva femeilor rămân a fi în continuare probleme grave pentru societatea din Republica Moldova. Raportul „Bunăstarea și siguranța femeilor”, publicat de către OSCE în anul 2019, ne arată că 49 % dintre femeile din țara noastră au fost victime ale hărțuirii sexuale cel puțin o dată după vârsta de 15 ani, iar 18 % dintre acestea au raportat că au fost hărțuite sexual în ultimele 12 luni, înainte de realizarea studiului. Pentru conștientizarea și prevenirea acestui fenomen, în luna aprilie au fost dedicate mai multe zile în semn de solidaritate cu victimele violenței sexuale, printre care și Denim Day, marcată anual în ultima zi de miercuri a lunii aprilie.
Astăzi, 30 aprilie, milioane de oameni din întreaga lume poartă blugi din denim pentru a susține supraviețuitorii și supraviețuitoarele, dar și pentru a sensibiliza opinia publică. Denim Day este o campanie care are loc în fiecare an, în cadrul lunii de conștientizare a agresiunii sexuale. Potrivit organizației UN Women Moldova, scopul acestei zile este de a încuraja persoanele să poarte articole din denim în semn de solidaritate împotriva învinuirii victimelor și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la violența sexuală.
„Alibiul blugilor”
Ziua denimului a fost pentru prima dată lansată în orașul Los Angeles, ca răspuns la un caz emblematic petrecut în Italia. Istoria începe în anul 1992, când o tânără de 18 ani din Italia a devenit victima unui viol comis de instructorul său auto, în vârstă de 45 de ani. Ea a raportat violul, iar agresorul a fost arestat și condamnat la închisoare. Totuși, câțiva ani mai târziu, acesta a făcut apel, susținând că actul sexual a fost consimțit. Curtea Supremă din Italia a anulat condamnarea, iar autorul a fost eliberat. Judecătorii au argumentat că din moment ce victima purta blugi foarte strâmți, ea ar fi trebuit să îl ajute să și-i scoată, fapt ce a indicat presupusul consimțământ.
Acest caz a devenit ulterior cunoscut în Italia sub numele de „alibiul blugilor”. Pentru a protesta împotriva acestei decizii, femeile din parlamentul italian au organizat o demonstrație purtând blugi pe treptele Curții Supreme. Inițiativa a fost mediatizată de către mai multe instituții de presă internaționale și a inspirat inclusiv reprezentanții autorităților din California să organizeze un protest similar.
Patti Occhiuzzo Giggans, directoarea executivă a ONG-ului Peace Over Violence a propus ca toată lumea care se opune miturilor legate de violența sexuală să poarte blugi în semn de rezistență și solidaritate. Drept urmare, în aprilie 1999 la Los Angeles a fost organizat primul eveniment Denim Day, care a devenit o campanie globală.
În Republica Moldova, Denim Day este susținut de organizații internaționale precum UN Women Moldova și Organizația Internațională pentru Migrație, care organizează campanii de sensibilizare și evenimente educaționale. De exemplu, UN Women Moldova a lansat campania Create digital artwork reflecting the theme of Denim Day, invitând artiști să creeze lucrări digitale care reflectă temele zilei, precum violența sexuală, învinovățirea victimei și importanța consimțământului. Pentru a participa la Denim Day în Moldova, te încurajăm să porți blugi din denim. De asemenea, poți utiliza hashtagurile #DenimDay și #StopSexualViolence pe rețelele de socializare pentru a sprijini mișcarea și pentru a contribui la schimbarea culturii care învinovățește victimele.
Cum deosebim tipurile de violență într-o relație intimă
Pentru a înțelege unii termeni precum „hărțuirea sexuală” sau „violență”, specialiștii de la UN Women Moldova au oferit câteva definiții care reflectă specificul acțiunilor enunțate.
# Hărțuire sexuală este o încălcare a drepturilor omului și o formă de violență sexuală. Aceasta poate fi verbală, nonverbală sau fizică și se manifestă prin comentarii nepotrivite, atingeri nedorite, solicitări repetate de întâlniri, remarci legate de aspectul fizic sau de vestimentație, precum și prin expedierea de mesaje sau imagini cu conținut indecent.
# Violența din partea partenerului intim se referă la comportamentele unui partener actual sau fost partener care cauzează prejudicii fizice, sexuale sau psihologice, inclusiv agresiune fizică, constrângere sexuală, abuz psihologic, economic și alte forme de control. Este una dintre cele mai comune forme de violență împotriva femeilor la nivel global și reprezintă o formă de violență domestică.
# Violența în familie desemnează orice formă de violență din sfera vieții private, de obicei între persoane aflate într-o relație de familie sau de intimitate. Aceasta nu se limitează la violența împotriva femeilor, ci include și abuzul asupra copiilor sau altor membri vulnerabili ai familiei.
Reprezentanții UN Women Moldova precizează că violența în familie sau cea din partea unui partener ar putea să se manifeste diferit. De exemplu, violența fizică implică acțiuni precum lovirea, strangularea sau arderea. Violența psihologică se manifestă prin tactici de intimidare și control, cum ar fi izolarea forțată. Violența economică impune menținerea unui control total asupra resurselor financiare, îngrădirea accesului la bani sau interzicerea frecventării școlii ori angajării la un post de muncă. Violența spirituală constă în limitarea sau interzicerea accesului la valori morale, culturale, religioase sau etnice, ridiculizarea convingerilor și impunerea forțată a unor valori inacceptabile pentru persoana vizată. Violența sexuală implică orice comportament sexual dăunător sau nedorit impus unei persoane, prin contact sexual abuziv, acte sexuale forțate, hărțuire sexuală, amenințări, expunere indecentă, atingere neconsimțită, incest.
Doar 11,2 % dintre victimele violenței din Republica Moldova au raportat cazurile
Raportându-ne la situația din Republica Moldova, violența împotriva femeilor rămâne în continuare un motiv de îngrijorare. Un sondaj realizat de către Asociația Antreprenorilor cu Dizabilități relevă faptul că fiecare a patra femeie sau fată cu dizabilități a fost victima unui abuz sexual.
Conform Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, femeile nu se simt în siguranță nici la locul de muncă sau de studiu. 8 % dintre angajați/angajate declară că au fost victime ale hărțuirii sexuale la locul de muncă, iar 70 % dintre victimele formelor subtile de hărțuire au fost femei. Doar o treime dintre respondenți/respondente recunosc formele subtile de hărțuire ca fiind acte de hărțuire sexuală.
Același sondaj relevă faptul că 82 % dintre studenți/studente au declarat că ar raporta cazurile de hărțuire sexuală, iar 75 % știu unde să le raporteze. Barometrul de Gen, lansat de către UN Women Moldova, arată că doar 11,2 % dintre victime au raportat cazurile de hărțuire. Cele mai multe cazuri de acest gen sunt comise în spațiile publice. Registrul de informații criminalistice și criminologice al Ministerului Afacerilor Interne demonstrează că, în perioada 2019-2024, au fost înregistrate 82 de infracțiuni de natură sexuală în spațiile publice din municipiul Chișinău.
Ce am făcut ca țară pentru a preveni hărțuirea sexuală împotriva femeilor
Pentru a preveni hărțuirea și violența împotriva femeilor, Republica Moldova a aderat la mai multe standarde și angajamente internaționale privind egalitatea de gen și drepturile femeilor. Printre acestea se regăsesc:
# Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la un tratament egal și protecția împotriva discriminării, incluzând protecția împotriva hărțuirii sexuale;
# Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor și protocolul său opțional care permite depunerea de plângeri la nivel internațional;
# Declarația de la Beijing și Platforma de Acțiune, care solicită guvernelor să adopte măsuri concrete pentru promovarea și îmbunătățirea egalității de gen;
# Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU, în special obiectivul cinci privind egalitatea de gen și abilitarea femeilor, care include eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor;
# Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, ratificată de Republica Moldova în 2021, care prevede adoptarea de măsuri legislative sau de altă natură pentru prevenirea și sancționarea hărțuirii sexuale conform articolului 40;
# Convenția Organizației Internaționale a Muncii numărul 190, care stabilește standarde internaționale pentru prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă.
Articolul 173 din Codul penal prevede sancțiuni pentru hărțuirea sexuală și include o amendă în valoare de 25.000 până la 32.500 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității sau pedeapsă cu închisoarea de până la doi ani. Codul muncii obligă angajatorii de a preveni și combate hărțuirea sexuală la locul de muncă. Codul educației nu menționează în mod expres hărțuirea sexuală, însă Codul de etică al cadrelor didactice interzice hărțuirea sexuală și relațiile sexuale cu elevii.
Dacă ai fost victima unei forme de violență sexuală sau alte forme de abuz, poți primi sprijin raportând la următoarele numere de telefon:
# 112 – numărul unic de urgență;
# 0 8008 8008 – Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete.
Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai populare și actuale știri de pe #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalele noastre de Telegram: RO și RU.
