„Îndemnăm credincioșii să renunțe la aceste practici și să să-și exprime dragostea față de cei adormiți printr-un buchet de flori vii, așezat pe mormântul acestora.” Mesajul vine din partea arhiepiscopului Ioan de Soroca în contextul Paștelui Blajinilor, celebrat în zilele de 27 și 28 aprilie de către moldoveni. Anual, pentru a-i pomeni pe cei decedați, doar în cimitirele din Chișinău ajung peste 25.000 de coroane funerare din plastic, iar la nivel național – aproape 300.000, relatează Ecopresa. Activiștii de mediu condamnă din ce în ce mai des utilizarea coroanelor din plastic, iar biserica precizează că originea acestor obiecte nu are niciun temei religios.
Tradiția de a aduce flori la mormintele celor decedați, fie la înmormântări, fie de Paștele Blajinilor, a început încă în perioada sovietică, explică Ioan de Soroca. Cu toate că, în trecut, oamenii erau obișnuiți să vină cu flori vii la cimitire, coroanele din plastic au devenit rapid o alternativă accesibilă, dar dăunătoare mediului înconjurător.
„Biserica îndeamnă credincioșii să vină la cimitir cu flori vii. Coroanele sunt binevenite, dar să fie din flori vii. Atunci când exprimăm omagiu, pietatea noastră, dragostea noastră pentru cei plecați în lumea veșniciei, vom aduce întotdeauna o lumânare aprinsă pe mormântul persoanei în cauză. Vom aduce o floare sau o coroană din flori și nicidecum flori sau coroane din plastic.” Arhiepiscopul spune că biserica condamnă aceste acțiuni ca fiind inoportune și nu există nicio binecuvântare din partea lăcașurilor sfinte pentru a fi folosite. „Această practică, cu părere de rău, a luat amploare. Însă noi aducem la cunoștința oamenilor, le explicăm credincioșilor, îi îndemnăm să renunțe la aceste acțiuni.”
Reprezentanții bisericii și-au exprimat deschiderea de a comunica activ cu oamenii din localități pentru a promova renunțarea la coroanele artificiale și în cadrul unei ședințe de lucru organizată de Ministerul Mediului. La întrunire au fost prezenți primari, reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Mitropoliei Basarabiei, precum și ai societății civile. În cadrul discuției, primarii au semnalat dificultățile logistice și financiare legate de evacuarea acestor deșeuri, care ocupă un volum mare și nu pot fi colectate în containerele care stau la poarta cimitirelor.
Chiar și așa, consiliul local al comunei Băcioi a emis încă în anul 2021 un regulament privind interzicerea coroanelor funerare și a încurajat alternativele biodegradabile. Deocamdată, regulamentul se aplică în cazul unui singur cimitir din cele patru care există la Băcioi, iar atunci când persoanele vin la primărie pentru a lua certificatul de confirmare a locului de înmormântare, sunt informate că nu au dreptul să aducă coroane.
Consecințele coroanelor și a florilor din plastic au fost semnalate în ultima perioadă și de către activiștii de mediu. Nadejda Cebotari, specialistă de mediu și directoarea organizației „Hai Moldova”, lămurește că aceste obiecte, pe care oamenii le folosesc pentru a aduce omagiu celor decedați, sunt compuse din plastic, adeziv și sârmă, ceea ce le face practic imposibil de reciclat. „Adezivul poate fi introdus în categoria deșeurilor periculoase. Chiar dacă el se găsește într-o cantitate mai mică, compoziția lui nu permite reciclarea, inclusiv din cauza modului în care este poziționat pe aceste coroane.”
Activista spune că problema majoră intervine în momentul în care aceste coroane sunt adunate și arse, fiindcă degajă un fum toxic, iar cei care îl inhalează sunt predispuși chiar la apariția unor boli. „Dacă aceste coroane sunt lăsate pe marginea unui cimitir, așa cum se întâmplă de obicei, în timp ele se degradează și se descompun în microplastic, care ajunge direct în sol, în apă, ceea ce poate afecta pe termen lung atât corpul uman, cât și sănătatea. În momentul în care aceste coroane ajung într-o groapă de gunoi, ele ocupă extrem de mult spațiu și sunt ușor inflamabile. În cazul în care să presupunem că are loc un incendiu, aceste coroane vor lua primele foc și vor polua într-un mod foarte intens aerul.”
În pofida faptului că în prezent nu avem o inițiativă legislativă care ar interzice comercializarea coroanelor funerare din plastic, Nadejda Cebotari precizează că autoritățile au venit cu anumite propuneri de a suspenda producerea acestora în general. „Florile acestea din plastic sunt importate din China și sunt asamblate în coroane aici, pe loc. Trebuie să ținem cont de un lucru: cele mai bune și durabile schimbări se întâmplă în timp.” Specialista menționează că o abordare consecventă ar putea duce într-un final la conștientizarea efectelor negative pe care le produc coroanele din flori artificiale. Ea propune implementarea etapizată a acestui proces:
# discutarea subiectului și informarea cetățenilor despre riscuri;
# promovarea practicilor sustenabile: florile vii, plantarea arborilor și arbuștilor pe teritoriul cimitirelor;
# interzicerea confecționării și comercializării acestor coroane.
Activista este de părere că asemenea pași ar genera o schimbare naturală și mult mai ușor de acceptat pentru oameni. „Cetățenii și autoritățile înțeleg impactul negativ al acestor obiecte funerare din plastic și ar fi gata să schimbe acest obicei. Trebuie doar să le acordăm un pic de timp și, totodată, procesul să fie susținut de niște inițiative legislative. Cred că mulți ar dori să renunțe la acest obicei, dar, neavând alternative sau neștiind că ar exista alte opțiuni, nu știu cum să renunțe la ele.”
Una dintre cele mai simple alternative ale coroanelor din plastic sunt florile vii. De exemplu, Nadejda a observat că la Brașov se practică confecționarea coronițelor din crenguțe de brad.
Totuși, prima recomandare din partea activistei ar fi plantarea florilor multianuale, a arborilor și arbuștilor pe teritoriul cimitirelor. „Dacă vizităm cimitirele, mai ales în perioada primăverii, de Paștele Blajinilor, o să observăm că practic totul este expus la soare, nu există umbră. Arborii și arbuștii, pe lângă aspectul estetic, ar rezolva și problema căldurii din cimitire. Dacă tot vrem să petrecem aceste zile alături de rude, de familie, asta ar aduce și un beneficiu de confort.”
Amintim că, în zilele de 27 și 28 aprilie 2025, locuitorii orașului Chișinău vor beneficia de transport gratuit spre cimitirul „Sfântul Lazăr”. Pentru Paștele Blajinilor sunt pregătite zeci de unități de transport, iar alte autobuze se află în rezervă și vor fi puse în circulație în funcție de fluxul de pasageri.
Paștele Blajinilor este o sărbătoare religioasă care are la bază pomenirea celor decedați, și anume a rudelor și a prietenilor apropiați. De Paștele Blajinilor, credincioșii obișnuiesc să viziteze mormintele rudelor. În Republica Moldova, Paștele Blajinilor este sărbătorit anual, la o săptămână după Paște. În acest material puteți afla de ce în România Paștele Blajinilor are loc din ce în ce mai rar.
Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai populare și actuale știri de pe #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalele noastre de Telegram: RO și RU.
