Din anul 2014, mii de tineri din Republica Moldova au beneficiat de programul Erasmus, care sprijină educația, formarea și tineretul în Europa. Noi am discutat cu șase dintre ei ca să aflăm ce lucruri curioase le-au povestit participanților din alte țări despre Republica Moldova în cadrul serilor culturale.
Serile culturale sunt un element central în proiectele Erasmus+ Tineret. Ele sunt organizate pentru a promova schimburile interculturale și pentru a încuraja interacțiunea dintre tinerii din diferite țări. În cadrul acestora, participanții au posibilitatea să prezinte muzică, dansuri, mâncăruri tradiționale, costume și diverse activități care reflectă patrimoniul cultural al țării lor.
„Când am ajuns la «Dragostea din Tei», toți știau piesa”
Alina-Alexandrina Isac este în anul II de facultate și a fost în Polonia prin intermediul proiectului Erasmus. Tânăra spune că nu a scăpat niciodată ocazia să povestească celorlalți participanți despre Republica Moldova.
Mi-a luat mult timp să explic de ce și cum iese că vorbim româna în Moldova, de asta probabil erau cel mai surprinși.
Țin minte că vorbeam despre dansuri și muzică specifică țării noastre, le-am arătat ansamblul «Joc» și au rămas foarte impresionați. Am ascultat și Plăieșii, Lupii lui Calancea, iar când am ajuns la «Dragostea din Tei», toți știau piesa. Am aflat că un student din Kazahstan știa cuvintele în întregime. Nu îmi venea să cred. Mai târziu la unul dintre evenimentele organizate de clubul Erasmus am ajuns la un karaoke, unde împreună cu el am cântat «Dragostea din Tei».
Alina-Alexandrina Isac
Alina-Alexandrina spune că în timpul sărbătorilor de iarnă a primit un colet de la părinți, astfel a făcut cunoștință studenților internaționali cu sarmalele moldovenești. „Toți au apreciat și erau foarte entuziasmați să încerce. Le-au plăcut”, menționează tânăra.
Le-am împărțit și bomboane Bucuria, erau foarte curioși și comparau cu dulciurile proprii. Cred că am reușit să fac o impresie bună despre Moldova, deși am vorbit mult și despre politică.
Alina-Alexandrina Isac
„Am învățat tinerii din alte țări cuvinte și fraze moldovenești”
Denis Parnăo are o experiență bogată în participarea la programele Erasmus+, în special în cadrul programelor Youth Exchanges.
Youth Exchanges (schimburile de tineret) Erasmus+ sunt proiecte de mobilitate în care grupuri de tineri din două sau mai multe țări se întâlnesc, timp de cinci-21 de zile pentru a discuta, învăța și colabora pe teme de interes comun.
Tânărul spune că fiecare seară culturală dă culoare experiențelor Erasmus+, iar una dintre cele mai memorabile a avut-o iarna aceasta în România, la Băile Govora.
Am pregătit din timp bucate tradiționale moldovenești, printre care nu lipseau plăcintele, bomboanele Bucuria și, desigur, vinul moldovenesc de casă.
Timp de patru ore am umblat ca furnicile pentru a învăța un dans popular și pentru a juca «Colacii cu sare» în semn de bun venit. Ceilalți colegi au alcătuit un playlist și o prezentare. Nu au lipsit și concursurile tradiționale, cum ar fi dansul băsmăluței.
Denis Parnăo
Cel mai memorabil moment pentru Denis însă au fost exercițiile practice, unde a învățat colegii din celelalte țări cuvinte și fraze moldovenești.
„Am decis să improvizăm o seară cu vrăji, ca de Sfântul Andrei”
Toamna trecută, Valeria a vizitat Polonia în cadrul unui proiect Erasmus. Ea povestește că s-a simțit mândră să le vorbească participanților din mai multe țări despre obiceiurile noastre, reușind să capteze atenția chiar și angajaților bazei de odihnă unde erau cazați.
În cadrul serii interculturale, alături de horă și bucate tradiționale, Valeria și colegii ei au prezentat câteva dintre tradițiile mistice din cultura noastră.
Le-am povestit despre «furatul porții» – obiceiul prin care băieții își exprimau intențiile serioase față de o fată –, despre coroanele de flori așezate pe apă de Sânziene pentru a atrage ursitul și, bineînțeles, despre îndrăgitele vrăji de Sfântul Andrei.
Valeria Pendus
Fiindcă tradițiile asociate cu Sfântul Andrei au stârnit mai multă curiozitate, Valeria a decis să improvizeze și o seară cu vrăji.
Am pregătit lumânări și farfurii cu apă invitându-i pe doritori să încerce o vrajă de dragoste. Trebuia să torni ceară în apă spunându-ți mai întâi numele, apoi pe al băiatului care îți place. Dacă picăturile de ceară se uneau după ce amestecai cu degetul inelar, însemna că sunteți meniți să fiți împreună.
Valeria Pendus
Valeria spune că așa-numita vrajă a atras tare muți doritori. La masa lor s-a format rapid o coadă, iar de fiecare dată când picăturile de ceară se lipeau, tinerii băteau din palme. Ritualul a fost încercat de către toți participanții, chiar și de către angajații bazei de odihnă.
„A fost o seară cu adevărat magică”, menționează tânăra bucurându-se că a reușit să stârnească interesul participanților față de cultura noastră.
„Mai mult noi suntem cei care ne subapreciem țara, decât străinii”
Antonela Baractari spune că experiențele Erasmus sunt, de cele mai multe ori, în primul rând despre schimb cultural. Din acest motiv, potrivit tinerei, oportunitatea de a reprezenta Republica Moldova sau de a împărtăși cultura ta apare de fiecare dată când inițiezi o conversație nouă. Ea a fost în Erasmus Exchange la Bruxelles, unde și-a făcut studiile timp de un an.
Antonela menționează că în cadrul unei lecții a vorbit la un studiu de caz cu profesorul ei despre fenomenul dublei cetățenii, un lucru neînțeles de către persoanele de peste hotare.
Am descoperit că lucrurile care nouă ni se par de rutină reprezintă diferențe culturale semnificative pentru oamenii din alte țări. Faptul că mulți oameni din țara noastră încă își cresc propria mâncare și au gospodării cu animale la țară, chiar dacă locuiesc în oraș, a fost un șoc pentru mulți dintre colegii mei.
Antonela Baractari
La fel și existența taxatorilor în troleibuz – un aspect care a stârnit multă curiozitate. Multă mirare era când povesteam despre tradiții specifice Paștelui Blajinilor. Recunosc, aici era mult amuzament.
Deseori, Antonela era întrebată despre filmele sau muzica autohtonă, iar asta o motiva inclusiv pe dânsa să cerceteze mai mult cultura Republicii Moldova pentru a o putea povesti altora.
Îmi aduc aminte că, la un picnic internațional, într-un parc din Bruxelles, am ascultat Maria Tănase cu colegi care nu aveau idee de limba română, dar ascultau «Cine iubește și lasă» cu sufletul la gură.
Antonela Baractari
Tradiția care le-a plăcut tuturor cu siguranță a fost mărțișorul. Unii dintre colegii mei chiar îl purtau, iar alții l-au pus pe perete, ca suvenir, pentru că ziceau că e prea frumos pentru a fi purtat.
Tânăra dă de înțeles că moldovenii ar trebui să fie mândri de țara lor, menționând că adesea noi avem tendința de a ne deprecia singuri.
Ceea ce am observat și mi-a deschis ochii a fost faptul că, în reprezentarea țării noastre în străinătate, mai mult noi, moldovenii, suntem cei care ne subapreciem țara, decât străinii.
Antonela Baractari
Îmi mai amintesc de momentul în care un coleg de-al meu s-a prezentat la lecție cu numele său și apoi a zis că vine dintr-o țară despre care probabil nimeni nu știe, iar toată lumea a fost foarte mirată, pentru că știau de existența noastră pe hartă.
„«Trenulețul» a unit nu doar Chișinăul și Bucureștiul, ci întreaga Europă”
Maria Cujbă spune că cel mai curios Erasmus l-a avut în Armenia. Alături de alți tineri moldoveni, veniți din diferite regiuni ale țării, ea spune că a simțit „mândria de a fi moldoveni”.
Fiecare țară caută să se afirme. Însă atunci când începi să apreciezi cu adevărat tradițiile și unicitatea celorlalți, nu mai ești printre străini, ci devii parte dintr-o uniune. Așa s-a întâmplat și în Armenia, unde cămașa noastră tradițională moldovenească a fost asortată, cu zâmbet și respect, cu o papaha, căciula tradițională armenească.
Maria Cujbă
Maria își amintește că a prezentat Republica Moldova cu o masă plină de dulciuri de la celebra fabrică „Bucuria” și „băieței” – biscuiți cu vișină, presărați cu zahăr pudră – care au adus zâmbete „nu doar prin gust, ci și prin numele lor nonconformist”.
Am prezentat bancnota noastră națională, unică prin faptul că poartă numele unui animal care nici măcar nu trăiește în Moldova – o adevărată ghicitoare ce a devenit parte din prezentarea noastră.
Maria Cujbă
Am arătat și panorame video cu peisajele superbe ale Moldovei, pentru a demonstra că țara noastră înseamnă mult mai mult decât un clișeu despre care se menționează uneori la știri.
De asemenea, la seara culturală, tinerii din Moldova au prezentat și o serie de dansuri, inclusiv „Fusul”, care „a lăsat fără aer, dar cu zâmbetul pe buze” pe toți participanții care au avut curajul să se alăture.
Seara s-a încheiat cu «Trenulețul», un moment de bucurie care a unit nu doar Chișinăul și Bucureștiul, ci care ne-a purtat într-un voiaj imaginar prin toată Europa.
Maria Cujbă
Maria spune că Republica Moldova nu se rezumă doar la vinării faimoase, cu toate că și ele sunt parte a cărții noastre de vizită. Tânăra e de părere că, adesea, noi uităm să vorbim anume despre „oamenii muncitori care stau în spatele acestor produse”, dar și despre „frumusețea autentică a poporului moldovenesc”.
„Au trecut trei ani și încă ținem legătura [cu tinerii din alte țări]”
Când a plecat în primul său Erasmus, Victor Babcinețchi spune că nu se aștepta să creeze legături atât de puternice cu alți participanți. De asemenea, își amintește că se gândea la felul în care vor reacționa ceilalți oameni la Moldova, nu tocmai cel mai popular stat din Europa.
Colegii de proiect au fost atât de deschiși și interesați de cultura noastră, încât nu doar că ne-au devenit prieteni, dar au început să îndrăgească Moldova doar prin felul în care o povesteam. Ne puneau întrebări, voiau să guste mâncarea noastră, râdeau când le povesteam de tradiția „furtului miresei” și erau surprinși să afle despre istoria noastră complicată.
Victor Babcinețchi
Victor spune că, după șase luni, o parte dintre acești tineri au vizitat și Republica Moldova, la fel în cadrul proiectului Erasmus. Aici au gustat plăcinte fierbinți, au dansat hora, s-au plimbat pe străzile Chișinăului și „au stat la povești” cu oamenii noștri.
Prietenia noastră nu s-a oprit acolo. Au trecut trei ani și încă ținem legătura, ne vizităm, iar unii chiar plănuiesc să se mute aici pentru o perioadă mai lungă. Erasmus+ mi-a arătat că nu doar locurile creează conexiuni, ci mai ales oamenii. Moldova a fost descoperită prin noi, iar noi ne-am ales cu prieteni pe viață.
Victor Babcinețchi
În perioada 2014-2023, peste 3.300 de studenți și cadre didactice din universitățile Republicii Moldova au putut studia sau preda în Europa în cadrul proiectelor de schimburi internaționale Erasmus+, iar 40 de studenți moldoveni au obținut burse de masterat.
De asemenea, din 2014 până în 2020, mai mult de 4.600 de tineri și lucrători de tineret din Republica Moldova au participat la proiecte comune Erasmus+ Tineret: schimburi, instruiri, dezbateri privind politicile, voluntariat etc.
