Într-un context geopolitic tot mai tensionat, Republica Moldova nu se confruntă doar cu provocări economice și politice, ci și cu un război informațional intens. Campaniile de dezinformare și propagandă au devenit instrumente strategice pentru a slăbi încrederea cetățenilor în instituțiile statului și a manipula percepția asupra securității naționale. Dar cum arată acest război informațional în practică? Cine răspândește narațiunile propagandistice și ce întrebări ar trebui să-și pună cetățenii în materie de securitate? Răspundem la aceste și la alte întrebări împreună cu Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), și Tatiana Cojocari, doctor în sociologie și specialistă în politică externă a Federației Ruse.
Războiul informațional este o formă de conflict modern în care informațiile sunt utilizate ca armă pentru a influența opinia publică și a destabiliza procesele politice și sociale. Aceasta poate implica răspândirea de știri false, manipularea rețelelor sociale și utilizarea de tehnologii avansate pentru a răspândi mesaje false sau manipulatoare.
– Cum influențează dezinformarea și propaganda percepția publică despre securitatea Moldova?
Petru Macovei: Campaniile de dezinformare și propagandă slăbesc încrederea cetățenilor în autorități, forțele armate și de securitate, dar și creează un sentiment de insecuritate prin răspândirea unor falsuri și manipulări care induc nesiguranță și chiar panică. De obicei, narațiunile false sunt construite pentru a diviza oamenii pe criterii artificiale și a amplifica diferențele existente în societate. În același timp, prin propagandă se încearcă subminarea încrederii în partenerii externi, care sunt prezentați ca un pericol pentru Republica Moldova, așa cum se întâmplă în cazul NATO sau UE. Cetățenii expuși în permanență la propagandă și dezinformare pot ajunge să trăiască într-o pseudo-realitate și nu mai reușesc să distingă binele de rău sau relevantul de irelevant. Acest lucru poate avea repercusiuni grave sau chiar distructive asupra unei societăți democratice. Consecințele propagandei și a dezinformării pot fi observate atât în sondaje, cât și în scrutinele electorale, când unii candidați, prinși de jurnaliștii verificatori de fapte mințind în mod repetat, ajung să obțină scoruri electorale mari. În domeniul securității, de exemplu, putem observa foarte clar campaniiile de dezinformare lansate împotrivă oricăror încercări de modernizare a armatei Moldova, a parteneriatelor utile și necesare cu parteneri externi ca NATO sau Uniunea Europeană, care sprijină Moldova pentru a-și întări capacitățile de apărare, preponderent cu consultanță și arme defensive non-letale. Aceste campanii nocive sunt orchestrate de Federația Rusă au scopul de a menține Moldova în zona sa de influența și de a masca războiul de agresiune pe care-l duce împotriva Ucrainei.
– Este Moldova supusă unui război informațional? Dacă da, cum se manifestă acesta?
Tatiana Cojocari: „Republica Moldova nu este de un an sau doi în război informațional, ci încă de la obținerea independenței acesteia. Federația Rusă reușește să mențină Moldova, citându-l pe politologul Dan Nicu, într-un soi de „captivitate strategică” – când un stat slab, a cărui populație deși îngrijorată preponderent de un război în zonă (60 %, conform unui studiu din mai 2022) nu întreprinde măsurile necesare de a deveni mai puternic, de a acționa cu adevărat suveran în relațiile internaționale. Iar opinia publică devine captivă unui discurs care împiedică statul suveran Moldova de a se angaja în alianțe politice și militare internaționale ca să facă imposibilă repetarea unui scenariu în care Rusia poate oricând prelua controlul politico-economic și militar al Moldova. Mai mult, în contextul internațional în care state cu neutralitate militară consacrată, precum Finlanda sau Suedia, și chiar Elveția, înțeleg că pot deveni chiar ele ținte ale Rusiei, iar neutralitatea acestora nu le va proteja, în R. Moldova, țară aflată chiar la granița războiului, pe al cărui teritoriu cad drone și se aud bombardamente, avem o naivitate nemaiîntâlnită în rândul populației, care din bună credință față de Rusia și din teama față de aceasta, speră că neutralitatea va proteja R. Moldova de război. Asta susțineau 54 % din respondenții unui studiu efectuat în iunie 2023. Practic Kremlinul, instrumentalizând constant în mesajele sale de dezinformare frica, nedorința de a provoca Kremlinul și incapacitatea Moldova și a cetățenilor săi de a ieși din propria zonă de confort, de a-și depăși condiția de stat slab, reușește să mențină Moldova în subordonare strategică de securitate. Așa se manifestă războiul informațional în Moldova – prin sprijinul popular masiv în defavoarea interesului național și a securității cetățeanului”.
– Care sunt principalele narațiuni false răspândite în Moldova despre domeniul securității și apărării și cine le promovează?
Petru Macovei: Avem, din păcate, numeroase narațiuni false din acest domeniu și nu doar. Pe partea de securitate și apărare este vorba de așa-numita încălcare de către autorități a neutralității constituționale, pretinsa militarizare, înarmare și atragere a Republicii Moldova în război, falsurile despre pregătirea unui atac asupra regiunii transnistreană, transformarea Moldova într-o bază militară NATO sau cedarea conducerii Armatei Naționale către armata României sau NATO. Toate aceste narațiuni fac parte dintr-o campanie complexă de dezinformare realizată de Rusia în Moldova prin diverși actori și numeroase surse, în special online, pentru a manipula și a bulversa opinia publică. Acești actori sunt, de obicei, reprezentanți ai forțelor politice sprijinite de regimul de la Kremlin, dar și surse și canale media afiliate acestora. La această listă mai putem adăuga și unii așa-zisi influenceri de pe rețelele de socializare.
– Ce întrebări ar trebui să-și pună cetățenii în materie de securitate?
Tatiana Cojocari: „De la începutul războiului rus în Ucraina au circulat foarte multe falsuri care vizează în primul rând securitatea Moldova, deoarece în vreme de război prezent în regiune, oamenii sunt conduși de frică, iar frica omoară rațiunea. Cert este că atunci când auzim zvonuri legate de securitatea țării noastre, trebuie să lăsăm frica la o parte și să ne întrebăm în primul rând pe cine avantajeaza astfel de zvonuri? Ce acțiuni întreprinde guvernarea ca să îmi crească nivelul de siguranță și securitate personală? Este rău sau bine că militarii noștri au schimb de experiență cu statele mai avansate militar pentru a ști cum să ne protejeze în caz de necesitate și să descurajeze un potențial conflict? Este rău sau bine să modernizăm armata? Trebuie sau nu un stat independent să aibă o armată funcțională și modernă? Cine va beneficia dacă noi nu vom avea armată? Cine ne vrea cu adevărat slabi și neajutorați? Nouă ca cetățeni trebuie să nu ne fie rușine de sistemul nostru de apărare și să cerem decidenților politici să întărească capacitatea noastră de apărare, căci asta, în primul rând, contribuie la demnitatea noastră ca popor. E timpul să ieșim din mentalitatea de stat subaltern a cărui decizii de securitate luate descurajează cetățenii să vrea să își apere țara, ci să ne gândim în primul rând la interesul nostru național și la cum putem prin diferite parteneriate strategice să ne asigurăm independența strategică”.
Cum ne informăm corect? Află din infograficul Stopfals.md.
