Într-un sondaj realizat în anul 2024, aproximativ 1 din 20 de studenți a declarat că știe despre cazuri de hărțuire sexuală comise de profesorii universitari asupra studenților sau studentelor. Răspunsurile au fost oferite de 4.209 tineri din șapte instituții, iar rezultatele per universitate nu au fost făcute publice. La un an distanță, urmează să se desfășoare un sondaj nou, iar autoritățile încă lucrează la un mecanism care va stabili reguli clare pentru raportarea și soluționarea cazurilor de hărțuire sexuală în universități.
În cadrul emisiunii „Vorbim la pauză”, ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a menționat că autoritățile dispun de instrumente prin care pot sancționa o universitate care nu întreprinde măsuri pentru a remedia cazurile de hărțuire. Oficialul a îndemnat persoanele care au trecut prin asemenea experiență să depună sesizări la Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și a garantat anonimatul și protecția lor.
Orice formă de hărțuire sexuală este intolerabilă și trebuie sancționată. Din păcate, nu cred că lipsa sesizărilor înseamnă absența cazurilor. Totuși, în acest mandat de un an și jumătate, nu am primit nicio sesizare din partea unei persoane identificabile cu privire la acest fenomen.
Ne dorim să primim astfel de sesizări și încurajăm pe oricine a trecut sau trece printr-o astfel de experiență să ne informeze oficial despre acest subiect. Eu garantez că vom asigura anonimatul, că vom întreprinde toate măsurile necesare și vom proteja persoanele aflate în astfel de situații.
Dan Perciun
Dan Perciun a precizat că, anul acesta, va apărea un regulament care va stabili, la nivelul fiecărei universități, modul de funcționare a procesului de sesizare, responsabilitățile conducerii și ale altor structuri relevante, precum și măsurile pe care trebuie să le ia MEC în diverse situații.
De asemenea, vor fi desfășurate instruiri atât pentru managementul universitar, cât și pentru studenți, și vor avea loc interviuri cu studentele din diferite universități.
Știu că nivelul de încredere în instituțiile statului nu este foarte mare, dar dacă nu vom avea sesizări din partea unor persoane identificabile, nu putem acționa punctual. Dacă le avem, le vom examina cu toată responsabilitatea, vom proteja victima și vom lupta ca, într-un final, persoana responsabilă să fie sancționată.
Dan Perciun
În sondajul menționat anterior, 66 % dintre studenți au spus că nu au participat niciodată la instruiri despre hărțuirea sexuală în cadrul universității, iar 12 % nu au putut oferi un răspuns. De asemenea, 9 % dintre studenți au spus că nu consideră gravă hărțuirea sexuală a tinerilor de către cadrele didactice.
Ministrul a precizat că rezultatele sondajului din acest an vor fi făcute publice și vor arăta care este situația la fiecare universitate în parte.
Hărțuirea sexuală poate fi pedepsită cu până la 2 ani de închisoare
Articolul 173 din Codul penal menționează că hărțuirea sexuală se pedepsește cu amendă de la 25.000 de lei la 32.500 sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 180 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani.
Hărțuirea sexuală se referă la orice comportament sau acțiune care are un caracter sexual și care este neinvitată, nedorită și provoacă disconfort persoanei vizate. Aceste comportamente pot include comentarii, glume, gesturi sau acțiuni de natură sexuală, care creează un mediu intimidant, ostil sau umilitor pentru persoana afectată.
În ultimii ani, presa a scris despre mai multe cazuri de hărțuire sexuală care ar fi avut loc în universități.
La sfârșitul anului trecut, jurnaliștii de la Cu sens au publicat o investigație în care au vorbit cu mai multe studente de la Universitatea de Stat din Moldova (USM), care susțin că au fost victime sau martore ale hărțuirii sexuale. Protagonistele articolului vin cu acuzații la adresa lectorului Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova, Ghenadie Fortuna, și fostului portar al căminului, Victor Bobeica.
Jurnaliștii atunci au menționat că în ultimii cinci ani, peste 300 de studente ale Facultății de Drept au depus cerere de exmatriculare din proprie inițiativă.
În 2018, profesorul Viorel Prisacari de la USMF a fost acuzat de hărțuire sexuală de două subalterne și de intimidare de mai mulți angajați. Prisacari a respins acuzațiile, susținând că cele două angajate ar fi conspirat împotriva lui. În urma publicării unui articol despre acest caz, profesorul a acționat în judecată femeile și portalul Agora.md, cerând un milion de lei drept despăgubiri morale.
