Republica Moldova și-a proclamat neutralitatea în 1994, introducând acest statut în Constituție. Dar ce înseamnă neutralitatea și cum influențează acest statut politica de apărare a Republicii Moldova, în contextul în care bugetul pentru apărare este printre cele mai mici din Europa? Explicăm împreună cu Vitalie Marinuța, ministru al Apărării în perioada 2009-2014, implicațiile neutralității din punct de vedere militar, sursele de finanțare ale domeniului apărării, impactul cheltuielilor reduse asupra capacității defensive a țării, precum și avantajele și dezavantajele statutului de neutralitate.
– Ce înseamnă statutul de neutralitate al Republicii Moldova?
Vitalie Marinuța: „Din punct de vedere constituțional, neutralitatea Republicii Moldova înseamnă că noi nu avem dreptul să participăm în calitate de membri în alianțe militare, nu avem dreptul să participăm la conflicte armate și nu avem dreptul să acceptăm staționarea permanentă a trupelor străine. Statutul de neutralitate este însă contestat în practică. Noi avem trupe străine pe teritoriul Republicii Moldova (n. r. – ale Federației Ruse) practic permanent și unica parte care insistă asupra neutralității este Federația Rusă și politicienii pro-ruși”.
– Cum se compară cheltuielile pentru apărare ale Republicii Moldova cu cele ale altor state neutre? Ce procent din PIB alocă Moldova pentru apărare, comparativ cu alte țări neutre?
Conform Legii bugetului de stat pentru anul 2025, Ministerul Apărării al Republicii Moldova are alocate aproximativ 1,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 0,65 % din PIB (n. r. – Produsul Intern Brut). Aceste resurse sunt folosite în principal pentru întreținerea personalului militar, modernizarea echipamentului și participarea la programe internaționale de securitate, cum ar fi cooperarea cu NATO prin Parteneriatul pentru Pace. Până în 2023, după invazia la scară largă a Federației Ruse în Ucraina, bugetul pentru apărare al Republicii Moldova a fost unul modest, variind între 0,5 și 0,9 miliarde de lei. În 2023 bugetul pentru apărare a fost de 1,7 miliarde de lei și a ajuns la 1,96 miliarde de lei în 2024. Strategia națională de apărare prevede o creștere graduală a bugetului apărării, urmărind atingerea a 1 % din PIB până în 2030. Cu toate acestea, bugetul rămâne unul modest.
Pentru a înțelege mai bine lucrurile, vom compara bugetul pentru apărare al Republicii Moldova cu alte patru state neutre (Austria, Elveția, Irlanda și Serbia), pentru anul 2023.
În acel an, bugetul pentru apărare al Moldovei a fost de circa 93 de milioane de dolari, sau 0,55 % din PIB, în timp ce Elveția a alocat aproximativ 0,7 % din PIB pentru apărare, ce constituie aproximativ 6,2 miliarde de dolari, în condițiile în care PIB-ul Elveției în 2023 a fost de peste 884,94 miliarde de dolari. Cheltuielile militare ale Austriei din același an au reprezentat 0,84 % din PIB, sau circa 4,4 miliarde de dolari. Iar cheltuielile militare ale Irlandei au fost în 2023 de aproximativ 1,2 miliarde de dolari, sau 0,22 % din PIB. În 2023, Serbia a alocat aproximativ 2,85 % din PIB pentru cheltuielile de apărare, adică aproximativ 2,1 miliarde de dolari.
– Cum influențează nivelul scăzut al bugetului apărării capacitatea Republicii Moldova de a-și proteja teritoriul?
Vitalie Marinuța: „Există o influență directă. Pe parcursul istoriei Republicii Moldova ca stat independent, nicio guvernare, fie de dreapta, de stânga, pro-europeană sau pro-rusă, în afară de actuala guvernare – care este impusă de circumstanțe să acorde mai multă atenție apărării naționale – nu a acordat nici măcar o atenție minimă domeniului de securitate și apărare. Bugetul acordat acestui domeniu este unul dintre cele mai mici bugete din lume și dacă îl comparăm cu nivelul de pericole, prezente mereu pe parcursul acestor ani în domeniul securității și apărării, atunci acest buget este chiar unul mizer. Pe parcursul anilor, noi am deteriorat armamentul și tehnica rămasă din timpul Uniunii Sovietice.
Numai datorită capacităților umane ale militarilor noștri și parteneriatelor, în special cu NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace, noi am putut să ne dezvoltăm sectorul. În 2011-2012 s-a făcut o analiză strategică a Apărării în care se arăta că, dacă vom menține mai puțin de 1 % din PIB pentru apărare în următorii trei, patru ani, atunci capacitatea de luptă a Armatei Naționale va fi egală cu zero. Din păcate, după această analiză, noi am menținut acest buget încă un deceniu. Până în 2030 s-a propus creșterea bugetului până la 1 % din PIB. Aceasta este o inițiativă foarte bună, însă suma este destul de mizeră pentru a spori capacitatea de luptă a forțelor armate”.
– De unde provin fondurile pentru domeniul Apărării?
Vitalie Marinuța: „În prezent, fondurile pentru domeniul Apărării provin din câteva surse. Reieșind din faptul că suntem într-o zonă proximă de războiul ruso-ucrainean, din bugetul de stat sunt alocate în jur de 2 miliarde de lei. Noi avem parteneriate cu SUA, parteneriatul strategic cu UE și parteneriate bilaterale cu alte țări, iar din aceste parteneriate mai provin aproape 2 miliarde de lei. Acești bani vin pentru instruiri, pentru participarea la exerciții, dar și ajutor tehnic. Spre exemplu, săptămâna trecută, Armata Națională a primit un lot de blindate. Practic, costurile pentru ele intră în ajutorul acordat de către partenerii strategici ai Moldovei pe domeniul de securitate și apărare. Nu ne înarmează nimeni în acest mod. Noi încercăm să ne fortificăm capacitatea de apărare, deoarece în 30 de ani nu am investit nimic în acest domeniu. Ministerul Apărării nu a publicat toate datele despre ajutorul acordat, însă, după calculele mele, bugetul pentru Apărare este în total de aproximativ 4 miliarde de lei – jumătate din bugetul de stat, jumătate din susținerea partenerilor noștri strategici”.
– Care sunt avantajele și dezavantajele unui stat neutru din punct de vedere militar?
Vitalie Marinuța: „Un stat neutru din punct de vedere militar are mai multe dezavantaje. Respectivul stat trebuie să-și dezvolte capacitățile sale de apărare de unul singur, adică să mizeze doar pe el. Deci neutralitatea costă mult mai mult decât a fi într-o alianță. De exemplu, în ultimul deceniu Republica Moldova și-a dezvoltat foarte bine capacitățile de geniu. Geniștii noștri lucrează pe teritoriul Moldovei, dezamorsând obiecte explozive, sunt prezenți în Kosovo, au fost în Iran, Irak și în alte misiuni internaționale. Fiind într-o alianță, noi am fi putut acorda această capabilitate altor țări, care au poate mai multă artilerie, tancuri, aviație și ne-ar fi putut acorda ajutor, inclusiv prin echipamente.
Dar fiind țară neutră, tu nu poți să mizezi pe capacitățile altor țări, tu trebuie să te dezvolți de unul singur. Acum vorbim foarte mult despre capabilitatea de protecție aeriană, vorbim despre un sistem care ar costa câteva miliarde de dolari, care ne-ar ajuta să dezvoltăm și capacitatea de detectare, interceptare și nimicire. Noi însă niciodată nu vom dezvolta asta de unii singuri. Fiind într-o alianță, NATO, spre exemplu, aceste capabilități sau protecție ar fi putut să ne fie oferite de țările care sunt aliate. Dată fiind zona în care ne aflăm, eu nu văd care ar fi avantajele neutralității. Țări din regiunea europeană care au avut sute de ani neutralitate au decis să renunțe la ea. Vedem cum Federația Rusă încearcă să nimicească neutralitatea Ucrainei. Țările neutre precum Austria, Elveția și Irlanda sunt înconjurate de țări NATO, care le asigură, în principiu, confortul necesar. Ele investesc în apărare destul de mult. Noi am vrea să fim o mică Elveției, inclusiv din punct de vedere militar, dar cu regret în această parte a lumii, adică în Europa de Est, este imposibil să fii țară neutră și istoria o demonstrează inclusiv prin exemplele sale actuale”.
