După ce actualul președinte al României, Klaus Iohannis, și-a anunțat demisia, șefia statului a fost preluată de Ilie Bolojan. El este cel de-al patrulea președinte interimar al României și are șansa de a avea cel mai lung mandat de interimat din istoria țării. Cine au fost predecesorii săi, dar și în ce condiții au ajuns aceștia în funcțiile de conducere am explicat în continuare.
Ilie Bolojan devine președintele interimar al României de astăzi, 12 februarie 2025. El ar putea rămâne în funcție până după 18 mai, când va avea loc turul II al alegerilor prezidențiale. Primul tur este programat pe 4 mai, iar experiențele de la alegerile din alți ani ne arată că șansele ca un candidat să obțină peste 50 % sunt reduse. Ilie Bolojan va avea aproape aceleași atribuții precum Klaus Iohannis, singurele interdicții fiind posibilitatea de a se adresa Parlamentului cu privire la problemele politice ale națiunii, de a dizolva Parlamentului și de a iniția un referendum.
Ilie Bolojan este al patrulea președinte interimar al României. Anterior, această funcție a fost deținută de Ion Iliescu, Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu.
Ion Iliescu
Ion Iliescu a devenit președinte interimar al României în urma Revoluției din 1989, când regimul comunist a fost răsturnat. La 22 decembrie 1989 a fost constituit Consiliului Frontului Salvării Național, iar Iliescu a fost ales președinte al acestui consiliu. Astfel, el a exercitat funcția de președinte interimar al României până la 20 iunie 1990, când au avut loc primele alegeri libere postcomuniste.
În urma acestor alegeri, Iliescu a fost ales președinte al României, funcție pe care a deținut-o până în 1996.
Nicolae Văcăroiu
Nicolae Văcăroiu a devenit președinte interimar al României în 2007, după ce Traian Băsescu a fost suspendat din funcție de Parlament. Această suspendare a avut loc pe fondul unui conflict între Băsescu și opoziție, dar și cu unii dintre aliații politici. În perioada 20 aprilie – 23 mai 2007, Văcăroiu, care la acea vreme era președinte al Senatului, a preluat interimatul la Cotroceni, conform Constituției, până când rezultatul referendumului pentru demiterea lui Băsescu, adică invalidarea din lipsă de cvorum, a fost publicat în Monitorul Oficial.
Crin Antonescu
Crin Antonescu a ajuns președinte interimar al României în 2012, în urma suspendării din funcție a președintelui Traian Băsescu, care era la al doilea mandat. Suspendarea a avut loc ca urmare a unui conflict politic între Băsescu și Parlamentul României, condus de majoritatea parlamentară dominată de USL (Uniunea Social-Liberală), din care făcea parte și Antonescu.
Crin Antonescu a fost președinte interimar al României între 6 iulie și 27 august 2012. Deși majoritatea alegătorilor care s-au prezentat la urnele de vot s-a pronunțat pentru demiterea lui Băsescu, și acest referendum a fost invalidat din lipsă de cvorum.
Alegerile prezidențiale din România din 2024 au fost anulate de Curtea Constituțională pe 6 decembrie. În primul tur al alegerilor, desfășurat pe 24 noiembrie 2024, candidatul independent Călin Georgescu a obținut 22,94 % din voturi, calificându-se pentru turul al doilea alături de Elena Lasconi, candidata USR, care a obținut 19,18 %. Ulterior au apărut informații privind o posibilă influență externă în favoarea lui Georgescu, inclusiv o campanie masivă pe rețelele sociale, în special pe TikTok, care ar fi beneficiat de sprijin din partea unor actori străini. Aceste suspiciuni au determinat autoritățile să investigheze posibilele nereguli, iar Curtea Constituțională a decis anularea întregului proces electoral considerând că integritatea alegerilor a fost compromisă.
Alegerile prezidențiale au fost reprogramate pentru luna mai 2025.
