În anul 2024, elevii claselor a XII-a din Republica Moldova au primit manuale noi pentru disciplina istoria românilor și universală. Fiecare temă conține mai multe rubrici, cum ar fi „Viziuni istoriografice” sau „Mărturii ale contemporanilor”. Acestea au fost create special pentru a transforma procesul de învățare într-o experiență captivantă. Conform curriculumului, absolvenții liceului trebuie să studieze inclusiv despre Al Doilea Război Mondial și impactul conflagrației asupra lumii contemporane. Din iunie 2024, odată cu aprobarea noii ediții a manualului, în spațiul public au apărut mai multe reacții privind modalitatea în care istoricii au reflectat conflictul mondial al secolului XX.
Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova a calificat informațiile publicate în manualul de istorie drept „încercări evidente de a justifica crimele acoliților români ai nazismului”. Reprezentanții instituției precizează că autorii cărții au oferit elevilor spre reflectare paragrafe extrase din „lucrări istorice dubioase, de sorginte revizionistă”.
De asemenea, în mesajul ambasadei se face referire la o declarație a istoricului Gheorghe Buzatu, care „l-a admirat fățiș pe dictatorul român Ion Antonescu și i-a acuzat pe evrei de organizarea Holocaustului antiromânesc”. „Autorii nu au putut ignora Holocaustul de pe aceste teritorii, dar evită să numească organizatorii și executanții direcți ai masacrelor. Există o mulțime de surse documentare incontestabile care dovedesc rasismul înrădăcinat al lui Ion Antonescu”, se arată în postarea de pe Telegram a ambasadei.
Pe lângă subiectul Holocaustului, Ambasada Federației Ruse reiterează despre capitolele dedicate Basarabiei, Bucovinei de Nord și regiunii transnistrene din anii 1941-1944. „Populația locală a fost supusă diverselor forme de cunoaștere și abuzuri chiar de la începutul invaziei românești.”
Într-o declarație oferită pentru redacția realitatea.md, ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a spus că afirmațiile Ambasadei Federației Ruse despre faptul că în materialele de studiu ar fi o pretinsă glorificare a nazismului nu sunt decât o manevră clasică de dezinformare din partea rușilor și o încercare a de induce narative false. „Există o tratare obiectivă a Holocaustului, inclusiv pe teritoriul Basarabiei”, precizează ministrul.
Fiind un instrument puternic de manipulare a opiniei publice, propaganda poate crea narațiuni simplificate și adesea distorsionate despre evenimente și ideologii. Expertul WatchDog.MD Ștefan Bejan lămurește că utilizarea unor asemenea narațiuni poate duce la subestimarea atrocităților comise de aceste regimuri, dar și la distorsionarea percepției reale. De obicei, eticheta de „fascist” este folosită pentru a demoniza un grup sau o națiune inamică, pentru a justifica posibile acțiuni politice, economice sau militare. „În cazul nostru, este vorba de o intervenție militară în Ucraina. Aceste narative pot amplifica sentimentul de frică, pot adânci diviziunile sociale și pot fi folosite de unii dictatori pentru a suprima opoziția și libertatea de exprimare.” Potrivit expertului, din cauza propagandei rusești, există riscul de a transforma naționalismul și fascismul în concepte abstracte, în loc să fie văzute ca realități istorice care au dus la consecințe dezastruoase pentru lume.
„După Al Doilea Război Mondial, URSS și-a atribuit toate meritele în urma înfrângerii Germaniei naziste. Această victorie a devenit piatra de temelie pe care propaganda sovietică și-a construit retorica și ideologia. În cazul Moldovei, retorica este direcționată către crearea fricii și discreditarea liderilor proeuropeni, sugerând că aceștia ar fi sub controlul forțelor naționaliste externe.”
Conform unei analize lansate de către OSCE privind abordările educaționale despre Holocaust și antisemitism, în Republica Moldova nu există o indicație specială privind predarea acestui subiect. Holocaustul este studiat în mare parte în cadrul lecțiilor de istorie a românilor și universală și la disciplina opțională „Holocaust: istorii și lecții de viață”.
Ce învață elevii din clasa a XII-a despre Ion Antonescu și Holocaust
Istoricii au reflectat participarea României în Al Doilea Război Mondial într-o temă separată, intitulată „Participarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial: cauze, evenimente și consecințe”. Chiar pe prima pagină a temei, la rubrica „Viziuni istoriografice”, autorii au inclus un paragraf dintr-un articol al istoricului american de origine română, Stephen Fischer-Galați. Acesta descrie decizia lui Antonescu privind intrarea României în război.
Trebuie remarcat că Antonescu nu a revendicat moștenirea gardistă antisemită și rasistă și că a stârpit toate manifestările huliganice. Tendințele sale reformiste erau mai aproape de cele ale lui Carol, și nu de cele ale lui Codreanu, concentrându-se, deși pentru scopuri militare, pe modernizarea agriculturii și industriei. Pentru a înlătura comunismul și a recupera teritoriile pierdute în favoarea Rusiei, în 1940, el a angajat ferm România în războiul fatal împotriva Uniunii Sovietice, lansat de Hitler în iunie 1941.
România în secolul al XX-lea. Stephen Fischer-Galați.
Crimele împotriva umanității sunt reflectate în manualul pentru clasa a XII-a, fără o temă separată dedicată Holocaustului. Evenimentul este redat alături de sistemul de lagăre din URSS Gulag și masacrul de la Katân. Cartea de istorie din care învață absolvenții liceului dedică manifestărilor Holocaustului din România mai puțină informație. Autorii menționează despre numărul evreilor din România lipsiți de drepturi și executați, despre instrucțiunile de deportare ale acestora și despre ghetourile din Basarabia.
Instrucțiunile de deportare prevedeau ca «evreii care nu se vor putea ține de convoaie, fie din neputință, fie de boală, să fie executați». Între 105 000 și 120 000 de evrei români deportați au murit ca rezultat al expulzărilor în Stânga Nistrului, iar în regiunea transnistreană (în special la Odesa și în districtele Golta și Berezovca) au fost omorâți între 115 000 și 180 000 de evrei locali.
„Istoria românilor și universală: manual pentru clasa a XII-a”, ediția 2024
De asemenea, la această temă, elevilor le este propus spre analiză un studiu de caz despre Holocaustul romilor în spațiul românesc. Tot aici, tinerii trebuie să estimeze consecințele imediate și de durată ale Holocaustului romilor pentru România, să demonstreze impactul negativ al Holocaustului asupra romilor și să argumenteze că acțiunea a fost un genocid și se încadrează în crimele contra umanității.
Liliana Rotaru, doctoră în istorie, subliniază logica istorică și consecutivitatea adecvată a modului în care autorii manualelor de istorie au elaborat tema privind Holocaustul. „Pe lângă explicația noțiunilor specifice, astfel încât elevul să poată opera corect cu acestea, textul manualului are scopul să-i creeze imaginea contextului general ce a determinat apariția fenomenului. Textul este însoțit de tabele statistice care demonstrează numărul de victime, conține extrase din memoria supraviețuitorilor și aprecieri ale fenomenului în istoriografie.” Tot ea adaugă că activitățile independente, întrebările formulate de către autori, lucrările recomandate spre lectură și filmele sugerate spre vizionare urmăresc să formeze elevilor din Republica Moldova opinii și atitudini obiective și corecte asupra Holocaustului și manifestării lui în România.
Vorbind despre genocidul împotriva romilor, Liliana Rotaru menționează că elevilor li s-ar putea crea impresia că această etnie a avut de suferit doar în România, așa cum abordarea generală a fenomenului în Europa lipsește. „Ar fi eficient să se arate că romii au fost supuși genocidului și în alte state europene în perioada examinată.”
De-a lungul multor ani, sovieticii au ocolit acest fenomen, au denaturat informațiile despre politica nazistă față de evrei și au cenzurat investigația științifică, literatura și arta. „Până la perestroika gorbaciovistă, statul sovietic a negat Holocaustul. Regimul comunist urmărea prezentarea exterminării evreilor ca parte a exterminării tuturor cetățenilor sovietici de către naziști. Mai există o părere că unul dintre motive ar fi fost antisemitismul de stat al Uniunii Sovietice”, subliniază Liliana Rotaru.
În fiecare an, Ministerul Educației propune o listă cu discipline opționale pe care elevii claselor de gimnaziu și liceu să le urmeze. Una dintre aceste discipline este „Holocaust: istorie și lecții de viață”. Potrivit curriculumului, la această materie elevii învață despre evenimentele Holocaustului care pot sensibiliza în raport cu exemplele de prejudecăți și nedreptate din lumea contemporană. Unitățile de învățare se concentrează asupra:
# originii evreilor;
# comunităților evreiești din Basarabia;
# antisemitismului;
# holocaustului în Basarabia, România, Europa și în toată lumea.
Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai populare și actuale știri de pe #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalele noastre de Telegram: RO și RU.
