Ghid pentru tinerii care doresc să învețe la Universitatea din Luxemburg. Dumitru Druță îți povestește despre admitere, chirie și sistemul educațional

Dacă planifici să înveți la Universitatea din Luxemburg, atunci Dumitru Druță îți oferă o incursiune a traseului pe care va trebui să-l parcurgi pentru a fi înmatriculat(ă) la această instituție. Dumitru este student în anul II la Facultatea de Științe Economice. Știa din liceu că va învăța peste hotare, tot atunci fiind perioada când a început să analizeze statele în care i-ar plăcea să studieze. Primele pe listă: Franța și Țările de Jos. „Pe parcursul ultimului an de liceu, mă tot gândeam că mi-ar plăcea să studiez dreptul. Aici a intervenit prima problemă. Dreptul este un domeniu specific pentru fiecare țară. Dacă m-aș fi dus în Franța, aș fi avut mai mult contact cu dreptul francez, iar în Țările de Jos – cu dreptul neerlandez, internațional sau european. Gândul că trebuia să practic cele învățate în țara în care am învățat nu era pe placul meu, fiindcă eu îmi propusesem să mă întorc acasă.”

Dacă Franța și Țările de Jos se regăseau în preferințele tânărului încă din liceu, atunci Luxemburgul a apărut ca o surpriză în cadrul unei activități la care a participat. „Nu cunoșteam prea multe despre această țară sau care sunt oportunitățile de a studia aici.” Passport to the Future, un eveniment organizat de către un club de voluntariat din Chișinău, „i-a oferit” biletul către orașul Esch-sur-Alzette, acolo unde este localizată Universitatea din Luxemburg. „Mai târziu, am decis să învăț despre economie. Mi-a părut un subiect similar peste tot. Prin urmare, voi avea oportunitatea de mă întoarce în Moldova pentru a aplica abilitățile acumulate în câmpul muncii de acasă.”

Admiterea la Universitatea din Luxemburg

Odată cu definitivarea instituției și a facultății, tânărul a început să se pregătească pentru admitere. A avut noroc de prieteni deja stabiliți acolo, care l-au ajutat să înțeleagă cum funcționează sistemul. Acest fapt le-a oferit siguranță și părinților studentului, deoarece știau că există cineva care să-l susțină în caz de orice eventualitate. „Probabil cel mai important lucru pe care trebuia să-l demonstrez părinților era faptul că sunt bine informat. Le-am povestit despre fiecare etapă, fie că era vorba despre admitere, fie despre identificarea unui loc de trai.”

Dumitru spune că procesul de aplicare la studii nu este complicat, dar recunoaște că ar trebui să fii atent(ă) la unele aspecte. „Universitatea din Luxemburg este destul de flexibilă și are un termen-limită pentru aplicare extins. De exemplu, poți depune actele începând de acum până în luna noiembrie, deși cursurile încep în septembrie. Asta ar însemna că deja vei frecventa lecțiile, în pofida faptului nu vei fi înregistrat(ă) oficial în cadrul instituției. Acest aspect m-a calmat, fiindcă știam că dispun de timp pentru a depune toate documentele necesare.”

Pentru a fi admis(ă) la Universitatea din Luxemburg, trebuie să prezinți următoarele acte:
# diploma de bacalaureat;
# CV-ul;
# certificatele internaționale care confirmă abilitățile de cunoaștere a unei limbi străine;
# o scrisoare de motivare;
# două scrisori de recomandare.

În procesul de admitere există două aspecte esențiale cărora trebuie să le acorzi atenție.
#1. Cursurile pentru studenții care urmează un program de licență se desfășoară în una, două sau trei limbi. De exemplu, tânărul studiază economia în limba engleză și franceză. Din acest motiv, a prezentat două certificate internaționale: Cambridge pentru engleză și DALF pentru franceză. „Dacă te gândești să studiezi peste hotare, îți recomand să pregătești din timp dovezile care certifică cunoașterea limbilor străine.” De cele mai multe ori, aspectul lingvistic este determinat de facultatea pe care ai ales-o. „Dacă aș fi ales informatica, acolo toate cursurile sunt în engleză. Prin urmare, ei au nevoie doar de limba engleză. În cazul în care alegeam medicina, trebuia să le prezint dovezile precum că știu trei limbi: engleza, franceza și germana.”
#2. Diploma de bacalaureat trebuie echivalată cu cea luxemburgheză. Acest proces va fi efectuat doar de către o persoană certificată din Luxemburg. Pentru Dumitru, echivalarea diplomei a fost o adevărată provocare, fiindcă trebuia să comunice cu un reprezentant din Luxemburg pe care nu îl cunoștea deloc. „Există un portal pentru a vizualiza lista traducătorilor autorizați. Sunt aproximativ 20 de traducători care îți pot traduce diploma de bac din limba română în franceză. Problema pentru mine a fost că acest proces a consumat în jur de o lună și jumătate.” Intervalul respectiv este justificat de numărul mare al studenților internaționali care depun actele în perioada verii. „Am fost insistent și am contactat Ministerul Educației din Luxemburg la fiecare două săptămâni pentru a afla stadiul echivalării.”

Tot procesul de admitere la studii se desfășoară online și este intuitiv. Dumitru îți sugerează să aplici imediat cum începe perioada admiterii, deoarece astfel cresc șansele de a beneficia de un loc la căminul universității sau de a identifica o locuință accesibilă.

Obținerea statului de rezident(ă)

După ce ai devenit student(ă) cu acte în regulă la Universitatea din Luxemburg, e timpul să-ți faci bagajele și să te îndrepți către orașul Esch-sur-Alzette. Nu există un zbor direct Chișinău – Luxemburg, așa că va trebui să te oprești pentru o escală într-un oraș care are o cursă directă către aeroportul din Luxemburg. Studentul îți oferă drept alternativă trenul, pe care îl poți lua din Frankfurt sau Bruxelles. „Eu am ales să zbor la Frankfurt, iar de acolo am luat un tren către Luxemburg.” Odată ajuns, s-a ocupat de obținerea statului de rezident. Pașaportul românesc pe care îl deține i-a simplificat procesul. În cazul în care mergea la studii cu cetățenia moldovenească, ar fi trebui să aplice pentru viză și să treacă prin câteva examinări medicale.

Pentru a obține statutul de rezident(ă), trebuie să prezinți:
# contractul de chirie care să demonstreze că locuiești în Luxemburg;
# o dovadă precum că părinții vor avea posibilitatea să te întrețină, așa cum aplici în calitate de student(ă) pentru statutul de rezident(ă);
# un act care confirmă legătura dintre tine și părinții tăi;
# certificatul tău de naștere;
# actele de identitate ale părinților și ale tale.

„Certificatul de naștere românesc și buletinul au deja niște însemnări în engleză care sunt intuitive pentru autoritățile din Luxemburg. Prin urmare, nu a fost necesar să traduc documentele.” Sistemul birocratic din Luxemburg este simplu și vei fi nevoit(ă) să interacționezi cu autoritățile publice de acolo de maximum două ori. „Am vrut să-mi convertesc permisul de conducere moldovenesc în cel luxemburghez. Tot procesul a fost finalizat în două-trei zile. Singurul lucru care a durat mai mult a fost colectarea documentelor necesare din Republica Moldova, cum ar fi cazierul meu. Totul este digitalizat și se desfășoară rapid. Rareori a trebuit să mă prezint fizic pentru a rezolva ceva.”

Chiria și transportul public din Luxemburg

Dumitru este cazat în unul dintre căminele universității. Instituția are 20 de ani de la fondare, iar odată cu ea a crescut și cererea candidaților de a studia acolo. Tânărul precizează că ritmul în care se construiesc căminele studențești este mult mai lent în comparație cu ritmul cererii din partea studenților. Conform informațiilor furnizate de site-ul instituției, la Universitatea din Luxemburg învață 7 000 de studenți, 60 % dintre aceștia fiind internaționali. „Când universitatea s-a deschis, erau suficiente locuri pentru toți studenții. Pe măsură ce numărul solicitărilor a devenit din ce în ce mai mare, studenții au fost nevoiți să caute chirii în sectorul privat.” Prețul pentru o cameră oferită de către universitate variază între 400 și 500 de euro lunar, pe când costul unei chirii poate depăși 1 100 de euro sau chiar mai mult. Prețul chiriei pe care o oferă universitatea depinde de facilități. „Poți beneficia de o cameră individuală, cu baie și bucătărie proprie. O altă variantă ar fi camera personală, iar bucătăria și baia să o împarți cu alți colegi. Eu am optat pentru cea de-a doua opțiune.”

Universitatea din Luxemburg are două campusuri, iar căminele studențești sunt situate în mai multe orașe, unele dintre ele chiar și la 50 de kilometri distanță. Studentul ajunge la universitate cu autobuzul în circa 10-15 minute. „Fiindcă Luxemburgul este o țară foarte mică și se află în spațiul Schengen, mulți oameni din Franța care locuiesc chiar la frontiera acestor două state vin la universitate în Luxemburg. Aceștia se deplasează cu trenul și le ia în jur de o oră să ajungă.” Un aspect care facilitează experiența de student este transportul gratuit. „În Luxemburg, toți cetățenii beneficiază de transport gratuit, fără necesitatea de a deține un abonament.”

În mare parte, își cheltuiește banii pentru chirie, mâncare, haine, călătorii și ieșirile cu prietenii. „Luxemburgul este o țară destul de scumpă, însă și salariile sunt pe măsură. Lunar, cheltuiesc aproximativ 800 de euro.” O parte dintre acești bani provin din jobul pe care îl are la unitatea de finanțe a universității, care, de altfel, este și primul post de muncă oficial al tânărului. „Acest job mă ajută să experimentez cunoștințele teoretice, să-mi acopăr cheltuielile și să mai pun niște bani deoparte.”

Sistemul educațional luxemburghez

Universitatea din Luxemburg este o instituție destul de tânără, de aceea încă nu a reușit să-și construiască un renume în topurile internaționale. Comunitatea studenților moldoveni din Luxemburg este formată din șase tineri. „Universitatea este foarte competitivă și se dezvoltă constant pentru a face experiența unui student și a unui profesor cât mai plăcută, interesantă, diversă și oportună.” Anul academic este structurat în două semestre. Primul semestru începe pe 15 septembrie și se finalizează la sfârșitul lunii ianuarie, odată cu susținerea examenelor. După două-trei săptămâni de vacanță începe cel de-al doilea semestru, care se termină în iunie. Cursurile sunt împărțite în prelegeri și ore practice. „În timpul prelegerilor, profesorul ne explică termenii-cheie, iar la orele practice rezolvăm exerciții sau discutăm despre cum trebuie abordate corect diverse probleme.”

Deocamdată, Dumitru învață disciplinele de bază ale economiei: microeconomie, macroeconomie, matematică, statistică, probabilitate, dreptul contractelor, dreptul comercial. „Mi-au plăcut macroeconomia, statistica și probabilitatea, deoarece încep să-mi modeleze gândirea de economist. La macroeconomie, învățăm cum interacționează indicatorii și cum influențează piața. La statistică și probabilitate, învățăm să testăm ipoteze, să gândim structurat și să facem raționamente clare. Cred că interesul pentru acest domeniu trebuie să vină și din partea studentului. Trebuie să vrei și tu să vezi farmecul în ceea ce îți explică profesorul.”

La Universitatea din Luxemburg, unele discipline sunt predate în engleză, iar altele în franceză. Limba care se vorbește în timpul cursurilor stă la discreția profesorului. Totuși, studenții pot susține examenul în limba pe care cred că o cunosc mai bine. „Majoritatea profesorilor știu atât engleza, cât și franceza, dar preferă să predea în franceză. Dintre 10 obiecte pe care le ai, șapte vor fi predate în franceză, iar restul trei în engleză. Tu poți alege limba în care vei susține tema pentru acasă, dar trebuie să întrebi profesorul dacă este de acord.” Tot profesorii sunt cei care decid dacă să ofere sau nu teme pentru acasă. „Este important să fii atent(ă) dacă vrei să obții o notă bună, deoarece ai foarte puține oportunități să demonstrezi capacitățile tale într-un anumit subiect.”

Mulți profesori vin din Franța pentru a preda în Luxemburg, iar din acest motiv și orarul este stabilit în funcție de disponibilitatea lor. „Orarul meu nu este stabil, diferă de la o zi la alta. Luni pot avea cursuri de la ora 9.0 până la 15.00, marți să fiu liber, iar miercuri să merg la cursuri de la 14.00 la 18.00.” Studentul îi descrie pe lectorii săi universitari ca fiind înțelegători și deschiși să ofere întotdeauna un feedback. „Ei ne pun la dispoziție toate resursele necesare pentru a învăța în ritmul propriu și așteaptă să le punem întrebări. Totodată, dacă nu înțelegi un subiect, le poți expedia un e-mail pentru a discuta cu ei.”

Pe parcursul unui semestru, studenții susțin examene finale și examene intermediare. Cele din urmă au loc doar în cazul unui număr mai mic de materii. „Dintre șapte materii pe care le-am avut semestrul acesta, la trei am susținut examene intermediare. Acest lucru poate fi complicat, pentru că tot ce înveți trebuie sintetizat în două-trei ore de examen. La sfârșitul semestrului, susținem examenele finale pentru toate cele șapte materii. Examenele intermediare constituie 30 % din notă, iar examenele finale – 70 %.” Sistemul de notare în Luxemburg variază în funcție de nivelul de învățământ. Universitățile luxemburgheze folosesc o scară de notare de la 0 la 20 de puncte. Pentru a promova un examen, studentul trebuie să acumuleze cel puțin 10 puncte din 20.

Activități extracurriculare și timpul liber

Studentul povestește că programul academic este echilibrat. „Pe lângă studii, găsesc timp liber pentru alte activități. Practic sportul, ies cu prietenii sau călătoresc. Majoritatea prietenilor mei sunt francezi sau luxemburghezi.” Dumitru nu se intersectează foarte mult cu studenții moldoveni, dar comunică cu ei și se susțin reciproc. „Când au avut loc alegerile prezidențiale, am mers împreună să votăm la Bruxelles. Alături de prietenii din Franța sau Luxemburg, tânărul vizitează obiective turistice sau gustă din bucătăria tradițională moldovenească. „Le plac vinurile noastre, în mod special ice wine. Au gustat sarmale, ardei umpluți și zeamă.”

Activitățile sportive cu care se ocupă fac parte din grila oportunităților extracurriculare oferite de către Universitatea din Luxemburg. Studentul se ocupă cu patinajul și înotul. La fel, există posibilitatea să practici escaladări, fotbal, baschet, dansuri, yoga. „În calitate de student(ă), poți achiziționa un European Youth Card, care îți oferă reduceri și bonusuri în locații diferite, cum ar fi la muzee sau în restaurante.” Dacă îți dorești să înveți în Luxemburg, Dumitru îți recomandă să vizitezi în primul rând capitala. Orașul omonim este împărțit în așa-numitele etaje. „Luxemburgul de jos este o zonă istorică. Aici poți admira diverse terase. Tot aici, îți sugerez să mergi la instituțiile europene. Sunt numeroase castele, zone naturale, cascade sau râuri. Consider că este foarte important de vizitat micul sătuc Schengen, deoarece de aici provine numele spațiului Schengen, fiind punctul de intersecție între Franța, Luxemburg și Germania.”

Acum că ți-ai imaginat cum ar putea arată anii tăi de studenție în Luxemburg, tânărul îți oferă câteva sfaturi pentru o adaptare ușoară într-o țară străină:
# alocă suficient timp pregătirii pentru anul academic;
# dacă te confrunți cu unele provocări, contactează studenții moldoveni din Luxemburg care te vor îndruma;
# asigură-te că dosarul de admitere este completat cu toate actele necesare.