Din aprilie 2024, zeci de tineri și tinere din Republica Moldova au învățat ce înseamnă DJing. Fiecare dintre ei/ele a avut ocazia să mixeze muzică și să petreacă timpul liber altfel într-un spațiu prietenos și sigur. Acest lucru a fost posibil grație unui nou proiect socio-cultural, DJ the Village, care a prins viață pe platforma „Artă în Mahala”. Rusanda Curcă, tânăra care a pus bazele inițiativei, ne-a împărtășit cum a apărut ideea, ce reprezintă proiectul și ce oportunități au absolvenții acestuia.
Notă: „Artă în Mahala” este o platformă rurală de educație prin cultură, activă din 2020. Aceasta funcționează în mod informal, fără statut juridic, fiind, de fapt, o rețea de sate unde periodic se organizează diverse activități culturale și artistice. Fiecare comunitate are un coordonator local, care, de regulă, este șeful/șefa Casei de Cultură sau a unui muzeu, bibliotecar(ă) sau un reprezentant al unei organizații necomerciale cu componentă culturală.
„În general, platforma «Artă în Mahala» s-a născut dintr-o prietenie, să spunem așa, deoarece eu și Marcela Nistor i-am pus bazele. Am început în timpul pandemiei, cu «Beethoven în Mahala» – o serie de concerte de muzică clasică desfășurate în aer liber, pentru că altfel nu se putea. Ulterior, în discuțiile cu colegii din mediul cultural, aceștia spuneau că-și doresc ca și satul lor să se alăture platformei. Așa ne-am extins.”
Potrivit Rusandei, la platformă se pot alătura doar localitățile care sunt reprezentate de persoane responsabile, persoane cărora le pasă de ceea ce se întâmplă în satele lor, care înțeleg rolul culturii într-o comunitate, care inspiră încredere și împărtășesc valori similare cu cele ale inițiatoarelor proiectului. Totodată, ca localitatea să fie acceptată, contează ca în aceasta să existe o primărie deschisă să investească în cultură.
În ceea ce privește ideea de a introduce DJing-ul în localitățile din Moldova, aceasta a apărut în anul 2023. Atunci, în cadrul programului de activități „Spații Culturale Alternative”, în premieră, în comuna Hârtop din raionul Cimișlia a fost organizat un atelier de DJing. Tinerii din sat au avut oportunitatea să descopere ce înseamnă DJing-ul și să înțeleagă dacă le place să mixeze muzică, în timp ce DJ-i tutori implicați au putut să-și împărtășească cunoștințele acumulate de-a lungul anilor cu persoane dornice de a învăța ceva nou.
În urma acestei experiențe, tânăra a inițiat o serie de discuții privind ideea organizării unor ateliere de DJing în mai multe sate. S-a consultat cu colectivul Expect Podval, un grup informal de DJ care promovează muzica underground, dar și cu coordonatoarele platformei, iar într-un final a ajuns la concluzia că inițiativa este binevenită.
„Am pornit de la o problemă comună în majoritatea satelor, dar și în orașele mici din Republica Moldova: lipsa accesului la oportunități pentru petrecerea timpului liber într-un mod calitativ. Astfel, scopul nostru a fost de a împuternici tinerii să se autoorganizeze în jurul petrecerilor și să-și poată organiza singuri timpul liber. Totodată, am tins spre transformarea acestora din simpli consumatori în producători.”
Rusanda menționează că prin acest proiect s-a dorit inclusiv încurajarea participării civice, odată ce tinerilor urma să le fie oferit acces la echipamente, spațiu și încredere. „Încrederea este, cred eu, cea mai mare problemă și principalul argument invocat de directorii caselor de cultură atunci când refuză să permită tinerilor să-și organizeze discoteci. Astfel, un alt obiectiv important a fost combaterea prejudecăților că în tineri nu te poți încrede și că aceștia nu se pot distra civilizat. Noi credem că dacă le oferim încredere și oportunități, ei pot să-și asume responsabilități, pot să-și îmbunătățească semnificativ calitatea vieții și, pe termen lung, vor dori să rămână în localitățile lor, să nu plece.”
Respectiv, în aprilie 2024, după ce inițiatorii au primit un grant pentru dezvoltarea proiectului din partea Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare, DJ the Village a fost pus pe roate. „Un punct foarte important a fost și susținerea pe care am primit-o din partea primăriilor partenere. Mai rar când APL-urile sunt deschise să cofinanțeze proiecte culturale, noi am avut noroc în acest sens”, subliniază Rusanda.
Acum, atelierele de DJing se desfășoară în șapte sate din Moldova – localități care fac parte din colectivul „Artă în Mahala”. Este vorba despre Hârtop, Puhăceni, Gura Galbenei, Gaidar, Bulboaca, Trușeni și Volintiri. În fiecare dintre acestea a fost procurat echipament tehnic de bază, necesar pentru desfășurarea atelierelor, precum: DJ-controller, căști, boxe și laptopuri.
„Suntem 14 tutori, fiecare pereche de DJ având un sat specific pe care trebuie să-l coordoneze. Majoritatea DJ-ilor fac parte din colectivul Expect Podval. Muzica lor este predominant în stilurile tehno, house, breakbeats și drum and bass. Sunt DJ cu experiență în mixaj, dar cu mai puțină experiență în a preda, de aceea am creat un ghid și un curriculum pentru ei.”
Atelierele au fost structurate în trei module, fiecare de două zile, ceea ce înseamnă trei weekenduri. Prima etapă este dedicată înțelegerii conceptului de DJing, familiarizării participanților cu echipamentul, adică DJ-controllerul, dar și cu software-ul necesar pentru mixajul muzical. De asemenea, în cadrul acesteia se învață tehnicile de bază ale mixajului. Al doilea modul abordează tehnici mai avansate de mixaj, învață tinerii să creeze un playlist și să curatorieze piesele pentru a le combina într-un set coerent.
În cadrul celui de-al treilea modul, participanții pregătesc și prezintă un spectacol back-to-back împreună cu tutorele.
În general, numărul optim de participanți la un atelier este de opt persoane. Dacă sunt 12, este ok, dar devine mai dificil, deoarece înseamnă că trebuie să dedici mai puțin timp fiecărui participant. În urma acestui atelier, la al doilea rămân patru participanți, iar la al treilea – doar doi. În unele cazuri, la spectacolele finale au rămas patru participanți, pentru că toți patru au fost talentați și dornici să participe. Potrivit Rusandei, de cele mai multe ori este vorba despre o selecție naturală, fiindcă rămân cei care sunt cu adevărat interesați.
„Participarea la ateliere este liberă. Noi ne străduim să nu punem diferite impedimente de acces la acest tip de activități, în special în zonele rurale, unde accesul la cultură este limitat. Vârsta minimă a participanților este de 12 ani, însă au fost și participanți mai tineri. Totodată, în unele sate, au participat la activitate chiar și directoarele caselor de cultură. Astfel, poate participa oricine dorește.”
În ceea ce privește oportunitățile pentru tinerii care au finalizat cursul de DJing, Rusanda spune că acest subiect, momentan, este destul de provocator. Potrivit ei, este necesară mai multă deschidere din partea caselor de cultură, astfel încât tinerii DJ să poată accesa circuitul evenimentelor și să-și poată pune abilitățile la încercare.
„Deși noi avem un potențial foarte mare, cu toate festivalurile tradiționale din Moldova, al oilor, covorului, vișinii, plăcintei, strugurilor, altiței, bondiței, iei, opincilor etc., e destul de dificil să includem DJ locali în cadrul acestora. Pentru asta este nevoie de o schimbare de mentalitate, e nevoie ca oamenii să înțeleagă că la un festival al covorului, de exemplu, nu trebuie să avem doar muzică de estradă și folclorică, ci și diverse alte genuri. Când am gândit proiectul, nu am luat în calcul partea de oportunități post-proiect. Așadar, acum trebuie să creăm aceste oportunități.”
Respectiv, Rusanda afirmă că pentru anul 2025 la festivalul Covorului din Gaidar, cel mai vechi festival al covorului din Moldova, va exista o scenă dedicată DJ-ilor locali – „Covorul Electronic”. A avut deja și discuții cu coordonatoarele acestuia, pentru a le putea oferi participanților la ateliere o șansă de a-și prezenta competențele. Totodată, tânăra spune că planifică să identifice și alte evenimente la care absolvenții să poată participa, inclusiv sărbători precum hramul unor sate, Ziua internațională a femeii, Ziua drapelului și Ziua limbii române. „Acestea vor fi primele oportunități, iar mai târziu sperăm să-i putem implica în festivaluri și evenimente mai mari. De asemenea, pentru tinerii care sunt foarte motivați și dornici să continue, vom căuta să le oferim oportunități de a performa la Chișinău. Va trebui să ne gândim la astfel de colaborări.”
Pe viitor, Rusanda spune că nu neapărat își dorește ceva grandios. Nu aspiră la organizarea atelierelor în toate satele din Moldova și nici nu crede că îi este în putință să facă asemenea lucruri. Totuși, își dorește foarte mult să organizeze o școală de muzică electronică, dedicată producției. Scopul este ca DJ-i cu experiență, dar și cei tineri, care sunt interesați de producția de muzică electronică, să poată învăța fără a fi nevoiți să plătească sume mari pentru cursuri.
Mai multe detalii despre proiect găsiți pe această pagină de Facebook.
Aflați și cum Hârtop este satul în care tinerii nu dansează hora, dar se distrează pe ritmuri de house și tehno.
