Sindromul Stockholm este o reacție prin care o persoană captivă dezvoltă sentimente pozitive față de agresor. În contextul șantajului energetic generat de Federația Rusă, mesajele autorităților separatiste de la Tiraspol par mai degrabă să definească fenomenul menționat anterior, decât să genereze soluții concrete pentru evitarea crizei umanitare ce se dezvoltă în regiune. Cel puțin, experții de la Chișinău spun că Moscova a generat conștient această criză pentru a influența alegerile parlamentare din vară.
Regimul din Stânga Nistrului, încă din luna decembrie, a redirecționat mesajele sale împotriva Chișinăului, pe care îl acuză de lipsa gazelor naturale din regiune. Pe de altă parte, canalele de informare de la Tiraspol evită să menționeze că Federația Rusă nu își îndeplinește obligațiile contractuale și nimic nu o împiedică să livreze gaz în regiunea pe care o controlează.
Malul drept, lovit și el economic de stoparea livrărilor, a propus Tiraspolului de mai multe ori ajutor. Totuși, liderii separatiști din regiune refuză ajutoarele și, din câte se pare, speră ca Kremlinul să țină cont de contractul asumat odinioară și să reia livrările de gaz.
Republica Moldova spune că permite tranzitul gazului rus către Tiraspol, iar în ultimele două săptămâni a propus regiunii de mai multe ori ajutor.
#1. Chișinăul a propus regiunii „suport tehnic și comercial” în achiziția de gaze pe piața europeană.
Tiraspolul a refuzat propunerea, menționând că oferta presupune achiziționarea gazelor la prețuri „mai mari și instabile”.
Inclusiv Uniunea Europeană a îndemnat Tiraspolul să colaboreze cu Chișinăul, dar și să accepte ajutoarele umanitare propuse.
#2. Chișinăul a propus Tiraspolului acordarea unui ajutor umanitar: alimente, medicamente, combustibil, generatoare, transportarea bolnavilor de pe malul stâng la spitalele de pe malul drept.
Tiraspolul a negat inițial ajutorul oferit de Chișinău, apoi a menționat Guvernul nu a propus „nimic concret”.
#3. Maia Sandu a anunțat că Ucraina ar putea livra cărbune Tiraspolului, în schimbul energiei electrice care să acopere ambele maluri, dar și o parte dintre necesitățile Kievului. Tiraspolul încă nu a comentat această propunere.
Recunoscând criza umanitară din regiune, liderii separatiști de la Tiraspol menționează că nu au de gând „să cadă în genunchi” și să se alăture Republicii Moldova. Pe de altă parte, zilnic, cetățenii moldoveni din regiune rămân fără electricitate și stau în frig.
În același timp, este important să ne amintim că Federația Rusă are o obligație contractuală de a livra gaze în Stânga Nistrului până în septembrie 2026. Ea poate realiza acest lucru prin rute alternative așa cum deja a promis să o facă în Slovacia.
De ce Tiraspolul dă vina pe Chișinău
Eugen Muravschi, expert în energetică la WatchDog, menționează că, prin acțiunile sale, Tiraspolul face jocul politic al Moscovei.
Ei nu au permisiune de la Kremlin să accepte alți «salvatori». Krasnoselski și ceilalți așa-ziși lideri din regiune repetă fidel tezele propagandei ruse, dând vina pe Moldova și Ucraina. Respectiv, pentru ei ar fi o contradicție să recunoască și să accepte ajutorul Moldovei. Cel mai probabil, ei așteaptă ca Rusia să reia livrările de gaz din luna februarie.
Eugen Muravschi
Totodată, e și o problemă existențială de legitimitate: care e sensul regimului de la Tiraspol dacă ei nu pot asigura nevoile de bază ale populație și tot Chișinăul e cel care asigură oamenii cu gaz, lumină și căldură? Cum să justifici politica filo-rusă și antimoldovenească, dacă Rusia taie gazul și Chișinăul este cel care oferă în schimb soluții alternative?
Despre sistarea temporară a gazelor furnizate în Stânga Nistrului, pentru a destabiliza malul drept, experții de la Chișinău au discutat înainte de începerea crizei. Acest scenariu ar permite Moscovei să influențeze rezultatele alegerilor parlamentare din vară. De asemenea, din câte se pare, regizorii de la Kremlin și-au asumat total criza umanitară de la Tiraspol care se desfășară deja pentru a doua săptămână.
Gazprom va întrerupe temporar livrările pentru vreo lună, ca să forțeze creșterea prețurilor la energie și tensiuni între malul stâng și malul drept, apoi va relua «salvator și mărinimos» livrările.
Eugen Muravschi (19 decembrie 2024)
Totuși, în contextul pierderilor financiare suferite în ultima perioadă de Gazprom, Kremlinul încă nu a garantat, cel puțin oficial, că va oferi din nou gaz regiunii. Dacă livrările nu vor fi reluate și Tiraspolul va continua să evite interacțiunea cu Chișinăul, după încheierea stocurilor de cărbune regiunea transnistreană s-ar putea pomeni în beznă totală.
Amintim că Federația Rusă a refuzat să își îndeplinească obligațiile contractuale și să livreze gaz în Stânga Nistrului după ce Ucraina nu a semnat un nou contract de tranzit a gazului rusesc. Despre sistarea tranzitului Kievul a anunțat încă din 2023. În aceste condiții, Gazprom oricum este obligat să livreze gaz la Tiraspol prin surse alternative, cum ar fi gazoductul TurkStream, până în septembrie 2026.
Kremlinul a anunțat că nu va oferi gaz Tiraspolului cu trei zile înainte de al opri. Pentru a continua livrările și a preveni o criză umanitare în Stânga Nistrului, Moscova a cerut Chișinăului să își asume o „datorie” de 700 de milioane de dolari. Pretinsa datorie nu este recunoscută de țara noastră după ce un audit internațional a demonstrat că aceasta a fost mărită artificial de zeci de de ori.
În aceste condiții, încălzirea centralizată și furnizarea apei calde au fost sistate în majoritatea localităților din regiunea transnistreană. De asemenea, energia electrică este deconectată între patru și opt ore pe zi. Pe de altă parte, prețul la energia electrică de pe malul drept a crescut.
Maia Sandu a anunțat că Guvernul, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, a pregătit un plan de ajutor umanitar pentru cetățenii din Stânga Nistrului. Totuși, regimul de la Tiraspol a refuzat sprijinul oferit de Chișinău.
Autoritățile de la Chișinău spun că Moscova a provocat această criză pentru a destabiliza Republica Moldova și a influența rezultatele alegerilor parlamentare din vara lui 2025.
