Ce se întâmplă cu tinerii după ce absolvă facultatea? Pentru unii parcursul este clar: își găsesc un job chiar din timpul studiilor sau imediat după absolvire, de cele mai multe ori în domeniul ales. Alții ajung să lucreze în domenii conexe specializării lor, iar o parte dintre absolvenți se confruntă cu un șir de dificultăți, fie pentru că nu își găsesc un loc de muncă, fie pentru că realizează că domeniul studiat nu li se potrivește. Diplomele lor de licență ajung astfel să fie uitate într-un sertar. Acesta este un scenariu familiar pentru România, dar probabil și pentru Republica Moldova.
Pentru a analiza situația angajabilității în România a fost lansată o platformă care oferă date detaliate despre absolvenții facultăților românești: câți dintre ei se angajează, în ce domenii și ce venituri medii au. Despre cât de relevante și exacte sunt aceste informații am discutat cu sociologa Roxana Voicu-Dorobanțu, conferențiară universitară la Academia de Studii Economice din București și directoarea programului de studii de masterat Managementul Afacerilor. În plus, am stat de vorbă cu doi tineri din Republica Moldova care au studiat în România și și-au continuat drumul profesional aici, pentru a înțelege provocările și oportunitățile cu care s-au confruntat.
De ce este utilă platforma
Dezvoltată de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), platforma își propune să conecteze educația cu piața muncii prin oferirea unor statistici clare și accesibile pentru toți cei interesați de aceste date. Ce face platforma atât de utilă este faptul că pune la dispoziție informații despre angajabilitatea absolvenților în funcție de domeniul de studiu, unde aceștia își găsesc locuri de muncă, veniturile medii pe care le obțin și în ce măsură educația lor este corelată cu cerințele pieței muncii. Datele sunt prezentate sub formă de grafice interactive și statistici ușor de înțeles, făcând platforma accesibilă și intuitivă.
Platforma este gândită să sprijine mai multe categorii de utilizatori:
# pentru studenți și viitori studenți oferă o perspectivă asupra oportunităților reale de angajare în funcție de facultatea sau specializarea aleasă, ajutându-i să facă alegeri informate;
# pentru absolvenți poate reprezenta un punct de referință pentru a-și înțelege mai bine poziția pe piața muncii și pentru a identifica domenii conexe în care ar putea să-și valorifice competențele;
# pentru părinți platforma oferă un sprijin valoros în orientarea copiilor lor către cariere cu perspective bune;
# pentru angajatori reprezintă o resursă pentru a înțelege mai bine cum să colaboreze eficient cu mediul academic.
Un alt aspect important este faptul că aceste date rezultă din colectarea informațiilor despre parcursul educațional al absolvenților. Astfel, platforma oferă o imagine reală, bazată pe statistici concrete, despre relația dintre educație și piața muncii din România. Platforma are trei surse principale de date:
# Registrul Matricol Unic pentru date de școlaritate;
# Registrul General de Evidență a Salariaților (REGES) pentru date ce țin de contractele de muncă ale absolvenților;
# Chestionarul Național privind Angajabilitatea Absolvenților de Învățământ Superior (CNAAIS).
Această inițiativă ajută nu doar studenții, ci și instituțiile de învățământ să-și ajusteze ofertele academice la cerințele actuale ale pieței muncii. Mai mult, reprezintă o contribuție semnificativă în crearea unei legături mai strânse între educație și piața muncii.
Totuși, este important să înțelegem că platforma oferă date doar despre tinerii care au contract de muncă în România. „Asta înseamnă că dacă absolvenții au alte tipuri de contracte, pe drepturi de autor, de exemplu, sunt PFA-uri (Persoană Fizică Autorizată) sau sunt angajați în altă țară, ei nu apar în Registrul General de Evidență a Salariaților și atunci datele sunt trunchiate. Asta nu înseamnă că datele nu sunt adevărate. Acestea sunt, mai degrabă, parțial reale. Totodată, datele se raportează la o perioadă anterioară, respectiv nu sunt niște informații la zi, ci au un decalaj”, a explicat Roxana Voicu-Dorobanțu.
Abandonul universitar, cerințe de pe piața muncii și nivelul de pregătire al universităților
Platforma de mai sus oferă date despre tinerii care absolvă o facultate în România și reușesc să se angajeze. Însă cum rămâne cu cei care își încep studiile, dar nu ajung la absolvire? Abandonul universitar este deseori cauzat de faptul că tinerii nu întrezăresc suficiente oportunități în domeniul pe care l-au ales. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru anul de studii 2023/2024, în sistemul național de educație din România au fost înregistrați 3 466 500 de elevi și studenți. Deși INS nu oferă în mod direct statistici detaliate privind rata abandonului universitar, alte surse indică faptul că acest fenomen rămâne o problemă semnificativă în România. De exemplu, conform unui raport al Ministerului Educației, rata abandonului universitar la ciclul de licență depășește 40 %, în timp ce la doctorat ajunge la aproximativ 70 %. Totuși, și în privința acestor date sunt necesare anumite clarificări. Studenții care abandonează facultatea se împart în două categorii:
# studenți care din anumite considerente renunță totalmente la studiile superioare;
# studenți care nu rezonează cu domeniul ales și renunță la o facultate în favoarea alteia.
În cel de-al doilea caz nu mai vorbim despre un abandon universitar, ci de o reorientare către un alt domeniu. „Există o rată de abandon care e sănătoasă. Într-un sistem educațional în care nu avem consilieri în școli generale și în licee, care să aibă într-adevăr impact, probabilitatea ca cineva să-și aleagă viitoarea carieră adecvată din primul stadiu nu este foarte reală. Așadar, avem acest tip de abandon care apare după ce studentul vede ce presupune fiecare program de studiu și se pliază un pic mai bine cu cariera pe care și-o dorește, și atunci se orientează către un alt domeniu. Spun asta pentru că vreau să înțelegem că abandonul, care este, de fapt, o reorientare în carieră, nu ar trebui să fie perceput ca un eșec”, susține Roxana Voicu-Dorobanțu.
Deși unele persoane aleg să schimbe facultatea, căutând un program mai potrivit pentru interesele sau abilitățile lor, altele renunță definitiv la educația universitară din cauza problemelor financiare. Conform unui studiu realizat de Asociația GO-AHEAD, dificultățile financiare sunt identificate ca una dintre principalele cauze ale abandonului școlar în România. Costurile legate de cazare, transport, materialele de studiu și, nu în ultimul rând, taxele de școlarizare pentru anumite facultăți reprezintă bariere majore pentru studenții proveniți din familii cu venituri mici. De asemenea, un raport al AmCham România subliniază impactul economic semnificativ al abandonului școlar, evidențiind că acest fenomen are consecințe financiare considerabile asupra economiei naționale.
Iată ce arată statisticile cu privire la rata de angajare în rândul tinerilor români.
# România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește proporția tinerilor cu vârsta între 25 și 29 de ani care au absolvit studii superioare, având doar 22 %, aproape jumătate față de media UE de 42 %.
# În 2023, doar 74,8 % dintre proaspeții absolvenți din România au reușit să se integreze în piața muncii, plasând țara pe locul 3 în Uniunea Europeană în ceea ce privește cea mai mică rată de integrare a tinerilor absolvenți.
# România înregistrează o rată a șomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) de 23,2 %, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, după Spania și Suedia.
Rolul universității este un pic diferit. Percepția cu privire la mediul de afaceri, care spune că absolvenții nu sunt pregătiți, este una care s-a modificat în ultima vreme. Planurile noastre de învățământ și conținutul materiilor pe care le predăm se pliază pe cum arată realitatea. Discrepanța pe care o văd eu în acest moment este între companiile care vin și-mi spun «Căutăm cu disperare oameni» și absolvenți care spun «Nu ne găsim un loc de muncă». Avem atât ofertă, cât și cerere, însă ele nu se întâlnesc. În universități există extrem de multe resurse care nu sunt doar la clasă. Există proiecte de competențe. Există posibilitatea de mobilitate internațională. Există stagii de practică puse la dispoziție de mediile de afaceri unde tinerii pot căpăta experiență. Există societățile studențești unde tinerii își pot dezvolta competențele suplimentare necesare pe piața muncii, astfel încât să-și îmbogățească CV-ul pentru a fi o candidatură bună la angajare. Aceste posibilități există și ar trebui să fie accesate de tineri pentru a reduce din dificultățile pe care le întâmpină la angajare.
Roxana Voicu-Dorobanțu
Experiențele studenților originari din Moldova
Mulți tineri din Republica Moldova aleg să își continue studiile în România. Această tendință este susținută de programele educaționale care oferă locuri bugetate destinate românilor de pretutindeni. După absolvire, opțiunile pentru acești tineri variază. Unii aleg să se întoarcă în Republica Moldova, iar alții decid să rămână în România, integrându-se în piața muncii. Ion Fîntîna și Mădălina Stețco fac parte din rândul tinerilor care au decis să rămână în România. Amândoi au și cetățenie română, de aceea au intrat în toate statisticile de mai sus. Tinerii au reușit să se angajeze în România și spun că le-a fost destul de ușor să-și găsească joburi.
Mădălina Stețco, originară din Republica Moldova, a venit în România acum trei ani pentru a studia jurnalism la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și acum urmează un masterat în Comunicare și Relații Publice la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București. Ea povestește că a început să muncească încă din primul semestru de facultate, când un profesor, care era și director al unui post de televiziune local, i-a oferit ocazia să realizeze o emisiune despre Basarabia. „Așa am ajuns să fac timp de trei ani de facultate această emisiune. Am avut 80 de ediții, în cadrul cărora am discutat despre Basarabia cu oameni pe care i-am admirat”, spune Mădălina.
De-a lungul anilor de facultate, a lucrat part-time pentru o revistă și agenție de publicitate din Galați cu care colaborează și acum. Odată cu mutarea la București, Mădălina a început și un internship la PRO TV București, unde speră să rămână pentru o perioadă nedeterminată. „Piața muncii din România e mult mai ofertantă decât în Moldova. Dacă ai ambiție și muncești, chiar și cu puțină experiență, găsești variante”, explică tânăra.
Pentru tinerii care vor să-și găsească un job după absolvirea facultății Mădălina are un mesaj. „Să lupte pentru ce își doresc cu adevărat. Nimic nu vine fără efort și sacrificii, dar și cu un punct de reper, și cu oameni care să te sprijine, vei reuși.”
Ion Fîntîna a studiat Relații Internaționale și Studii Europene la Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, iar ulterior a continuat cu un master în Afaceri Europene și Management de Programe. După absolvirea licenței în 2022, Ion s-a angajat direct la Transilvania IT Cluster, o asociație parteneră a facultății, care face parte dintr-un program destinat încurajării inserției pe piața de muncă. „Am aflat despre joburile disponibile de la facultate și am aplicat imediat ce au anunțat că angajează”, spune Ion.
El consideră că tinerii absolvenți din România pot întâmpina dificultăți la găsirea unui loc de muncă, însă acest lucru depinde de domeniul ales și de orașul în care au studiat. „Dacă proaspătul absolvent a studiat domenii generale, precum business sau relații internaționale, șansele de angajare sunt mai mari. Pe de altă parte, pentru specializări mai nișate, oportunitățile sunt mai reduse. În orașele mari, precum Cluj-Napoca, sunt mai multe oportunități, dar în orașele mai mici sunt mai multe dificultăți”, explică tânărul.
Absolvenților care își caută un job Ion le recomandă să fie perseverenți. „Fii flexibil și perseverează. Nu știi ce vrei până încerci. Nu-ți fie frică să experimentezi, chiar dacă nu este domeniul tău principal. Încearcă și nu te da bătut.”
În prezent, peste 14 000 de tineri originari din Republica Moldova studiază în România, iar o parte dintre ei au dublă cetățenie, fiind vizați în mod direct de schimbările din sistemul educațional și piața muncii din România.
