Ziua de 16 decembrie a fost data-limită în care Gazprom putea rezerva capacitățile lunare pentru a livra gaze în Moldova prin gazoductul transbalcanic. Acest lucru nu s-a întâmplat, deci intențiile Moscovei de a lăsa locuitorii din regiunea transnistreană fără căldură și lumină – pentru a lovi de facto în politicul de la Chișinău – par tot mai reale. Totuși, în ultimă instanță, Moscova poate rezerva capacități zilnice, care vor costa mai mult.
Cum a ajuns Moldova, din nou, în stare de urgență
Până la sfârșitul anului 2024, cel mai probabil, Tiraspolul va mai primi gaze naturale de la Moscova, iar Chișinăul va beneficia, cel mai probabil, de energie electrică creată în Stânga Nistrului din resurse rusești.
Cam așa au mers lucrurile în ultimii doi ani: lunar, cetățenii Republicii Moldova au oferit bani regiunii separatiste în schimbul energiei electrice produse de centrala de pe malul stâng. Aceste condiții țara noastră le-a acceptat după șantajul energetic rusesc din 2022, când Rusia a redus volumul de gaze pe care trebuia contractual să ni-l ofere.
Astăzi, potrivit Irinei Tabaranu, jurnalistă de la Zona de Securitate, aproximativ 55 % din bugetul regiunii separatiste este asigurat de Chișinău.
Pentru a ajunge la Tiraspol, gazul rusesc trece prin Ucraina, care este obligată contractual să permită transportarea acestuia până la sfârșitul anului. Kievul a anunțat că după expirarea contractului, adică pe 1 ianuarie 2025, nu va mai semna un document nou. Prin urmare, gazul rusesc nu va mai putea fi transportat prin gazoductele din țara vecină. Kievul a făcut acest anunț încă în 2023 și l-a reconfirmat săptămâna aceasta.
În acest caz, Gazprom trebuie să livreze gaze naturale în Stânga Nistrului prin surse alternative, cum ar fi gazoductul TurkStream. Contractele semnate de Federația Rusă cu Republica Moldova o obligă să transmită gaz la Tiraspol până pe 30 septembrie 2026. Totuși, se pare că obligațiile contractuale contează mai puțin pentru Kremlin.
Pe tot parcursul anului, compania rusă ar fi putut să ne spună dacă va livra pe ruta sudică sau nu. Până la urmă, e datoria lor contractuală să livreze acest gaz. Dar Gazprom a tăcut intenționat ca să creeze tensiune și incertitudine și ca să nu permită autorităților moldovenești să facă pregătiri alternative.
Eugen Muravschi, expert asociat în domeniul energetic al comunității WatchDog
În luna noiembrie, ministrul energiei, Victor Parlicov, a plecat în Rusia pentru a discuta cu Gazprom. În urma întrevederii, Moscova ne-a cerut să achităm o datorie imaginară de 700 de milioane de dolari pentru a-și onora obligațiile stipulate în contractul semnat anterior. În cazul datoriei a fost solicitat un audit internațional. Acesta a stabilit că datoria nu este una reală, respectiv, Republica Moldova nu o recunoaște.
Lipsa gazului poate genera o criză umanitară, în special în regiunea transnistreană, care riscă să rămână fără lumină și fără căldură în toiul iernii. Pe de altă parte, Chișinăul trebuie să identifice de urgență o sursă nouă de energie electrică, prețul căreia, cel mai probabil, va fi mult mai mare.
În aceste condiții, odată cu aprobarea stării de urgență, Guvernul a creat și un plan în care sunt specificate acțiunile pe care urmează să le întreprindem pentru a putea face față de facto „sabotajului” rus. În funcție de pașii Moscovei, țara noastră va procura resurse de la Uniunea Europeană și va încerca să eficientizeze utilizarea internă a energiei.
Cum se pregătește Moldova de „anul nou”
În această săptămână, Ministerul Energiei a anunțat că malul drept deja este asigurat cu gaze naturale pentru întreg sezonul de iarnă.
Cât despre energia electrică, care până nu demult a provenit în mare parte din Stânga Nistrului, Chișinăul deja a început să folosească surse alternative. De exemplu, pe 16 decembrie, am reușit să înlocuim cu energie regenerabilă 14 % din întregul consum al malului drept. Totuși, aceste rezultate sunt dependente de condițiile meteorologice.
În aceeași zi, aproape un sfert din energia electrică consumată în Moldova a fost importată din România. Autoritățile au lămurit că importurile au crescut din cauza bombardării de către ruși a unei stații din Podolsk, Ucraina, ceea ce a afectat și centrala din Stânga Nistrului.
Independența energetică deja ne costă mai mult, mai ales în orele de vârf, însă doar astfel putem fi asigurați cu lumină. Premierul Dorin Recean a menționat că, din 1 ianuarie, datorită livrărilor de energie din România și UE, nu ar trebui să avem întreruperi.
Întreruperile ar putea avea loc doar dacă Federația Rusă va bombarda infrastructura electrică din Ucraina. Totuși, aceste întreruperi ar urma să fie scurte, deoarece Chișinăul se va reconecta la liniile de furnizare a energiei electrice din România. Posibilele deconectări vor fi anunțate rapid prin intermediul canalelor de informare ale Guvernului.
Între timp, executivul a demarat și o campanie de informare privind economisirea energiei electrice în rândul cetățenilor și a venit cu mai multe recomandări către instituțiile publice.
Pe de altă parte, partenerii externi au anunțat că ne vor ajuta să facem față crizei. Ministrul român al energiei, Sebastian Burduja, a declarat că Bucureștiul va prioritiza accesul Republicii Moldova la gazele stocate în România.
România este pregătită pentru iarna în care am intrat și are resursele de a sprijini Republica Moldova, dacă situația o va cere.
România are o datorie, Europa are o datorie: să nu abandoneze Republica Moldova și Ucraina în fața agresiunilor venite de la est, fie ele sub forma tancurilor și rachetelor, fie prin șantajul barbar în sectorul energetic.
Sebastian Burduja, ministrul energiei din România
În data de 19 decembrie, Chișinăul a anunțat că a încheiat un contract cu compania Nuclearelectrica din România. Aceasta ne va acoperi aproximativ un sfert din energia pe care o consumăm în perioada 1 ianuarie – 31 martie.
Totodată, potrivit Radio Europa Liberă, Uniunea Europeană a spus Republicii Moldova că „este gata” să continue sprijinul pentru sectorul energetic și a îndemnat autoritățile noastre să grăbească construcția liniilor electrice de interconectare cu România.
Cât despre asigurarea energetică a regiunii transnistrene, Chișinăul abordează acest subiect cu anumite rețineri. Datele disponibile arată că regiunea dispune de cărbune – aceasta i-ar putea acoperi consumul energetic timp de 30-50 de zile. Pe de altă parte, nu este clar care este calitatea cărbunelui și cât de reală este folosirea acestuia în condițiile actuale.
Moscova vrea să creeze destabilizări în Stânga Nistrului, care se vor extinde mai apoi în Zona de Securitate. Acolo, din nou, se pot întâmpla arestări, interzicerea școlilor românești și alte situații dificile de securitate. Se încearcă influențarea alegerilor parlamentare din vară, iar obiectivul final este consolidarea capacităților militare în Stânga Nistrului. Noi trebuie să fim solidari, să ne mobilizăm și să nu admitem o criză umanitară în regiune.
Premierul Dorin Recean, la emisiunea „Secretele Puterii”
Premierul a mai menționat că, în caz de urgență, Moldova va ajuta cu energie electrică Stânga Nistrului pentru a evita criza. Se ia în calcul inclusiv producerea energiei electrice la centrala transnistreană din gazul cumpărat de Chișinău.
Anterior, autoritățile au menționat că vom avea nevoie de aproximativ 8 miliarde de lei anual dacă regiunea transnistreană nu va mai primi deloc gaze de la Gazprom. În același timp, regimul separatist anunță că ar urma deconectări electrice la cetățenii care nu au achitat pentru căldură sau apă și planifică o rezervă anticriză în bugetul pentru anul 2025.
Salariul mediu în Stânga Nistrului este de aproximativ 7 000 de ruble transnistrene (5 600 MDL), adică de aproximativ două ori mai mic decât pe malul drept. Respectiv, o posibilă majorare a facturilor la gaz și lumină va induce cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană în impas.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus într-o conferință de presă că anume autoritățile separatiste de la Tiraspol se fac vinovate de veniturile mici pe care le au locuitorii din Stânga Nistrului. Oficiala a mai adăugat că reintegrarea țării va putea fi făcută doar atunci când armata rusă va părăsi teritoriul țării noastre.
În data de 18 decembrie, Tiraspolul a cerut într-o scrisoare deschisă ajutorul Kremlinului în contextul crizei ce urmează.
Ce scenarii ne pregătește Moscova
Expertul Eugen Muravschi estimează trei posibile scenarii care ar putea derula în Republica Moldova din data de 1 ianuarie. Niciunul dintre ele nu depinde de Chișinău, ci mai degrabă de scopurile Kremlinului.
Scenariul 1. Gazprom va rezerva în baza zilnică capacități de transport a gazelor pentru a asigura consumul minim pentru Stânga Nistrului, dar nu suficient pentru ca Centrala de la Cuciurgan să producă energie pentru malul drept.
Scenariul 2. Gazprom va întrerupe temporar livrările pentru vreo lună, ca să forțeze creșterea prețurilor la energie și tensiuni între malul stâng și malul drept, apoi va relua „salvator și mărinimos” livrările.
Scenariul 3. Gazprom va sista în întregime livrările de gaz către regiunea transnistreană.
Din punct de vedere energetic, Eugen Muravschi spune că „noi stăm relativ bine”. Malul drept are rezerve de gaz pentru iarnă, iar România ne va ajuta cu electricitate. De asemenea, el punctează că, dacă va fi necesar, Uniunea Europeană și SUA ne-ar putea ajuta să asigurăm minimul necesar și pentru populația din Stânga Nistrului.
Expertul menționează că Moscova folosește Gazprom „ca pe o unealtă” ce poate crea probleme sociale în Republica Moldova și poate facilita „succesul forțelor proruse la alegerile parlamentare”. Un alt scop al Moscovei este inclusiv discreditarea Ucrainei.
Kremlinul poate să folosească amenințarea unei crize umanitare în Stânga Nistrului și a unor destabilizări masive pe malul drept pentru a spune comunității internaționale „puneți presiune pe Ucraina ca să permită mai departe tranzitul de gaz rusesc”. Pentru Rusia, tranzitul prin Ucraina către Europa este important, fiindcă sistemul de conducte ucrainene permite transportarea unui volum de gaze mult mai mare decât ruta transbalcanică, iar Rusia are nevoie de această capacitate.
Eugen Muravschi, expert asociat în domeniul energetic al comunității WatchDog
În primele nouă luni ale acestui an, Gazprom a raportat pierderi de 309 miliarde de ruble (aproximativ 64 miliarde MDL), comparativ cu un profit de 446 de miliarde de ruble în perioada similară a anului 2023. Pierderile au fost cauzate în special de pierderea pieței europene și de sancțiunile internaționale la care a fost supusă Federația Rusă pentru invadarea Ucrainei.
Eugen Muravschi spune că Gazprom nu poate să își permită acum să mai piardă clienți, iar șantajul la care ne supune Putin este „un semn de slăbăciune”.
E o criză pe care o putem depăși în avantajul nostru. Astăzi nu consumăm gaz rusesc pe malul drept, iar acum avem toate motivele să devenim independenți și la capitolul energie electrică. Va fi poate mai scump o perioadă, dar în schimb nu ne va putea șantaja nimeni – nu va mai decide Putin dacă în casele noastre se aprinde becul sau arde aragazul.
Eugen Muravschi, expert asociat în domeniul energetic al comunității WatchDog
Totodată, expertul menționează că Republica Moldova nu a putut să cumpere electricitate în avans, deoarece nu știa care vor fi pașii Moscovei. Mai exact, dacă am fi procurat mai devreme energie electrică, exista riscul ca Gazprom să anunțe că își continuă livrările, iar noi ne-am fi trezit cu cantități inutile de energie electrică scumpă.
Ce se întâmplă astăzi în Stânga Nistrului
Regiunea transnistreană a început să vorbească despre subiectul gazelor mult mai târziu decât Chișinăul. Aceasta deși anume Tiraspolul ar avea cel mai mult de suferit de pe urma șantajului rusesc. Mesajele transmise astăzi de către canalele separatiste de „informare” încearcă să arunce vina crizei pe Chișinău.
Irina Tabaranu, jurnalistă de la Zona de Securitate, spune că „autoritățile” din regiune au fost nevoite să „rupă tăcerea”, deoarece bula informațională din Stânga Nistrului este tot mai slabă, iar oamenii află din alte surse despre criza ce ar urma să aibă loc.
În primele comentarii, Tiraspolul spunea că nu este împotriva dialogului și identificării soluțiilor comune. După, eu cred că au primit ceva asigurări de la Kremlin sau li s-a spus ce trebuie să vorbească, și ei au început să atace Chișinăul.
Irina Tabaranu, Zona de Securitate
Autoritățile separatiste nu se gândesc deloc la oamenii din regiune. Ei sunt exponenții Moscovei și ai holdingului Sheriff. Cât timp s-a conturat la ei o directivă, cum să vorbească și să acționeze, ei au fost mai neutri.
Un alt narativ prezent la Tiraspol este că anume Republica Moldova ar avea nevoie de energie electrică, nu regiunea transnistreană de gaz. De facto, potrivit Irinei Tabaranu, lucrurile stau total diferit. Chiar și în cazul în care Tiraspol va primi gaze naturale doar pentru sine, regimul va rămâne fără resursele financiare care veneau până acum din lumina livrată Chișinăului.
Dacă Tiraspolul nu va putea vinde energie electrică, ei pur și simplu nu vor mai avea bani. Ce folos că o să fie căldură și lumina în regiune, dacă peste o lună nu vor putea achita salarii și cumpăra produse? Poate primele săptămâni și va funcționa scenariul dat, dar ulterior criza este inevitabilă.
Irina Tabaranu, Zona de Securitate
În contextul evenimentelor ce urmează, Irina Tabaranu spune că autoritățile de la Chișinău trebuie să pună în aplicare planul de reintegrare pe care spun că îl au.
Planul costă, dar, ca cetățeană a Republicii Moldova, eu aș fi mai mulțumită dacă autoritățile ar căuta bani nu pentru compensații, însă pentru un plan mai larg de reîntregire.
Eu sunt sigură că s-ar găsi parteneri care ar da bani pentru rezolvarea unei probleme de securitate. Astfel, noi în general nu vom mai avea nevoie de bani pentru compensații.
Irina Tabaranu, Zona de Securitate
Jurnalista a mai subliniat că, fără a implementa un plan de reintegrare, problemele pe care le avem astăzi vor persista an de an.
