Moldova și Muntenegru – ambele se află în sud-estul Europei, ambele încep cu litera „M” și ambele urmează același parcurs – cel european. Deși diferite ca mărime și cultură, au în comun aspirația de a se alinia standardelor europene și de a construi un viitor în cadrul Uniunii Europene. Una dintre cerințele integrării în UE este modernizarea sistemului educațional. Atât Moldova, cât și Muntenegru lucrează la acest aspect pentru a le oferi tinerilor mai multe oportunități de dezvoltare personală și profesională și pentru a-i încuraja să rămână acasă.
La începutul acestei luni, negociatorul-șef al Muntenegrului, Predrag Zenović, a declarat într-un interviu că Republica Moldova și Muntenegru ar putea semna un memorandum de cooperare în domeniul integrării europene. Negocierile de aderare a Muntenegrului la UE au început în iunie 2012, iar până în prezent au fost deschise 33 de capitole.
Două dintre ele se referă la „Știință și cercetare” și „Educație și cultură”, care au fost închise în mod provizoriu în 2012, respectiv 2013. Am discutat cu ministrul educației din Muntenegru, Marko Vukašinović, pentru a afla cum se pregătește țara sa pentru a se plia la cerințele europene, dar și ce schimbări au avut loc în sistemul educațional de când au început negocierile de aderare la UE. Recent, Marko Vukašinović a fost numit director general pentru cooperare internațională, integrare europeană și fonduri UE, de aceea am analizat și modalitățile prin care Moldova poate atrage mai multe fonduri europene în educație.
Alinierea sistemului educațional din Muntenegru la cerințele UE
Pentru a se plia recomandărilor și orientările europene, Muntenegru a realizat câteva reforme la toate treptele de învățământ. Reformele au început prin adoptarea unor noi legi și modificări ale legislației.
Educația preșcolară
În UE, nivelul de acoperire a copiilor care merg la grădiniță trebuie să fie de 95 %. Acum cinci ani, în Muntenegru era de 50 % și în timp au reușit să ridice rata la peste 70 %.
„În nord exista o tradiție ca cei mici să fie îngrijiți de bunici. Acolo, copiii nu prea merg la grădiniță. Totuși, am reușit să îmbunătățim situația. Acum, 72 % dintre copiii de la trei ani merg la grădiniță.”
Planurile Muntenegrului pentru perioada următoare sunt:
# creșterea capacității instituțiilor preșcolare;
# implementarea unui nou program de lucru cu instruiri însoțitoare;
# sprijinirea părinților și susținerea grupurilor vulnerabile.
Educația primară
Până în 2004, școala primară (clasele primare și clasele gimnaziale) era de opt ani. După implementarea unei reforme, aceasta a crescut la nouă ani. Marko Vukašinović lămurește că, în ultimii ani, au fost implementate mai multe schimbări importante în învățământul primar.
Dacă e să ne referim la studiile liceale și colegii, Muntenegru a pus accent pe dezvoltarea educației vocaționale și formarea profesională (VET). Astfel, se asigură că pregătesc specialiști relevanți pentru piața muncii și promovează o educație care să permită cetățenia activă, incluziunea socială și învățarea pe tot parcursul vieții.
Până acum a lipsit o strategie clară pentru educație, care să includă atât viziunea generală, cât și obiectivele principale ale sistemului educațional. Însă, datorită reformelor, ultimul raport din cadrul Pachetului de Extindere afirmă că Muntenegru se află la un nivel bun de pregătire în acest domeniu.
Digitalizarea educației
Digitalizarea educației este un alt pas important în alinierea la orientările europene. Muntenegru a creat Sistemul Informațional Educațional (MEIS), care gestionează datele a 130 000 de copii anual, 14 000 de angajați și peste 1 000 de instituții educaționale. Prin acest sistem se realizează diverse procese, printre care:
# emiterea licențelor pentru profesori;
# facturi pentru educația preșcolară;
# certificarea copiilor și angajaților;
# monitorizarea abandonului școlar și a violenței.
O altă inițiativă sunt sondajele SELFIE. Acestea sunt folosite pentru evaluarea progresului elevilor și pentru autoevaluarea instituțiilor de învățământ. Mai nou, din acest an, profesori pot evalua nevoile lor de formare profesională.
Potrivit lui Marko Vukašinović, Ministerul Educației din Muntenegru pune accent pe transformarea digitală a educației, prioritizând îmbunătățirea infrastructurii IT în școli. Cu finanțarea Băncii Europene de Investiții, în școlile primare și secundare au fost instalate echipamente IT, inclusiv în biblioteci, pentru a oferi acces egal elevilor la conținut digital. În plus, ministerul lucrează la îmbunătățirea conexiunii la internet în unitățile educaționale care nu beneficiază de aceasta.
Un alt proiect care face parte din reforma digitalizării este „Școala Digitală”. Aceasta include „Digionica”, o sală de clasă online cu circa 1 000 de cursuri și 12 000 de lecții destinate elevilor, profesorilor și părinților. În plus, în 32 de școli au fost create laboratoare EdTech, dotate cu roboți educaționali, automate de reciclare, imprimante 3D, dispozitive microbit și calculatoare.
Deseori se organizează instruiri pentru profesori pentru a-i ajuta să dezvolte competențe digitale și pentru a-i învăța cum să aplice tehnologia în predare.
De asemenea, Muntenegru a adoptat o strategie pentru perioada 2022-2027, aliniată cu Planul de Acțiune al UE pentru educația digitală. Aceasta vizează îmbunătățirea sistemului informațional educațional, dezvoltarea ecosistemului digital și creșterea competențelor digitale ale angajaților și elevilor.
Cum va îmbunătăți Muntenegru rezultatele la PISA
Conform rezultatelor PISA 2022, Muntenegru a obținut un scor mediu de 406 puncte. Republica Moldova stă puțin mai bine la acest capitol, pentru că a acumulat 414 puncte.
A fost o dezamăgire pentru noi. Faptul că suntem mereu sub media rezultatelor PISA este îngrijorător. Înseamnă că facem o greșeală într-un anumit domeniu și o repetăm continuu.
Totuși, elevii de la șase școli au obținut rezultate peste media PISA și este încurajator. Înseamnă că există un exemplu de bune practici. Poate că soluția problemei este mai aproape decât ne-am imagina, însă nu suntem conștienți de aceasta.
Marko Vukašinović este de părere că, în primul rând, este important să se promoveze importanța evaluării PISA, în special în ceea ce privește percepția elevilor. „Trebuie să trateze testul cu seriozitate. Nu pot accepta ca un elev de 15 ani să nu poată enumera corect planetele.”
O analiză arată că, deși programa școlară din Muntenegru este similară cu cea din țările cu scoruri mai mari la PISA, există două probleme:
# volumul de conținut este mai mare decât numărul de ore alocate pentru științele naturale;
# nu se organizează destule experimente sau exerciții care să ajute elevii să rezolve probleme și să-și dezvolte gândirea critică.
La evaluarea din 2025 se va pune accent pe știință, pentru a dezvolta interesul tinerilor pentru acest domeniu. În acest sens, în Muntenegru au fost create echipe școlare formate din profesori de științe și coordonatori TIC pentru implementarea unor activități specifice.
De asemenea, vor fi organizate ateliere de lucru la care elevii vor învăța proceduri detaliate de testare a ideilor, de colectare a datelor și de interpretare a acestora în tabele și grafice pentru a facilita accesul lor la munca experimentală.
Ce proiecte a implementat Muntenegru cu ajutorul fondurilor europene
Ministrul educației din Muntenegru este crede că fondurile europene se obțin mai ușor când există o bună coordonare în pregătirea ideilor, a programelor și a proiectelor la nivel național.
Totodată, este important să se investească în pregătirea personalului din instituțiile responsabile de educație: „Trebuie să folosești fiecare oportunitate pentru a crește abilitățile și capacitățile personalului implicat”.
Unul dintre proiectele pe care le-a finanțat Uniunea Europeană se referă la integrarea competențelor-cheie în sistemul educațional. Acestea reprezintă un grup de abilități și aptitudini de care au nevoie oamenii pentru dezvoltarea personală, incluziunea socială și găsirea unui loc de muncă. Fiecare persoană trebuie să le dețină la absolvirea învățământului obligatoriu. Obținerea competențelor-cheie la școală sunt o normă impusă de Uniunea Europeană.
Proiectul a avut un buget de aproape 1 milion de euro și a durat doi ani.
Un alt proiect se referă la achiziționarea echipamentelor destinate elevilor din școlile profesionale. Opt instituții, dintre care șapte școli profesionale, au fost dotate cu astfel de echipamente. Au fost alese instituții în care se studiază catering, electrotehnică și agricultură. Elevii sunt interesați de aceste domenii, considerate prioritare pentru economia țării.
Este adesea dificil să convingi Comisia Europeană sau alți parteneri UE de necesitatea investițiilor în echipamente. Totuși, am reușit dotarea școlilor profesionale cu resurse necesare pentru învățarea practică.
Cum ar putea Moldova să atragă fonduri europene în educație
Marko Vukašinović este consideră că pentru a atrage mai multe fonduri europene în domeniul educației, țara noastră trebuie în primul rând să investească în capacitatea umană. Acesta spune că Ministerul Educației și Cercetării trebuie să formeze o echipă bine pusă la punct, cu oameni pasionați de domeniu, în dezvoltarea cărora să se investească.
Am în echipa mea 15 persoane care sunt motivate, care își doresc să învețe și să fie la curent cu ce se întâmplă la nivelul Uniunii Europene.
Marko Vukašinović este de părere că, în perioada următoare, prioritățile Republicii Moldova în sistemul educațional ar trebui să fie o combinație între prioritățile naționale și obiectivele Spațiului European al Educației.
Cu alte cuvinte:
# aproape 95 % dintre copiii de la patru ani să meargă la grădiniță;
# circa 90 % dintre tineri să obțină o diplomă de absolvire a gimnaziului sau să fie înscriși la o formare profesională;
# mai mult de 40 % dintre tineri să obțină o diplomă de învățământ superior;
# 80 % dintre tinerii absolvenți ai programului Erasmus+ să obțină un loc de muncă în mai puțin de trei luni de la absolvire.
În etapele care urmează pentru Moldova, veți fi invitați să faceți parte din anumite grupuri de experți ale UE. Folosiți aceste oportunități, chiar dacă uneori implică și costuri. Este important ca autoritățile să se familiarizeze cu noile politici, cu direcțiile de dezvoltare și să întâlnească colegi din instituțiile statelor membre ale UE.
O posibilă colaborare între Muntenegru și Moldova în domeniul educației
Ministrul spune că o colaborare în domeniul educației între Muntenegru și Moldova ar fi benefică pentru ambele țări, pentru că:
# ar promova un schimb de bune practici;
# ar facilita identificarea și soluționarea provocărilor comune în sistemul educațional;
# ar crea oportunități pentru schimburi de expertiză.
Pentru a iniția o colaborare eficientă, trebuie elaborat și semnat Memorandumul de Înțelegere în domeniul educației. Ulterior, un comitet comun va fi responsabil de monitorizarea implementării acestuia și de identificarea domeniilor concrete de cooperare.
Fondul European de Formare Profesională (ETF) ar putea sprijini și facilita colaborarea între țări în domeniul educației și al formării profesionale.
