Miniștrii au aprobat instituirea stării de urgență în domeniul energetic. Dacă va primi și votul Parlamentului, starea de urgență va dura 60 de zile și va începe pe 16 decembrie. Decizia vine după ce Federația Rusă a sugerat că nu va livra gazele naturale pe care trebuie să le transmită contractual în stânga Nistrului. Autoritățile spun că acțiunile Kremlinului ar putea provoca „o iminentă criză umanitară” la Tiraspol și vor destabiliza sectorul energetic din toată țara.
„Riscuri inevitabile pentru stabilitatea sectorului energetic în Moldova” și „o iminentă criză umanitară” în stânga Nistrului. Așa a descris Oleg Serebrian, viceprim-ministru pentru Reintegrare al Republicii Moldova, consecințele la care ne-am putea expune în această iarnă din cauza faptului că Moscova refuză să-și onoreze obligațiunile contractuale.
Regiunea transnistreană, în pragul unei crize
Potrivit lui Oleg Serebrian, în regiunea transnistreană locuiesc circa 300 000 de cetățeni moldoveni. În această iarnă, ei riscă să se confrunte cu o „situație fără precedent”, deoarece Gazpromul i-ar putea lăsa fără gaz și, respectiv, energie electrică.
Datelor disponibile arată că regiunea dispune de cărbune – aceasta ar putea acoperi doar consumul energiei electrice a regiunii timp de 30-50 de zile. În același timp, ministrul menționează nu se cunoaște care este calitatea rezervelor de cărbuni de la Tiraspol.
Oleg Serebrian a menționat că Guvernul este oblicat să facă „tot ce îi stă în puteri” pentru a evita sau a reduce riscurile la care urmează să fie supuși transnistrenii. Pe 9 decembrie, regiunea transnistreană a declarat stare de urgență economică.
Gazprom are responsabilitatea de a asigura livrarea gazelor naturale la hotarul Republicii Moldova până la 30 septembrie 2026.
Pentru a ajunge în Stânga Nistrului, gazul rusesc trece prin mai multe „filtre”, unul fiind chiar Ucraina. Kievul, contractual, este responsabil să asigure acest tranzit până la sfârșitul anului 2024. Despre nesemnarea unui contract nou cu statul care o bombardează Ucraina a anunțat încă din anul 2023. Atunci, Kievul spunea că va respecta cerințele pe care și le-a asumat și nu va „închide robinetul” mai devreme de 1 ianuarie 2025, pentru a asigura cu gaz țările partenere care aveau nevoie de el.
În aceste condiții, Moscova poate transmite gaze naturale către Republica Moldova prin mai multe metode, inclusiv conducta de gaze TurkStream.
Care e situația în Republica Moldova
Astăzi, pe lângă starea de urgență, miniștrii au aprobat și un regulament anticriză care vizează sectorul energetic.
Regulamentul este însoțit și de un plan de acțiuni. Acesta cuprinde 29 de scenarii de criză și măsuri pentru a preveni sau atenua impactul unor posibile situații excepționale în sectorul electroenergetic.
Autoritățile menționează că aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova depinde direct de importurile din Europa, în special România. În același timp, Oleg Serebrian a subliniat că în ultimele săptămâni și România se confruntă cu un deficit de energie electrică.
Situația este agravată inclusiv de agresiunea rusă din țara vecină. Moscova bombardează regulat capacitățile de producere și transportare a energiei electrice din Ucraina, astfel punând presiune pe sistemul energetic din toată regiunea.
„Este posibilă apariția unei situații mult mai complicate decât cea din noiembrie 2022”, spune Serebrian. Acest lucru este explicat de oficial prin faptul că această criză ar putea afecta de această dată ambele maluri ale Nistrului.
În anul 2022, în preajma iernii, Rusia a decis să reducă cantitatea de gaz transmisă Moldovei. Chișinăul, fiind presat de criza energetică, a renunțat total la „combustibilul albastru” livrat de Kremlin, cedându-l în totalitate regiunii transnistrene. În schimb, regimul separatist de la Tiraspol se obliga să ne vândă energie electrică la un preț avantajos.
În aceste condiții, astăzi inclusiv Chișinăul depinde de gazul rusesc livrat în stânga Nistrului. Totuși, spre deosebire de alți ani, astăzi avem și alternative.
Nu există nicio problemă de tranzit, sunt căi de livrare a gazului natural către Republica Moldova și către stânga Nistrului. Dacă intenția Gazpromului se va materializa, ea se va solda cu o criză umanitară care vine din două surse. Prima este lipsa de resurse energetice pentru necesitățile de bază, în mijloc de iarnă. Al doilea lucru este lipsa de venituri pentru acești oameni ca să-și cumpere bunurile de bază.
Dorin Recean
Pe 5 decembrie, premierul Dorin Recean a cerut demisia ministrului energiei, Victor Parlicov, dar și a altor funcționari de rang înalt care au fost implicați în achizițiile de gaze naturale din acest an. Demisiile au fost motivate prin „greșeli care ne-au adus în situații de criză”, dar neachiziționarea suficientă a gazelor naturale la prețuri avantajoase.
