Curtea Constituțională a României a decis să ceară Biroului Electoral Central renumărarea tuturor buletinelor de vot, atât cele valabil exprimate, cât și cele nule, din primul tur al alegerilor prezidențiale. Această hotărâre, fără precedent în România, a fost luată în unanimitate de toți judecătorii CCR în urma unei contestații depuse de Cristian Terheș, candidat la prezidențiale, care a reclamat fraude în beneficiul Elenei Lasconi, candidata USR calificată în turul II.
Biroul Electoral Central (BEC) este responsabil să coordoneze procesul de renumărare, care presupune verificarea fiecărui buletin de vot din secțiile de votare, sub supravegherea unor reprezentanți ai partidelor politice și ai autorităților electorale. Acest proces trebuie realizat în termenul specificat de CCR pentru a nu întârzia desfășurarea turului al doilea.
Dacă se constată erori majore sau fraude, CCR poate decide anularea rezultatelor primului tur și organizarea unui nou scrutin. Acest scenariu este prevăzut de legislația electorală în cazurile în care se demonstrează nereguli semnificative care influențează clasamentul candidaților. Conform Constituției, deciziile CCR sunt definitive și obligatorii, astfel încât autoritățile implicate sunt obligate să pună în aplicare hotărârea fără a o contesta.
De ce vor fi renumărate voturile
Cu doar câteva zile înainte de desfășurarea turului I al alegerilor prezidențiale în România, candidatul Forța Dreptei, Ludovic Orban, a anunțat că se retrage din cursa electorală pentru a o susține pe Elena Lasconi, candidata USR. „Am luat decizia să continuăm campania electorală pentru prezidențiale, dar să fie pentru susținerea Elenei Lasconi. Am intrat cu încredere și speranță în această competiție, susținut de oameni de bună credință. Sunt un om realist, care știe exact care este situația politică și știe când să facă un pas lateral sau înapoi”, a declarat Ludovic Orban în cadrul dezbaterii organizate de Digi24 și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Așadar, Orban s-a retras din cursă îndemnându-și susținătorii să o voteze pe Elena Lasconi la alegerile prezidențiale.
Totuși, numele lui Ludovic Orban a rămas pe buletinul de vot, iar aproximativ 20 089 de români au pus ștampila pentru candidatul Forța Dreptei.
Nemulțumit de rezultatul din turul I al alegerilor prezidențiale, candidatul Partidului Național Conservator Român, Cristian-Vasile Terheș, care a acumulat 1,03 % din voturile alegătorilor, a cerut Curții Constituționale a României renumărarea voturilor exprimate prin intermediul unei contestații. Printre acuzații se numără desfășurarea de propagandă electorală în ziua votului în diaspora, presupuse transferuri de voturi între candidați și utilizarea rețelelor de social media pentru influențarea alegătorilor în favoarea anumitor competitori. „Cererea pe care am făcut-o abordează mai multe aspecte care conduc la concluzia că în primul tur alegerile au fost fraudate, fraudă care a influențat rezultatul. Avem o situație unde voturi exprimate pentru Orban au fost puse din pix candidatei Elena Lasconi”, a declarat Terheș într-o conferință de presă.
Ce se întâmplă dacă diferă rezultatele după renumărare
Dacă rezultatele renumărării voturilor diferă semnificativ de cele inițiale, există mai multe posibile consecințe. În cazul în care se constată că neregulile sau erorile au influențat clasamentul candidaților care intră în turul al doilea, CCR ar putea decide anularea rezultatului primului tur și repetarea acestuia. O astfel de situație este reglementată de legislația electorală, care impune măsuri pentru a asigura corectitudinea alegerilor.
De asemenea, dacă diferențele sunt mici, dar nu schimbă fundamental clasamentul, procesul electoral va continua cu candidații validați după renumărare. Orice decizie luată de CCR va fi obligatorie și finală, iar Biroul Electoral Central va trebui să respecte termenele impuse pentru pregătirea turului al doilea.
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, a reacționat ferm la decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a solicita renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Într-o intervenție la Digi24, președintele AEP a explicat următoarele. „Este absolut imposibil ca o astfel de operațiune să se desfășoare într-o singură noapte sau într-o zi – două. Este vorba de verificarea a nouă milioane de buletine de vot depozitate în 41 de județe, în spațiile de depozitare ale tribunalelor, iar acest proces ar dura mult mai mult decât perioada stabilită de CCR.”
Pe lângă contestația lui Cristian-Vasile Terheș, CCR a primit și contestația lui Sebastian-Constantin Popescu, care a reclamat că rezultatul obținut de Călin Georgescu, candidatul independent ce a acces în turul II al alegerilor prezidențiale, este consecința unei fraude. Acesta a cerut anularea primului tur de scrutin. Contestația lui Popescu a fost respinsă unanim de judecătorii CCR.
