Reducerea prețurilor sau deflația, cum este numită în termeni economici, este, de fapt, un fenomen nedorit, care are implicații profund negative asupra economiei unei țări. Dezinflația, care semnifică scăderea ritmului de creștere a prețurilor, este mai eficientă pentru o creștere economică stabilă. Care este diferența dintre cei doi termeni și de ce nu este în interesul nostru ca prețurile să scadă, aflăm de la Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale, într-un nou episod al podcastului „Sensul Banilor”.
Scăderea prețurilor, în limbaj economic, se numește deflație. Scăderea ritmului de creștere a prețurilor este dezinflație.
Să zicem că un produs costă 100 de lei. Dacă avem inflație de 10%, va costa 110 lei. Dacă avem deflație de 10%, va costa 90 de lei. Deci, scade prețul. Dar dacă avem o inflație de 5%, atunci este dezinflație. Nu mai crește cu 10 lei produsul, ci crește cu 5 lei. Deci, acum avem un produs, a fost 100 de lei și va costa 90 de lei. Nu mai cumpărăm. Asta este deflația. Și deflația este un fenomen, în ciuda aparențelor, negativ.
Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale.
Potrivit Ancăi Dragu, deși oamenii își doresc scăderea prețurilor, acesta este un fenomen negativ, iar ceea ce ar ajuta mai eficient economia țării noastre ar fi reducerea ritmului de creștere a prețurilor sau dezinflația.
Acest lucru se explică prin faptul că scăderea prețurilor ar pune companiile în situația de a concedia angajați, iar faptul că acei oameni nu s-ar mai putea întreține și nu și-ar mai putea achita creditele, ar dezvolta niște probleme economice și sociale foarte profunde.
Deflația, reducerea prețurilor, este un fenomen nedorit, negativ și care are implicații negative asupra economiei în general.
Dar, da, ne dorim dezinflație. Adică ne-am dori ca prețurile să nu mai crească cu 34,6%, ca în octombrie 2022, când această cană urma să coste 135 de lei, dar să crească cu 5%. Adică să crească de la 100 la 105 lei. Auzim de foarte multe ori, oamenii spun că vor să scadă prețurile. Vor să nu mai crească prețurile atât de mult, vor să crească puțintel. Cum am spus, punem puțină sare în mâncare și nu chiar în toată mâncarea, în înghețată nu punem sare.
Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale.
Și Alexandru Stratan, rector al Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), explică, în cadrul podcastului, de ce o scădere a prețurilor este un fenomen negativ pentru economia R. Moldova.
Da, are un avantaj la început, pe termen scurt, toți ne bucurăm când s-au ieftinit un apartament, un kilogram de mere, de ceapă, de apă și mai departe. Dar, pe termen lung, acest fenomen are un impact negativ asupra investițiilor. Pentru că, atunci când ne așteptăm să ieftinească, ne-am gândit poate s-a mai ieftini și săptămâna viitoare și săptămâna viitoare, dar să mai așteptăm puțin. Deci, consumul nu este stimulat, procesul investițional nu mai are loc.
Alexandru Stratan, rector al ASEM.
În continuare te invităm să asculți podcastul „Sensul Banilor”: despre inflație și cum să facem economii.
Aici puteți citi Cum va funcționa Zona Unică de Plăți în Euro dacă Moldova va adera la acest sistem.
BNM și USAID Moldova au lansat noul sezon al podcastului „Sensul banilor”, parte a Campaniei Naționale „Educație financiară pentru toți”. Acest proiect își propune să aprofundeze cunoștințele financiare ale publicului larg, facilitând accesul la informații esențiale despre finanțele personale și economie.
Campania Națională „Educație financiară pentru toți” a fost lansată în toamna anului trecut, fiind implementată de BNM cu sprijinul financiar al programului USAID „Reforme structurale și instituționale în Moldova”. Această campanie este adresată publicului larg, indiferent de vârstă și ocupație, având scopul să promoveze o cultură financiară sănătoasă în rândul cetățenilor și să intensifice eforturile de educație financiară în Republica Moldova.
