Raluca Gîndea locuiește în Franța de un an. Este studentă la Facultatea de Litere și Științe Umaniste din cadrul Universității Orașului Paris. În acest interval de timp, ea a reușit să se îndrăgostească de bucătăria franceză, descriind-o drept „perfectă”. A trăit diferite experiențe culinare și a încercat mai multe feluri de mâncare autentice, printre care foie-gras, croasante și pain au chocolat.
Tânăra a învățat limba la Alianța Franceză din Chișinău, ceea ce a ajutat-o să se integreze rapid în viața universitară din Paris. Astfel, în prezent, Raluca se află în al doilea an al programului de licență, iar decizia de a veni în Franța a fost una bine calculată: „Aici sunt foarte multe oportunități pentru studenți”.
Unul dintre cele mai mari avantaje ale traiului în Franța, spune Raluca, este descoperirea gastronomiei locale. „Localnicii sunt foarte deschiși să-și împărtășească bucătăria lor cu persoanele din afară. În plus, ei sunt extrem de mândri de tradițiile lor culinare.”
Potrivit tinerei, bucătăria franceză e perfectă. „Mie foarte mult îmi place. Mai ales patiseria. De fiecare dată sunt surprinsă de varietatea deserturilor.” Printre deserturile preferate ale Ralucăi se regăsesc macarons-urile, tarta cu lămâie, eclerele, croasantele cu migdale, pain au chocolat și diferitele tipuri de cheesecake. „Ador tarta cu lămâie. Ea e dulce, dar în același timp acrișoară. E ceva foarte deosebit ca gust.”
În anul I de facultate, tânăra a avut chiar și o încercare de a lucra într-o patiserie locală. „Eu nu prea gătesc, dar pentru că voiam să mai fac ceva pe lângă universitate, am încercat să mă angajez. Am făcut un stagiu de două zile, a câte patru ore. Chiar am încercat să mă implic și să învăț, însă într-un final nu m-au angajat. Probabil aveau nevoie de persoane cu experiență.”
Cașcavalul nu lipsește niciodată de pe masă
Raluca spune că francezii acordă o mare atenție ingredientelor. Statul promovează utilizarea ingredientelor naturale, iar aditivii sunt limitați. Chiar există reglementări privind calitatea produselor alimentare. De aceea, „mâncarea nu este doar gustoasă, ci și sănătoasă”.
Această politică se reflectă și în încrederea pe care o are în produsele locale. „Un ecler din Franța poate nu are un gust cu mult diferit față de unul din Moldova, dar sunt sigură că ingredientele folosite aici sunt mai sănătoase.”
În timpul săptămânii, tânăra mănâncă deseori la cantina universității, unde meniurile sunt diverse și accesibile. Potrivit ei, în viața de zi cu zi, francezii obișnuiesc să consume preparate simple, dar rafinate, cum ar fi orez cu legume și pește sau diverse supe-cremă. De asemenea, cașcavalul este acel element care nu lipsește niciodată de pe masă.
La fel de populare sunt și baguette-urile, disponibile în diverse variante, cu semințe, integrale sau clasice. Baguette-ul, apropo, este simbolul național al Franței, iar în 2022 a fost inclus pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO.
„Foie-gras-ul, pe de o parte, este ciudat, iar pe de alta – foarte fin”
Un preparat pe care francezii adoră să-l consume în perioada rece a anului, mai ales de sărbători, este fois-gras – un fel de pate din ficat de rață. „Eu l-am gustat anul trecut, de Crăciun. O prietenă din Republica Moldova atunci stătea într-o casă cu un cuplu de francezi pe coasta Franței și de sărbători m-a invitat la ea în vizită. Am luat cina toți împreună și am avut ocazia să gust foie-gras. Gustul, pe de o parte, mi-a părut destul de ciudat, fiindcă nu mai mâncasem așa ceva anterior, iar pe de altă parte – foarte fin.”
Dacă e să vorbim despre băuturile pe care le consumă francezii, Raluca afirmă că deseori aceștia aleg vinul: „Aici se bea vin, fie că e roșu, fie alb sau spumant”. În plus, sucurile naturale sunt foarte apreciate. Din băuturile calde, cafeaua este cea mai populară.
În viitor, Raluca își dorește să încerce mai multe preparate specifice Franței, inclusiv broscuțe. Picioarele de broască (în franceză, cuisses de grenouille) fac parte din bucătăria tradițională franceză, fiind apreciate pentru textura lor delicată și gustul care seamănă ușor cu cel al puiului, dar cu o notă mai subtilă. De obicei, acestea sunt prăjite în unt cu usturoi, cu pătrunjel și suc de lămâie, dar pot fi și pane.
Experiența de a prezenta francezilor mămăliga și plăcintele moldovenește
Raluca a avut ocazia să gătească pentru localnici atunci când a mers în vizită la prietena sa, de Crăciun. În una dintre zile, după ce făcuse deja cunoștință cu foie-gras-ul, tânăra le-a prezentat francezilor vinul moldovenesc, bomboanele noastre, mămăliga și plăcintele.
„A fost o cină moldovenească. Împreună cu prietena mea am gătit mămăligă și plăcinte cu brânză și cu varză, iar din motiv că bunicul meu îmi trimisese vin roșu și bomboane, le-am pus la fel pe masă. Lor le-a plăcut mult. Au fost foarte recunoscători.”
Bonus pentru cei mai fideli cititori/cele mai fidele cititoare #diez: rețeta tartei cu lâmâie
Ingrediente necesare
Pentru crusta pate sucrée:
# 125 g de unt nesărat, tăiat cubulețe (la temperatura camerei);
# 95 g de zahăr pudră;
# 1/2 linguriță extract de vanilie;
# 40 g de făină de migdale;
# 1 ou mare;
# 233 g de făină de grâu;
# 1/2 linguriță sare.
Pentru umplutura de lămâie:
# 250 ml de suc de lămâie (aproximativ șase-șapte lămâi);
# coajă de la două lămâi;
# 150 g de zahăr;
# 1/4 linguriță de sare;
# 170 g de unt nesărat, tăiat cubulețe;
# 4 ouă mari + 4 gălbenușuri de ou.
Pasul #1. Într-un bol mare, mixați untul și zahărul pudră până obțineți o consistență cremoasă.
Pasul #2. Adăugați extractul de vanilie, făina de migdale și oul. Amestecați până la omogenizare.
Pasul #3. Adăugați făina de grâu și sarea. Amestecați până se încorporează și faceți o bilă din aluatul obținut.
Pasul #4. Înveliți bila obținută într-o folie alimentară și puneți-o la frigider pentru cel puțin două ore.
Pasul #5. Preîncălziți cuptorul la 180 de grade Celsius.
Pasul #6. Scoateți bila de aluat din frigider, puneți-o între două foi mari de hârtie pergament și întindeți-o într-un cerc de 12 inchi.
Pasul #7. Desprindeți foaia superioară de hârtie pergament, transferați crusta într-o formă de tartă de nouă inchi și înțepați fundul crustei peste tot cu o furculiță.
Pasul #8. Puneți-o din nou în frigider pentru 30 de minute.
Pasul #9. Tapetați partea superioară a crustei cu folie de aluminiu sau hârtie de pergament și puneți greutăți pestea ea (sub formă de fasole uscată), pentru a împiedica umflarea la coacere.
Pasul #10. Coaceți crusta timp de 20 de minute.
Pasul #11. Îndepărtați cu grijă hârtia de pergament umplută cu greutăți și coaceți încă 10 minute, până când marginile crustei devin aurii.
Pasul #12. Puneți crusta deoparte să se răcească (încă în vas). Lăsați cuptorul pornit.
Pasul #13. Într-o cratiță medie, amestecați sucul de lămâie, coaja de lămâie, zahărul, sarea, gălbenușurile și ouăle.
Pasul #14. Adăugați untul tăiat cubulețe și puneți cratița la foc mediu. Mixați încet până când untul se topește complet.
Pasul #15. Continuați să mixați în mod constant timp de câteva minute, până când obțineți o consistență subțire de tip cremă.
Pasul #16. Treceți imediat umplutura de lămâie prin strecurătoarea cu ochiuri fine direct în crustă. Folosind o spatulă, neteziți partea superioară a umpluturii.
Pasul #17. Coaceți tarta timp de cinci minute, până când umplutura se întărește ușor și capătă o culoare puțin mai închisă.
Pasul #18. Lăsați tarta să se răcească timp de cel puțin 30 de minute. Serviți cu plăcere!
Rețeta a fost preluată de pe site-ul pardonyourfrench.com.
