Cu o campanie electorală construită pe TikTok și mai multe declarații controversate în spate, Călin Georgescu este candidatul care a reușit să șocheze în seara precedentă întreaga Românie. Potrivit rezultatelor de la Biroul Electoral Central, după procesarea a 99,95 % dintre procesele-verbale, Călin Georgescu a câștigat turul I al alegerilor prezidențiale în România cu 22,95 %. De ce acest rezultat a stârnit atât de multe semne de întrebare? Cine este Călin Georgescu și de ce i se atribuie calificativele „pro-rus”, „anti-occident”, anti-UE”, „anti-NATO”, „un admirator al lui Vladimir Putin, Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu”? La toate aceste întrebări am primit răspuns de la Rufin Zamfir, expert în amenințări asimetrice. De asemenea, expertul a explicat în ce mod este Republica Moldova vizată de rezultatul alegerilor prezidențiale din România.
Sondaje vs rezultatele din turul I
Sondajele realizate înainte de alegerile prezidențiale nu prevedeau o ascensiune spectaculoasă pentru Călin Georgescu. De exemplu, sondajele INSCOP, AtlasIntel și Verifield îl plasau pe Georgescu cu doar 7,4 % până la 9 % din intențiile de vot, mult în urma liderilor precum Marcel Ciolacu (peste 24 %) și George Simion sau Mircea Geoană (între 15 % și 20 %). În mod similar, alte sondaje indicau că disputa pentru accederea în turul II s-ar fi concentrat între Marcel Ciolacu, George Simion, Mircea Geoană și Elena Lasconi, fără să-l considere pe Georgescu drept un candidat cu șanse reale pentru primele poziții.
Rezultatul său din turul întâi, unde a obținut 22,95 % din voturi și a devansat nume importante din politica românească, reprezintă o surpriză majoră, semnalând fie o mobilizare neașteptată a electoratului, fie o subestimare a potențialului său de către cercetările de opinie realizate înaintea scrutinului.
Așadar, candidatul clasat undeva la coada tuturor sondajelor a ajuns să câștige detașat turul I al alegerilor prezidențiale. Elena Lasconi (USR) a obținut 19,17 % din voturile alegătorilor, ea va duela cu Georgescu în turul II din 8 decembrie. Candidatul PSD, Marcel Ciolacu, aflat mereu în topul sondajelor, a obținut 19,15 % din voturi. Acesta este succedat de candidatul AUR, George Simion, cu 13,87 %, Nicolae Ciucă (PNL) – 8,79 %, Mircea Geoană (candidat independent) – 6,32 %, Kelemen Hunor – 4,51 %, Cristian Diaconescu – 3,1 % și Vasile Terheș – 1,04 %. Ceilalți candidați au obținut sub un 1 % din voturi. Expertul în amenințări asimetrice, Rufin Zamfir, explică această disonanță dintre rezultatele sondajelor și rezultatele din turul I al alegerilor prezidențiale prin faptul că sondajele sunt realizate la comanda unor entități, cărora, potrivit expertului, le este convenabil să primească anumite rezultate pentru a putea influența ulterior electoratul: „Trebuie să înțelegeți că aceste sondaje sunt realizate la comanda partidelor sau a altor organizații. Pentru fiecare dintre cei care le comandă este convenabil să primească anumite rezultate pentru a-și putea consolida poziția în rândul electoratului, de aceea nu ar trebui să vă bazați pe rezultatele sondajelor electorale”.
Este Georgescu un candidat „prorus”?
Imediat după afișarea rezultatelor din turul I pe rețelele de socializare a apărut un șir de postări în care Călin Georgescu primește calificativele „prorus”, „anti-Occident”, anti-UE”, „anti-NATO”, „un admirator al lui Vladimir Putin, Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu”. Oare aceste afirmații sunt falsuri răspândite de cetățenii români nemulțumiți de rezultatul alegerilor? Nu. De fapt, aceste reacții sunt rezultatul declarațiilor anterioare ale lui Călin Georgescu. De exemplu, acesta a afirmat că scutul antirachetă al NATO din localitatea Deveselu este o „rușine a diplomației”, iar Alianța, conform unui interviu acordat de Georgescu în 2021, nu va proteja niciunul dintre membrii săi în cazul în care aceștia ar fi atacați de Rusia.
În 2020, Călin Georgescu și-a manifestat admirația față de liderul Federației Ruse, Vladimir Putin, iar astăzi o agenție de presă de la Moscova a scris despre victoria lui Georgescu: „Un susținător al uniunii cu Rusia, Călin Georgescu, este în fruntea alegerilor prezidențiale din România, după numărarea a 100 % din voturile din țară, conform datelor oferite de Biroul Electoral Central”. Călin Georgescu a afirmat despre NATO că „acest club este inexistent”, iar în legătură cu Uniunea Europeană politicianul a zis: „Nu au făcut decât să ne neutralizeze economic, să șteargă identitatea noastră națională”, confirmându-și în așa mod poziția anti-UE și anti-NATO.
Călin Georgescu și-a bazat campania electorală pe un discurs centrat pe ideea de suveranitate națională, promovând un mesaj antisistem și criticând atât politicile interne, cât și influențele organizațiilor internaționale. Sloganul său, „Refacem România”, reflectă viziunea unei schimbări radicale, orientate spre independența economică și politică a țării. Georgescu a pledat pentru îndepărtarea de așa-numita „agendă globalistă”, sugerând că dezvoltarea durabilă, un concept pe care l-a susținut anterior în calitate de expert internațional, a fost deturnată de interese corporatiste. În discursurile sale, el a accentuat necesitatea ca România să își reafirme identitatea pe scena internațională și să promoveze valori tradiționale.
Rufin Zamfir, expertul în amenințări asimetrice, cu care am discutat despre rezultatul alegerilor din România, confirmă faptul că etichetele pe care le-a primit Călin Georgescu se datorează afirmațiilor făcute de acesta în spațiul public. „Trebuie să subliniez că toate acele etichete sunt fundamentate de declarații ale domnului Georgescu. Declarații de afinități față de președintele Putin și modul în care acesta face politică, declarații împotriva unor organizații internaționale din care România face parte și declarații împotriva politicii duse de România în contextul războiului nedrept din Ucraina – toate aceste declarații justifică etichetele enumerate.”
Astăzi este câștigătorul turului I al alegerilor prezidențiale în România. Dar cine a fost Călin Georgescu în trecut? Georgescu este inginer agronom de profesie, cu studii avansate în pedologie și dezvoltare durabilă. A ocupat funcții importante în cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU), inclusiv ca raportor special pentru impactul deșeurilor toxice asupra drepturilor omului. De asemenea, a fost director executiv al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă și al Institutului de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare din România.
De-a lungul carierei, el a fost implicat în diverse inițiative ecologiste și a reprezentat România în proiecte internaționale. În perioada 2013-2015, a fost președintele Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma, un think-tank global ce promovează sustenabilitatea și soluțiile pentru crizele globale. Cu toate acestea, în România, Georgescu a devenit mai cunoscut prin asocierea sa cu partidul AUR, care l-a propus pentru scurt timp ca premier. Această propunere a fost retrasă după controverse generate de declarațiile sale favorabile unor figuri din trecutul țării.
Călin Georgescu ar putea fi o premieră pentru România dacă va ieși învingător și în turul II al alegerilor prezidențiale. „Ar fi prima oară când la București, în scaunul de la Cotroceni, va sta un candidat prorus”, a explicat Rufin Zamfir.
Campanie electorală construită pe TikTok
Spuneam anterior că sondajele electorale nu-l arătau pe Călin Georgescu în postura unui câștigător al turului I. Candidatul independent a anunțat că intră în cursa electorală în octombrie curent. El a reușit să obțină 22,95 % din voturile alegătorilor neavând susținerea unui partid politic. Spre deosebire de ceilalți candidați, Călin Georgescu a avut o amplă campanie pe TikTok. Campania electorală a lui Călin Georgescu pe TikTok este considerată un factor major al ascensiunii sale în primul tur al alegerilor prezidențiale. Deși Georgescu a susținut că nu a utilizat un buget special pentru promovare, strategia sa a profitat de algoritmii rețelei sociale și de implicarea unor grupuri dedicate, care au inundat platforma cu comentarii și postări ce îi susțineau candidatura.
Mesajele sale, orientate pe teme suveraniste și antiglobaliste, au rezonat cu un public numeros pe TikTok. Clipurile publicate de Călin Georgescu au generat milioane de vizualizări, iar numele său a fost asociat cu diverse postări prin valuri de comentarii și taguri strategice. Din acest motiv, unii critici au sugerat că această tactică a implicat o utilizare organizată a boților și a strategiei de microtargetare, aspect negat de Georgescu.
Biroul Electoral Central (BEC) a cerut eliminarea tuturor materialelor electorale difuzate pe această platformă, invocând încălcări ale reglementărilor privind campania electorală, inclusiv lipsa clarității între conținut electoral și alte tipuri de materiale. Aceasta a fost o decizie fără precedent, care vizează în mod direct utilizarea masivă a rețelelor sociale pentru a influența electoratul. Candidatul electoral a spus că decizia BEC este o „tentativă de intimidare”.
În legătură cu campania electorală de pe TikTok, expertul Rufin Zamfir a declarat următoarele. „Nu cred că este cazul să blamăm în exclusivitate faptul că un candidat alege un anumit canal pentru a-și promova mesajele și nu o face mai transparent pe niște canale care au un set de norme. TikTok este o platformă de informare pentru mulți cetățeni atât în România, cât și în Republica Moldova. Probabil mulți se întreabă dacă această campanie pe TikTok ar putea beneficia de sponsorizări ilicite din partea Rusiei. Consider că este destul de posibil. Un actor statal precum Rusia ar putea mai ușor influența o campanie electorală pe rețelele de socializare decât una clasică, făcută la televiziunile publice sau cele private cu acoperire națională.”
Georgescu a fost susținut pe TikTok de mai mulți creatori de conținut români.
Cum este vizată Moldova de rezultatul alegerilor din România
Călin Georgescu a câștigat turul I al alegerilor prezidențiale în România. Turul II va avea loc pe 8 decembrie. Cum va evolua România sub conducerea lui Georgescu în cazul în care acesta o învinge pe candidata proeuropeană, Elena Lasconi?
„Victoria lui Georgescu ar răsturna totalmente tot ce înseamnă modul în care România s-a poziționat în principalele teme de politică internă și externă. În situația în care Călin Georgescu va ajunge președinte și va rămâne fidel afirmațiilor pe care le-a făcut de-a lungul timpului, vom ajunge să vorbim despre România exact invers comparativ cu modul în care România a evoluat până acum. Prezența unui președinte antieuropean la București poate să genereze o schimbare în interiorul societății românești”, a declarat Rufin Zamfir.
Conform programului electoral al lui Călin Georgescu, în cazul unei victorii, România ar trece printr-o serie de schimbări majore, bazate pe o agendă naționalistă și suveranistă. Iată principalele propuneri și măsuri.
# Suveranitate națională și economică: Georgescu propune renegocierea tratatelor internaționale pentru a restabili independența decizională a României, în special față de Uniunea Europeană. El militează pentru utilizarea prioritară a resurselor naturale în beneficiul cetățenilor, inclusiv pe exploatarea controlată a zăcămintelor de gaze și minereuri.
# Reducerea influențelor externe: un punct esențial al programului său este reducerea intervenției externe în politica internă a țării. Georgescu vrea ca deciziile naționale să fie luate fără influența marilor organizații internaționale sau a corporațiilor globale.
# Promovarea tradițiilor și a identității naționale: campania sa include propuneri de a întări cultura românească prin programe guvernamentale, încurajând păstrarea obiceiurilor și a patrimoniului național ca parte centrală a politicii publice.
Georgescu a prezentat aceste măsuri ca fiind parte a unei „schimbări fundamentale” în modul în care este guvernată România, cu scopul de a restabili „demnitatea și suveranitatea națională”.
Pentru că în planul electoral al lui Călin Georgescu n-am găsit nimic în legătură cu Republica Moldova, am decis să vedem ce părere are expertul Rufin Zamfir. „Este destul de devreme să ne pronunțăm despre cum ar decurge relația București-Chișinău în cazul unei victorii de partea lui Călin Georgescu. Putem însă intui faptul că domnul Georgescu va dori să revizuiască unele componente din agenda sa. Probabil România va continua într-o formă sau alta să sprijine societatea moldovenească, să sprijine țara. Repet, este încă foarte devreme să facem predicții. Domnul Georgescu este candidat independent, încă nu cunoaștem cum ar putea arăta cabinetul său de consilieri care-i vor influența decizia.”
Reamintim, candidatul independent Călin Georgescu a câștigat turul I al alegerilor prezidențiale din România. Acesta va duela în turul II cu Elena Lasconi, candidată din partea USR.
La alegerile prezidențiale din România au concurat 13 candidați. Aici puteți vedea care au fost promisiunile lor pentru tineret și educație, iar aici – pentru cine au votat moldovenii la alegerile prezidențiale din România.
