De aproape un an, cineaștii din Republica Moldova au posibilitatea să-și prezinte lucrările unui public mult mai mare, din toate regiunile țării. Acest fapt se datorează proiectului film.md, lansat de echipa RAVAC (Rețea Audio-Vizuală Alternativă Cinematografelor). Fondatorul rețelei, Sergiu Cumatrenco, ne-a povestit despre originile ideii, esența inițiativei, rolul platformei film.md și aspirația de a organiza proiecții de filme autohtone și internaționale în 100 de case de cultură.
Proiectul film.md a fost dezvoltat ca o extensie a Casei de Producție YOUBESC, înființată la fel de Sergiu. Ideea pentru acesta a apărut în momentul în care membrii echipei au înțeles că nu au unde să difuzeze propriile producții cinematografice. „Statistic vorbind, avem doar 14 ecrane standardizate conform normelor DCI (Digital Cinema Initiatives) în Chișinău. Astfel, toate proiecțiile sunt concentrate în capitala Republicii Moldova, iar regiunile sunt defavorizate.”
Pentru a ajunge măcar în câteva dintre localitățile din Moldova, în decembrie anul trecut, echipa lui Sergiu a pornit în „Caravana Filmelor Brave”. Altfel zis, câteva persoane pasionate de cinematografie au mers treptat în fiecare dintre cele patru orașe, având grijă să instaleze echipamentele tehnice necesare, să pornească filmele și, la final, să dezinstaleze echipamentele. Atunci, tinerii au creat și platforma de ticketing film.md, unde un încărcat programul proiecțiilor, detalii despre filme și alte informații relevante.
Momentan, pe platformă este posibilă inclusiv vânzarea biletelor, dar și vizionarea gratuită a câteva filme autohtone și internaționale. Acestea, deja disponibile în spațiul public pe YouTube, au fost preluate și incluse pe site cu scopul de a le promova mai mult. „În plus, ne-am gândit că odată ce cineva face efortul de a accesa site-ul nostru, măcar cu ceva trebuie să rămână atunci când îl părăsesc”, subliniază Sergiu.
„Am decis să fac un pas înapoi de la pălăria mea de producător”
Dar să revenim la caravană. Aceasta s-a bucurat de succes, la proiecții au venit un număr mare de spectatori. „Ne-a uimit Palatul de Cultură din Ungheni. Acolo sunt 714 locuri după schema sălii și la prima proiecție a filmului «Carbon», directorul instituției a venit cu ideea de a mai pune scaune adăugătoare. Au venit foarte mulți oameni din diferite sate și era păcat să-i refuzăm, atâta timp cât ei au depus un efort.”
Totuși, din câte ați înțeles deja, a fost nevoie de un efort logistic considerabil – dificultăți care au dus la concluzia că trebuie ceva de schimbat. „Ne-am gândit să creăm o rețea audio-vizuală alternativă cinematografelor. Ideea de bază era să aducem simultan filmul național și hiturile internaționale în casele de cultură din toată țara.”
Tânărul a gândit ideea în doar opt ore, în timp ce venea de la București la Chișinău. Drumul părea „fără întoarcere,” iar alegerea era clară: ori renunța definitiv la activitatea din industria cinematografică, ori căuta o cale de a crea un mediu favorabil dezvoltării acesteia, atât pentru el, cât și pentru colegii săi cineaști.
„Atunci am decis să fac un pas înapoi de la pălăria mea de producător și să încerc să dezvolt ramura distribuției. M-am aruncat în această aventură și acesta este blestemul și binecuvântarea vieții mele, pentru că permanent mă arunc.”
Dat fiind faptul că organizarea unor proiecții simultane de filme în circa 100 de case de cultură din toată țara era un gând ambițios, Sergiu a avut norocul să fie selectat într-un accelerator: „Acolo, băieți deștepți mi-au adresat întrebări deștepte și am fost forțat să răspund la ele, să caut soluții.”
Așa proiectul film.md, inclusiv platforma de ticketing deja lansată, a început să prindă contur.
Cum planul tânărului urma să soluționeze câteva probleme concomitent
Potrivit tânărului, planul său urma să soluționeze câteva probleme concomitent. În primul rând, toată populația țării urma să aibă acces la cultură, indiferent de locul de trai. În al doilea rând, filmele autohtone create de YOUBESC urmau să fie văzute de un public mult mai mare, la fel ca și celelalte filme autohtone. În al treilea rând, filme internaționale bune, prezentate la diferite festivaluri importante din afară urmau să fie proiectate în Moldova (așa și Ravac International Film Festival asigurându-și continuitatea).
Implementarea ideii, însă, necesita investiții enorme, așa că Sergiu a decis să continue cu proiecțiile fizice, adică să meargă cu echipamentul tehnic din sat în sat, până va găsi finanțele necesare. Astfel încât să reînvie, pe cât este posibil, tradiția de a viziona filme la cinema.
Respectiv, deja de 11 luni echipa RAVAC colaborează intens cu directorii caselor de cultură din centrele raionale, având proiecții în diferite locații de la nord la sud. În acest sens, platforma film.md a fost utilizată pentru a distribui informații despre viitoarele difuzări.
De exemplu, atunci când un director al unei case de cultură dintr-o anumită localitate sau vreun activist local solicită proiecția unui film din portofoliul de pe site, acesta apare în rubrica „Program” cu o dată și o locație concretă. Asta înseamnă că biletele sunt puse în vânzare. După ce evenimentul are loc, informația este eliminată de pe pagina web.
În prezent, portofoliul RAVAC include opt filme, șase dintre care sunt autohtone. „În primul rând, lucrăm cu filmele pe care noi le-am creat, printre care și Tunete, Varvara, Carbon. Noi avem nevoie să le promovăm, să le distribuim. Apoi sunt filmele pe care noi le cumpărăm pentru a le valorifica pe teritoriul Moldovei și României. Totodată, acum încercăm să înțelegem ce se întâmplă la nivel de legislație cu arhiva Moldova Film, căci aceasta este de fapt un tezaur, e patrimoniu național. Și mai sunt filme de festivaluri foarte bune, care trezesc un amalgam de emoții, pe care am vrea să le vedem în lista noastră.”
„Vrem automatizarea proceselor”
Totuși, pentru că tinerii de la film.md își doresc foarte mult să poată proiecta simultan un film în întreaga țară, sunt în căutare de parteneri și granturi care le-ar permite automatizarea proceselor. Planul inițial prevede instalarea a 32 de ecrane în centrele raionale, cu extinderea ulterioară către satele mari, țintind în final un număr de 100 de ecrane.
Acest lucru necesită procurarea unor seturi de echipamente tehnice, instalarea acestora în casele de cultură din toate centrele raionale și gestionarea lor de la distanță. Potrivit lui Sergiu, ideea se va testa la Casa Națională din Nisporeni, prima casă de cultură din Basarabia. Construită în 1924 de un general, pe banii armatei române, această clădire simbolică reprezintă un punct de pornire ideal.
„Credem că în decembrie vom instala echipamentul și astfel această sală va deveni una model: cu ecran, sunet autonom, proiector și calculator comandat din Israel, cu un software dezvoltat pentru protejarea fișierelor video și administrarea proiecțiilor, numit Media Block, pe care-l vom gestiona noi de la distanță”, menționează Sergiu.
Echipamentul necesar pentru Nisporeni e deja procurat, datorită unui grant de 500 000 de lei câștigat în cadrul unui program lansat de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. „Cu acești bani ne-am permis să achiziționăm 10 block-uri media și un proiector. Astfel, după vom putea începe dotarea a încă alte nouă săli”.
„Acum iau mai calm distracțiile pe tărâmul cinematografic”
Echipamentele instalate în cadrul proiectului vor rămâne în casele de cultură din țară, dar vor fi în proprietatea echipei RAVAC, fiind administrate exclusiv de aceasta. Potrivit tânărului, investiția ar urma să fie recuperată, însă modelul de business adoptat este unul riscant. Singurele informații disponibile despre impactul pe care l-ar putea avea proiectul provin din observațiile directe ale cineaștilor, obținute în timpul proiecțiilor fizice.
„Recent am pornit într-o caravană cu blocul de scurtmetraje «Povești moldovenești». Totodată, mergem cu «Moartea în vacanță», o comedie realizată de echipa Bravo Films din România și, mai nou, am cumpărat un titlu norvegian, Dancing Queen, care este dublat în limba română de copii și artiști din Republica Moldova. Așa vrem să vedem cum reacționează publicul, dacă merită să încercăm și altfel de conținut să aducem în localități. Pentru că odată ce avem acest sistem, noi trebuie să-l hrănim. Nu putem aștepta până cineaștii moldoveni o să facă un film la patru ani, cum facem noi, de exemplu.”
În general, potrivit lui Sergiu cinematografia este o ramură care nu aduce un profit foarte mare. „Recunosc că nu prea este sănătos, dar echipa YOUBESC prestează servicii de publicitate la greu. Noi facem spoturi tot anul împrejur și nu este ok că noi investim bănuții câștigați în produse culturale, în loc să ne cumpărăm un sediu nou sau să ne mărim salariile. Eu încerc să găsesc un echilibru, dar cred că acesta este drumul pe care ni l-am asumat.”
Totodată, tânărul afirmă că niciun film marca YOUBESC nu era să existe dacă echipa sa nu era să riște, să facă un pas spre public. „Totuși, eu acum iau mai calm aceste distracții pe tărâmul cinematografic. Le accept doar atunci când înțeleg că sunt niște investiții pe termen lung și sper că va veni momentul când vom recupera absolut toată transpirația și sângele care e pierdut pe platourile de filmare și în studiouri.”
„Visul nostru este exprimat în cifre”
Visul echipei RAVAC este de a avea cât mai mulți spectatori, pentru că numărul publicului validează întreaga sa activitate. „Visul nostru este exprimat în cifre la mine în Excel. E un număr mare, fiindcă asta va însemna că ne-am făcut jobul bine, că promovarea a fost așa cum trebuie să fie și că produsul a ajuns acolo unde este menirea lui, la spectator.”
De ce „film.md”?
Potrivit lui Sergiu, film.md reprezintă o denumire comercială, fiind un termen comun și ușor de recunoscut, care exprimă clar obiectul de activitate. „Ca și domen, «film.md» voiam să-l cumpăr încă de când eram student, dar era ocupat. La un moment dat un intermediar de prin Belgia sau Țările de Jos îl vindea cu 20 000 de lire sterline, iar eu tot așteptam să expire termenul și să-l pot lua. Și iată, anul trecut am reușit să-l cumpăr de la statul nostru cu 450 de lei, legal și sunt foarte bucuros.”
Totuși, entitatea juridică din spatele acestei inițiative este Ravac Fest. Ca lexem arhaic, „ravac” desemnează primul vin scurs fără presiune, simbolizând prospețimea și noutatea. Astfel, inițial acest termen a fost utilizat pentru a legaliza organizarea Ravac International Film Festival – un eveniment care aducea în Republica Moldova filme europene de autor abia lansate, cu impact puternic.
„Când a început pandemia am înțeles că sunt foarte mari eforturi financiare ca să organizăm acest festival, comparativ cu cei 5 000 de spectatori care veneau. Și am spus că el poate să reînvie doar dacă-i schimbăm formatul. Circa patru ani am clocotit să-i găsesc o formă nouă și mi se pare că am găsit-o acum. Cred că Ravac International Film Festival își poate găsi finalitatea odată cu crearea rețelei audio-vizuale alternative cinematografelor (RAVAC). Deci această abreviere și-a găsit menirea.”
Proiectul film.md contribuie direct la atingerea obiectivului 4 al Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, care subliniază importanța asigurării accesului la produse culturale pentru toate categoriile de public.
