La Universitatea de Vest din Timișoara a avut loc conferința „Ucraina, Republica Moldova și echilibrul de putere în Europa de Est”. Evenimentul a fost moderat de doi studenți masteranzi din cadrul Facultății de Științe ale Guvernării și Comunicării, care l-au avut drept invitat pe istoricul și analistul politic Armand Goșu. În cadrul evenimentului s-a vorbit și despre alegerile prezidențiale din Republica Moldova și despre rezultatul referendumului pentru modificarea Constituției în vederea aderării la Uniunea Europeană.
Ieri am participat la o conferință în cadrul facultății mele. De ce am ajuns acolo? Simplu. Eram curioasă să asist la o discuție moderată de doi studenți și un profesor român despre Republica Moldova și Ucraina. Deși nu am reușit să pun întrebările mele, mi-am notat o parte dintre întrebările adresate de studenții români pentru a oferi o perspectivă cititorilor #diez despre modul în care Moldova ajunge subiect de conferințe peste Prut.
#1. A influențat Rusia rezultatul alegerilor prezidențiale și rezultatul referendumului din Republica Moldova?
Nu există niciun dubiu. Rusia a lucrat, pentru că alegerile din Moldova sunt foarte importante. Moldova are o poziție strategică importantă. Eu spun că alegerile din Moldova sunt mult mai importante decât cele din Georgia. Georgia nu are ieșire la Ucraina. Dacă vă uitați, alegerile din Georgia au fost rezolvate de oligarhul Bidzina Ivanișvili. Probabil [în Georgia] Rusia nu a trimis resurse financiare. Rusia a asigurat cu suport diplomatic, mediatic, IT. În cazul Moldovei însă ai niște rețele care sigur funcționaseră și înainte de cumpărarea voturilor, dar acum au fost mult mai extinse. Au fost sume foarte mari de bani. Vorbim de sume uriașee. Sunt nume și prenume. Unii s-au supărat. Au explodat acum: „Cum îndrăzniți să dați nume și prenume?”. Păi cum să vă spun? Acei oameni există, au conturi în băncile rusești. Și sunt mulți cu nume și prenume, cu sate și adresă.
#2. A fost o idee bună să scoți oamenii la referendum în aceste momente?
Retrospectiv vorbind, poate că nu. În momentul acesta nu ar trebui să o critici pe Maia Sandu că a organizat referendumul. Și chiar dacă diferența de voturi e mică, totuși îl putem considera o victorie.
#3. Domnule profesor, oare puteți explica cum reușește Rusia să susțină regiunea transnistreană?
De fapt, regiunea transnistreană este o miză uriașă. Oricine ar ieși la putere are pe masă un dosar fierbinte. Pe dosar scrie „Transnistria”. Această guvernare are și păcate, are și lucruri foarte bune. Acum hai să fim serioși. Nu-i ușor. Tu vii și te lovește pandemia. Începe războiul. Nici nu se termină pandemia și începe războiul. Moldova e o țărișoară mică și vin peste ea sute de mii de refugiați ucraineni. Moldova s-a comportat extrem de demn. Oamenii de acolo își pun la dispoziție casele lor. Revenind la întrebarea dumneavoastră: Transnistria. Această guvernare are un mare plus. Un plus uriaș. Plusul este că a știut să gestioneze dosarul transnistrean. De la București lucrurile astea nu s-au văzut. Rusia știți ce a vrut? Rusia se pregătiseră să deschidă un front la granița de sud-vest a Ucrainei, în regiunea Odesa. Transnistria are trupe acolo. Asta mi se pare cel mai mare pericol.
#4. Cum ar acționa România dacă Moldova ar fi prinsă într-un război?
În așa cazuri trebuie să găsești soluții să salvezi populația. Nu se pune problema în a trimite armata, pentru că tu n-ai acord militar. Cum îți evacuezi populația? Eu întreb lucrul ăsta de doi ani de zile.
#5. În 1917 Imperiul Țarist căzuse, iar în 1991 Uniunea Sovietică a intrat în colaps. Există posibilitatea ca Federația Rusă să aibă aceeași soartă?
Sunt și scenarii de tipul ăsta, dar eu vă atrag atenția că trebuie să aveți grijă ce vă doriți. Gândiți-vă la arsenalul nuclear, gândiți-vă că e un teritoriu enorm. Rusia e un alt tip de imperiu. S-a construit de la început ca un imperiu multinațional. Scenariul ideal pentru Rusia este ca la Kremlin să vină un lider cu care poți să negociezi.
Întrebările anterioare au fost formulate de tinerii participanți la conferința „Ucraina, Republica Moldova și echilibrul de putere în Europa de Est”, unde profesorul universitar Armand Goșu a fost invitat să vorbească și să ofere o perspectivă asupra subiectelor discutate. Răspunsurile oferite de acesta reprezintă opiniile și analizele sale personale în calitate de analist politic și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere sau poziția editorială a redacției #diez cu privire la subiectele abordate.
