Programul „Satul European”, ed. I, în Nordul țării: succese și lacune în modul de desfășurare a programului, procesul de distribuție a bugetului și calitatea proiectelor implementate

Subiecți ai monitorizării au fost Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și primăriile din Nordul țării, participante la programul „Satul European”.

Constatări generale 

• Programul „Satul European” a fost inițiat cu scopul de a sprijini dezvoltarea localităților rurale din Republica  Moldova prin finanțarea unor proiecte care să îmbunătățească infrastructura și serviciile locale.  

• Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL) este principala sursă de finanțare a  programelor de dezvoltare regională și locală. Pentru anul 2022, au fost selectate 492 de proiecte, cu o valoare de  aproximativ 2 miliarde lei. 

• Programul „Satul European” ediția I a adus rezultate notabile în numeroase localități din Moldova. Spre  exemplu, la Mereni și Corjeuți au fost realizate sisteme de alimentare cu apă și canalizare, iar în Hârbovăț și  Calfa a fost instalat iluminat stradal. Gimnaziul din Trifănești a fost izolat termic, iar la Cârnățeni s-a construit  un parc fotovoltaic, care produce energie pentru comunitate. Acestea sunt doar câteva exemple care  demonstrează impactul pozitiv al programului. 

• În prezent, informațiile privind dosarele depuse (bugetele și numărul de beneficiari corespunzătoare fiecărui proiect depus) nu sunt disponibile publicului larg, ceea ce limitează vizibilitatea și încrederea în procesul de  selecție. Totodată, sunt publicate doar date referitoare la denumirile proiectelor selectate și la autoritățile publice  locale beneficiare de fonduri, fără a preciza bugetele și numărul de beneficiari pentru fiecare proiect învingător. 

• Un alt aspect ce merită menționat este lipsa justificărilor publicate pentru proiectele neaprobate. Publicarea unei  scurte explicații pentru fiecare proiect respins ar facilita înțelegerea criteriilor de selecție și ar contribui la  sporirea transparenței decizionale. 

• Se observă că MIDR nu publică pe pagina sa web rapoartele post-implementare pentru proiectele realizate.  Aceste rapoarte ar trebui să includă informații despre ceea ce s-a realizat efectiv, durata de implementare,  costurile totale, precum și rezultatele evaluărilor externe, acolo unde este cazul. 

• În plus, deși termenul standard de implementare a fost stabilit la 12 luni, multe proiecte sunt încă în desfășurare  la aproape doi ani de la lansarea lor. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a atribuit unele restanțe  autorităților publice locale, care s-au confruntat cu dificultăți în respectarea planurilor de activități, ori capacității  reduse a antreprenorilor de a gestiona proiecte complexe, aspect care nu ține neapărat de competența Ministerului. 

• Este clar că autoritățile publice locale au nevoie de mai mult sprijin tehnic și financiar pentru a pregăti și  implementa proiecte de calitate. MIDR, împreună cu suportul oferit de Guvernul Poloniei, va iniția curând un program de instruire privind atragerea și gestionarea fondurilor dedicat APL-urilor, dar rămâne de văzut cât de  eficient va fi acesta în sprijinirea primăriilor. 

Propuneri către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale  

• Ar fi binevenit ca MIDR să publice detalii complete despre toate proiectele depuse și câștigătoare, incluzând  bugetul alocat și numărul de beneficiari aferente fiecărui proiect. Acest lucru ar asigura o mai mare transparență și ar permite monitorizarea publică a modului de alocare a fondurilor. În plus, se recomandă ca MIDR să publice  pe pagina sa web rapoartele post-implementare pentru proiectele realizate. Aceste rapoarte ar trebui să includă  informații despre ceea ce s-a realizat efectiv, durata de implementare, costurile totale, precum și rezultatele  evaluărilor externe, acolo unde este cazul.  

• Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, împreună cu Curtea de Conturi, ar trebui să revizuiască și să  consolideze procesele de audit intern și extern, asigurându-se că toate cheltuielile sunt monitorizate riguros și că  există o trasabilitate clară a fondurilor publice. În acest sens, se recomandă adoptarea și implementarea  standardelor internaționale de audit, cum ar fi cele propuse de Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme  de Audit (INTOSAI). 

• Este recomandată modificarea art. 11 al Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului  Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale și Locale, astfel încât reprezentanții organizațiilor necomerciale  și ai experților din societatea civilă să fie incluși ca membri cu drept de vot, nu doar participanți fără drept de vot.  

• Ministerul ar putea să comunice public motivele pentru care anumite proiecte nu au fost selectate. În acest sens,  se recomandă publicarea fișelor de evaluare tehnică și administrativă ale proiectelor, care să includă detalii  despre punctajele acordate și criteriile de evaluare utilizate.  

• Având în vedere nevoile diferite ale orașelor comparativ cu satele, este recomandată crearea unui program  separat pentru orașe, cu finanțare adecvată și priorități specifice. Acest program ar trebui să se concentreze pe  problemele de infrastructură urbană și să ofere finanțare suficientă pentru proiectele complexe. Orașele, având un  număr mai mare de locuitori și nevoi infrastructurale mai complexe, necesită o abordare distinctă. 

• Având în vedere întârzierile în implementarea proiectelor, este necesară, pe viitor, o regândire a termenelor de  implementare pentru a reflecta complexitatea proiectelor și pentru a asigura finalizarea lor la timp. Pentru edițiile  ulterioare ale programului „Satul European”, se recomandă stabilirea unor termene realiste și oferirea de suport  continuu pentru depășirea obstacolelor.

Propuneri către Primării 

• Primăriile ar trebui să fie mai proactive în identificarea și aplicarea pentru oportunitățile de finanțare disponibile.  

• Pentru a evita descalificarea cererilor din start, primăriile ar trebui să investească în pregătirea și dezvoltarea  unor documentații de proiecte bine-fundamentate și complete. 

• În cazurile în care cererile de finanțare nu sunt aprobate, primăriile ar trebui, dacă e posibil, să solicite clarificări  detaliate pentru a înțelege motivele respingerii și a îmbunătăți aplicațiile viitoare. 

• Este recomandat ca primăriile să participe activ la sesiunile de instruire organizate de MIDR, adaptând  cunoștințele dobândite la nevoile și realitățile locale, pentru a îmbunătăți pregătirea și implementarea proiectelor. 

• Primăriile ar trebui să elaboreze strategii pe termen lung pentru dezvoltarea locală, aliniate cu nevoile  comunității și prioritățile de infrastructură, astfel încât să poată accesa și gestiona eficient fondurile disponibile. 

• După obținerea finanțării, primăriile trebuie să monitorizeze constant progresul proiectelor și să raporteze orice  dificultăți întâmpinate, pentru a obține sprijin în timp util și a asigura succesul implementării. 

• Pentru a testa idei noi și inovatoare, primăriile ar putea să considere solicitarea de finanțare pentru proiecte pilot,  care pot servi drept modele de succes pentru inițiative viitoare.

La acest link puteți accesa Raportul Analitic integral al Programului „Satul European”, ed. I, în Nordul țării: succese și lacune în modul de desfășurare a programului, procesul de distribuție a bugetului și calitatea proiectelor implementate.

Pentru mai multe detalii puteți contacta autorii raportului la adresa de-email [email protected] ori la numărul de telefon +373 797 07 420.

Raportul și evenimentul au fost realizate de către Asociația pentru Drepturile Omului Lex XXI în cadrul proiectului „Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația „Friedrich Ebert”, implementat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în calitate de partener principal, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, A. O. Institutum Virtutes Civilis și Fundația „Friedrich Ebert”.