Acest început de toamnă, cu peisajele sale de duh, ne predispune din nou spre meditație și revederile de altă dată, reînviind socraticul dialog dintre știință și spiritualitate în cadrul Simpozionului Internațional „Cucuteni 5 000 REDIVIVUS: științe exacte și mai puțin exacte”, ajuns la a XIX-a ediție.
Ne întrebam, în 2006, la prima ediție găzduită de Universitatea Tehnică a Moldovei: de unde până unde un simpozion de istorie și spiritualitate la UTM? Răspunsul a venit chiar în deschiderea evenimentului de la unul din ctitorii săi – Lorin CANTEMIR: o societate se dezvoltă cu succes atunci când între cele trei componente esențiale ale ei – materialul, spiritualul și socialul, există o armonie deplină, armonie care se datorează în mare parte activității inginerilor – creatorii a tot ceea ce există, material, în civilizația modernă…
De ani buni atmosfera acestui dialog tehnico-științifico-spiritual ne duce cu gândul la impresionanta cultură și civilizație cucuteniană, al cărui centru s-ar fi concentrat în actualul teritoriu al Republicii Moldova, astfel că împătimiții de istorie, tradiții multimilenare și științe de la UTM și confrații lor de idei de la trei universități de peste Prut – „Gheorghe Asachi” din Iași, „Vasile Alecsandri” din Bacău și „Ștefan cel Mare” din Suceava, găzduiesc periodic, din 2006 încoace, Simpozionul Internațional „Cucuteni 5 000 REDIVIVUS: științe exacte și mai puțin exacte”, 10 ediții ale căruia s-au desfășurat la UTM, iar altele 8 – la cele trei universități din România, întrunind participanți din Republica Moldova, România, Franța, Germania, Rusia, Polonia, Kazahstan, Belarus și alte țări.
Actuala, cea de-a XIX-ea ediție, a revenit la Chișinău în perioada 18-19 octombrie 2024, cuprinzând trei secțiuni de bază: „Cultura și civilizația precucuteniană și cucuteniană” (moderatori: Gheorghe PĂUN, Radu ADRAN), „Istoria Științelor, Educației, Tehnicii și Artelor” (moderatori: Vasile George PUIU, Tudor VLAD) și „Moldova Europeană: căi de integrare” (moderatori: Valeriu DULGHERU, Octavian CĂPĂȚÎNĂ).
Potrivit unei tradiții deja încetățenite, sala în care și-a desfășurat lucrările simpozionul – Aula „Henri Coandă” din blocul nr. 6 al UTM, a fost împodobită cu nelipsitele artefacte cucuteniene – drapele istorice vechi, la care s-au adăugat vasele din lut incizate cu „poeme” geometrice și florale, precum și artefacte ale costumului național – cămăși, fuste, ițari, traiste etc., toate acestea regăsindu-se în expozițiile meșterilor populari care au creat în sală acea inegalabilă atmosferă cucuteniană: „Ceramică cucuteniană”, „Port popular”, dar și o faimoasă expoziție de luntri vechi moldovenești.
În această atmosferă de basm cucutenian-tripolian era și firesc să fie aplaudați ctitorii simpozionului, între care nonagenarul cucutenian Mihai TUN – Omul care s-a aflat în fruntea comunei, în calitate de primar, timp de 34 de ani, obișnuind să spună în acest sens: „Mi-a fost dat să mă nasc și să trăiesc în Cucuteni, localitatea în care s-a descoperit cultura neolitică, ce-i poartă numele. Forța împrejurărilor a făcut ca încă de tânăr pașii mei să calce inconștient peste vestigiile sacre ale acestei culturi…”
Organizatorii și participanții la simpozion și-au amintit cu pietate și de regretatul Lorin Cantemir, cel care a avut minunata inspirație de a organiza acest simpozion cu tematica multimilenarei culturi cucuteniene, pentru a o scoate din anonimat. Fiind părintele multor generații de ingineri, credea cu tărie că în materie de cultură și tradiție inginerii pot face mai mult decât istoricii. A și spus-o de multe ori foarte răspicat: „Ce înseamnă un inginer? În primul rând, ţine cont de realitate; în al doilea rând, o măsoară. Are unităţi de măsură şi asta îl face să fie măsurat. Numai inginerii, deocamdată, sunt în acest sens în primele rânduri. Noi ne-am dori să fie cât mai mulţi în primele rânduri de reafirmare a identităţii noastre…” L-am putea cita la nesfârșit pe regretatul artizan al cucutenienilor… Organizatorii ediției curente a simpozionului au găsit o soluție pentru a-i mulțumi Înaintemergătorului pentru cinstea de a-i apropia de rădăcini, înmânându-i soției sale, Elena Cantemir, Diploma de Excelență „Lorin Cantemir” a simpozionului – „pentru susținere majoră a lui Lorin Cantemir în diseminarea culturii Cucuteni în spațiul european”.
În luările lor de cuvânt, vorbitorii au exprimat un salut cordial UTM – pivotul principal al simpozionului, mulțumind în această ordine de idei lui Ion BOSTAN, omagiat chiar în zilele simpozionului cu ocazia jubileului de diamant – 75 de ani. Cristel Știrbu a adus un omagiu lui Mihai Gafițanu, la 90 de ani. De asemenea, mulțumiri alese pentru implicarea profundă în viața Cetății i-au fost exprimate lui Valeriu DULGHERU, moderatorul și organizatorul activ al ediției curente, dar și al precedentelor.
Vestigiile istorice și creațiile inspirate din acestea, diversele incursiuni în timp, reflecțiile asupra unor opere, invenții, dar și biografii ale unor personalități marcante și evenimente istorice interdependente și mai puțin cunoscute, au constituit subiectele bogatului program al ediției curente a simpozionului. Vom menționa în acest sens discursul inspirat „Între Cucuteni și Horezu. Curtea de Argeș” al lui Gheorghe Păun, România; „Fenomenul Cucuteni în culturile neolitice din spațiul geografic locuit de români” descris de Radu Adrian, c. Rucăr; „Un obicei uitat „strigătele peste sat” al preotului paroh Gheorghe Cârstina din c. Dragoslavele, „Piatra Craiului în costum de sărbătoare” de Vasile Puiu, Universitatea „V. Alecsandri” din Bacău; „Cămașa românească – istorie, evoluție, tradiție și suflet/ Port popular sovejan” de Antonina Rusu etc., etc.
La final, dialogul științifico-spiritual s-a transformat în unul spiritual-artistic, participanții având parte de un program cultural diversificat, ce a cuprins o vizită la Muzeul de Istorie al Vămii „Galeria Colecțiilor Petru Costin” din Ialoveni, un pelerinaj la mănăstirea Țipova și o festivitate specială la Complexul Turistic Costești, unde atmosfera a fost animată de ansamblul folk „Haiducii” și folkistul Mircea Zgherea.
Acest material a fost scris și redactat de echipa UTM. Informațiile prezentate în acest material nu reflectă nici într-un mod opiniile echipei #diez.
