De mai mulți ani, Uniunea Europeană (UE) oferă Republicii Moldova resurse financiare. Banii sunt oferiți în diverse forme și vin să dezvolte economia țării. În același timp, o parte dintre aceste resurse trebuie întoarse și înapoi. Este aceasta oare o problemă pentru datoria noastră externă, încercăm să îți explicăm în acest articol.
Pentru început, trebuie să cunoști că în general există două tipuri de finanțare: granturi și împrumuturi.
# Granturile sunt resurse financiare pe care nu trebuie să le restituim.
# Împrumuturile trebuie să le întoarcem treptat, dar înainte de aceasta le investim în lucruri mai avantajoase.
În anul 2024, Comisia Europeană a oferit țării noastre 72 de milioane de euro. Această finanțare face parte dintr-o operațiune de asistență macrofinanciară în valoare de 295 de milioane de euro, dintre care 220 de milioane de euro sunt împrumuturi, iar 75 de milioane de euro sunt granturi. Acești bani vin să sprijine economia țării noastre și să ajute la implementarea reformelor.
Influențează acești bani datoria țării noastre? Da. Totuși, experta în economie politică de la WatchDog.md, Mihaela Sirițanu, lămurește că asemenea împrumuturi sunt necesare pentru dezvoltarea Moldovei și sunt oferite la rate mult mai avantajoase în comparație cu alți creditori privați.
Datoria Moldovei, mare sau mică?
Datoria externă a unei țări nu indică neapărat faptul că ea este mai săracă sau mai bogată. Statele împrumută bani pentru a se dezvolta, apoi îi întorc. În fine, contează mai degrabă modul în care sunt gestionate resursele.
Datoria unei țări nu se calculează în dolari, dar în procente raportate la PIB. Astfel, raportul datoriei externe brute la PIB-ul Republicii Moldova constituie 62,4 %. Aceasta înseamnă că țara noastră are datorii externe care reprezintă 62,4 % din tot ceea ce producem într-un an. În dolari se traduce ca aproximativ 9,76 de miliarde. E de menționat că datoriile externe se achită treptat, nu într-un an de zile.
Dacă ne uităm la informațiile prezentate de Eurostat, datoria noastră externă poate fi comparată cu cea a Germaniei (63,4 % din PIB) sau Croației (63,3 % din PIB) și este mai mică decât media UE (82 % din PIB). Cea mai mare datorie externă din UE are Grecia, Italia, Franța și Spania, iar cea mai mică – Luxemburg, Estonia și Bulgaria.
Comparativ cu începutul anului 2023, la sfârșitul primului trimestru din 2024, 12 țări din Uniunea Europeană au avut o creștere a datoriei în raport cu economia lor, iar 14 țări au reușit să o reducă. Irlanda a avut un raport stabil, transmite Eurostat.
UE chiar are anumite mecanisme de monitorizare a datoriilor unui stat. Prin Pactul de Stabilitate și Creștere, Uniunea cere statelor membre inclusiv să-și mențină datoria publică la 60 % din PIB (acesta este punctul de referință). Astfel, statele care au o datorie mai mare sunt obligate să întreprindă o serie de măsuri pentru a o reduce.
Conform Pactului de stabilitate și creștere al UE, Republica Moldova nu este foarte departe de pragul de 60 % din PIB care asigură stabilitatea economica a unei țări.
Mihaela Sirițanu
Pe lângă cele menționate mai sus, ar trebui să luăm în calcul și faptul că integrarea în UE va aduce cu sine noi finanțe, inclusiv fără dobândă. Mihaela Sirițanu precizează că acești bani au drept scop reducerea diferențelor socio-economice între regiunile Uniunii. Altfel vorbind, Republica Moldova va primi resurse financiare pentru a se ridica la nivelul țărilor deja membre UE.
Amintim că în data de 20 octombrie 2024 va fi organizat un referendum în contextul drumului european al Republicii Moldova, care a început odată cu obținerea statutului de țară candidată la UE în anul 2022.
