Cum ar fi să ai un prieten care ar putea să-ți dea aripi? Și nu, nu e doar o metaforă. Vorbesc cât se poate de serios. De ceva vreme, îl am pe Tudor, prietenul meu de peste Prut, care ar putea nu doar să mă învețe să zbor, ci să-mi construiască o dronă sau chiar să denumească o rachetă în cinstea mea. Tudor Gheorma este inginer mecatronist la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS) și masterand la Universitatea Politehnica din București. El este unul dintre acei tineri cu care România se poate mândri și un exemplu demn de urmat pentru tinerii din Republica Moldova. Pe scurt, Tudor este o sursă de inspirație pentru mine, iar în cele ce urmează vă voi povesti mai multe despre el.
Faceți cunoștință cu Tudor
Tudor s-a născut pe malul mării. Este originar din Constanța, îi plac plimbările și petrece mult timp cu familia și prietenii. „Îmi place să îmi mențin mintea activă și să mă relaxez în același timp. O altă pasiune de-a mea este cititul. Prefer atât cărțile de știință și tehnologie, cât și literatura clasică”, povestește tânărul. El a absolvit Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică, specializarea design industrial, din cadrul Universității Politehnica București, unde în prezent urmează un program de masterat la specializarea mecatronică avansată.
Dacă vă întrebați cum a ajuns Tudor să construiască drone la INCAS, trebuie să vă anunț că totul a pornit de la pasiunea tânărului pentru designul și funcționarea sistemelor complexe, fapt care l-a motivat să aleagă ingineria mecanică pentru studiile de licență. De aceea, el a activat mai întâi în calitate de inginer mecanic proiectant pentru industria auto și recent a făcut tranziția către domeniul aerospațial.
M-a fascinat întotdeauna interacțiunea diferitelor discipline ale ingineriei pentru a rezolva probleme reale. Experiența din universitate m-a ajutat să înțeleg importanța funcționalității produselor și ulterior fuziunea disciplinară necesară pentru dezvoltarea și inovarea sistemelor ce asigură progresul tehnic.
Tudor Gheorma
Experiența la INCAS
Spuneam anterior că Tudor este inginer mecatronist la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” din București, lucru care mi s-a părut absolut impresionant. De ce? Un motiv ar fi faptul că INCAS este o unitate de cercetare de vârf în științele aerospațiale din România. Totodată institutul a fost implicat în toate proiectele aeronautice naționale majore pentru zonele civile și militare și acționează în prezent ca un actor important în politica Uniunii Europene pentru cercetare și dezvoltare în cadrul viziunii FlightPath 2050 și a programului Horizon Europe. Deși lucrează la institut de doar câteva luni, tânărul a reușit să fie implicat în mai multe proiecte. Unul dintre ele urmărește monitorizarea și predicția bazată pe aceasta a structurilor din domeniul aerospațial. „Achizițonăm date despre comportamentul structurii folosind senzori, în timp ce aceasta este supusă unor perturbații artificiale, iar în baza datelor preluate, prin diverse operații matematice, se realizează o predicție despre momentul în care structura ar putea ceda”, explică inginerul.
Prima rachetă supersonică românească
Câți dintre voi au auzit de prima rachetă supersonică românească? Dar despre cei 30 de tineri români care au construit-o știți ceva? Tudor Gheorma este membru al echipei 2Space și împreună cu colegii săi a reprezentat România la cea mai mare competiție internațională de rachete, Cupa Spaceport America din SUA.
2Space este prima echipă de studenți din Europa de Sud-Est care a reușit să proiecteze, să construiască și să lanseze o rachetă la aproape 9 000 de metri altitudine, evidențiind astfel talentul și ingeniozitatea tinerilor români în domeniul aerospațial. Racheta lor, având peste trei metri lungime, a fost concepută să atingă o altitudine de 10 000 de metri și să zboare cu viteză supersonică. Tudor este membru al echipei 2Space din octombrie 2022, iar construcția primei rachete supersonice românești este proiectul care i-a oferit oportunitatea de a conlucra cu specialiști din diferite sfere ale ingineriei. Totuși, gestionarea timpului între facultate și cadrul social, prezența la ore și predarea proiectelor la timp a fost o mare provocare pentru tânărul inginer.
Implicarea a venit cu părți și bune, și mai puțin bune. Cred că cele mai importante aspecte au fost dezvoltarea abilității de a lucra într-o echipă multidisciplinară împreună cu oameni din diverse arii ale ingineriei, abilitățile practice și aplicarea tehnicilor necesare de execuție ale unui astfel de proiect. Plecând de la proiectarea și simularea sistemelor pe calculator și până la turnarea fuzelajelor și a construcției efective a rachetei. Dificultățile au apărut din cauza presiunilor create de timpul limitat și de numărul relativ mic al persoanelor din echipă, raportat la alte echipe care au participat în competiție.
Tudor Gheorma
La Cupa Spaceport America, echipa românească a concurat alături de 126 de echipe din 24 de țări.
„Vreau să contribui la proiecte inovative în domeniul aerospațial”
Cu ceva timp în urmă, l-am întrebat pe Tudor dacă ar vrea să emigreze, tendință destul de populară în rândul prietenilor mei români. Răspunsul său a fost vag, de aceea nu am mai insistat. L-am întrebat în schimb despre oportunitățile din domeniul aerospațial din România. „Implicarea și dedicarea oamenilor prezenți din domeniu încă mențin România la un nivel comparabil cu alte țări, în ciuda accelerației negative promovate de oamenii dintr-o anumită sferă de conducere. Oportunități există, dar nu suficiente din motivul prezentat anterior”, afirmă tânărul.
În prezent, Tudor este fascinat de lansatoarele spațiale reutilizabile, de materialele compozite avansate și de propulsia electrică – bazate pe ion sau plasmă –, iar pe viitor și-ar dori să contribuie mai mult la dezvoltarea domeniului aerospațial. Unul dintre obiectivele sale este să se implice mai activ în cercetare și dezvoltare, având în vedere expansiunea continuă a acestui domeniu și numeroasele oportunități de inovație pe care le oferă. Pe plan personal, își dorește să continue să învețe și să își extindă cunoștințele, nu doar în ingineria aerospațială, ci și în domenii conexe, precum inteligența artificială sau materialele avansate. Este convins că aceste tehnologii vor avea un impact semnificativ asupra viitorului industriei și vrea să fie pregătit pentru schimbările care vor urma. „Vreau să contribui la proiecte inovative în domeniul aerospațial, fie că este vorba de dezvoltarea unor tehnologii noi de zbor, fie despre explorarea spațială”, a adăugat studentul.
Ceea ce îl inspiră cel mai mult este puterea pe care tehnologia o are de a modela viitorul, mai ales în domeniul aerospațial. Gândul că poate contribui la dezvoltarea unor soluții care deschid noi orizonturi în explorarea spațiului sau care fac zborurile mai sigure și mai eficiente îi oferă o motivație profundă. Îl încântă ideea de a aduce laolaltă ingineria mecanică, electronică și software pentru a crea sisteme inteligente și autonome care să facă lumea un loc mai bun. Tânărul a avut norocul de a întâlni câțiva mentori care l-au influențat profund, în special coordonatorul său de la facultate, care i-a deschis noi perspective asupra inovației și cercetării aplicate.
De asemenea, am fost inspirat de colegii mei din cadrul asociației 2Space cu care am lucrat la diverse proiecte. Această experiență mi-a arătat cât de mult poți realiza atunci când ai o echipă competentă și dedicată.
Tudor Gheorma
Oare care sunt calitățile necesare pentru a reuși într-o carieră în inginerie aerospațială sau în alte domenii științifice? Tudor mi-a spus despre atenție la detalii, capacitatea de a lucra în echipă și gândire critică. „Orice greșeală, oricât de mică, poate avea consecințe majore. În acest domeniu, te confrunți frecvent cu provocări noi și complexe, așa că trebuie să fii capabil să găsești soluții. Proiectele mari necesită colaborare între specialiști din diverse domenii, respectiv trebuie să comunici eficient și să colaborezi bine.” Gândindu-mă la el, aș adăuga la lista de mai sus și responsabilitatea, dedicația și pasiunea. Tudor este omul care te poate cuceri atunci când îți povestește despre jobul său, pentru că o face cu entuziasm.
Colaborarea cu tinerii din Republica Moldova
Tudor a reușit să se împrietenească cu tinerii originari din Republica Moldova atât la facultate, cât și la locul de muncă. A colaborat cu ei și este conștient că legătura dintre studenții români și moldoveni este puternică, mai ales în context academic și profesional. De aceea, tânărul inginer a venit cu câteva recomandări pentru liceenii din Republica Moldova care ar dori să-i urmeze parcursul. Iată care sunt acestea.
# Începeți cu o bază solidă în matematică, fizică și informatică. Acestea sunt pilonii oricărei cariere în inginerie.
# Căutați programe de studiu care oferă specializări în domeniul aerospațial, robotică sau software în funcție de interesul vostru.
# Fiți curioși și explorați cât mai multe domenii tehnice.
# Nu vă limitați la un singur subdomeniu. Ingineria aerospațială este un domeniu interdisciplinar, respectiv este util să aveți cunoștințe variate în mecatronică, programare, design mecanic și electronică.
# Căutați experiențe practice. Implicați-vă în proiecte studențești, în competiții de inginerie sau în ONG-uri tehnice. Experiențele de tip hands-on sunt esențiale pentru a înțelege mai bine teoriile și pentru a vă dezvolta abilități de rezolvare a problemelor.
„Nu vă fie frică să eșuați. Fiecare eșec este o lecție valoroasă. În inginerie, eșecurile sunt o parte naturală a procesului”, a punctat tânărul.
El a fost Tudor și e prietenul meu de peste Prut. Ceilalți prieteni de-ai săi îi spun „Tudi”, eu însă mă adresez cu „domnul inginer” și sunt sigură că într-o bună zi numele său va fi scris în manualele românești. Până atunci, nu-mi rămâne decât să-i urez succes din plin și proiecte pe măsura visurilor sale mărețe.
