Este important să cunoaștem că Republica Moldova a început alinierea la standardele europene în educație cu mulți ani în urmă și nu se află la început de drum în acest proces. Din 2005, țara noastră face parte din Procesul de la Bologna, o inițiativă de cooperare între 48 de state europene. Aceasta își propune să sprijine cooperarea între universități, schimbul de experiențe și pregătirea tinerilor pentru carierele lor. Printre obiectivele inițiativei se numără introducerea unui sistem de studii în trei cicluri – licență, masterat și doctorat – și recunoașterea reciprocă a calificărilor și perioadelor de studiu în străinătate.
Prin Procesul Bologna a fost creat Spațiului European al Învățământului Superior (EHEA), iar astfel este încurajată cooperarea și schimbul de bune practici între țările europene. Moldova face parte din EHEA, iar acest lucru le permite actorilor din sistemul educației să participe la evenimente, conferințe sau internshipuri care au loc în spațiul european, precizează Ludmila Pavlov, secretară generală adjunctă la Ministerul Educației și Cercetării (MEC).
Deși suntem parte a procesului de la Bologna, a EHEA și a Convenției globale de recunoaștere a diplomelor, se întâmplă să întâmpinăm, totuși, unele dificultăți, în special la recunoașterea diplomelor de absolvire și a calificărilor. Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate, este de părere că dacă am fi membri ai UE, am avea mai multe argumente pentru ca diplomele noastre să fie validate imediat. Procesul de echivalare ar deveni o simplă formalitate tehnică și s-ar realiza mult mai rapid.
De asemenea, am putea avea acces la mai multe fonduri și resurse, ar crește numărul de colaborări internaționale, de programe de schimb, burse și stagii. Am beneficia de mai multe oportunități de cercetare la instituții internaționale, iar ofertele educaționale ar fi mai variate. Pentru a face posibil acest lucru însă, sistemul nostru educațional superior ar trebui să ajusteze anumite standarde și orientări pentru a se plia celor europene.
Oportunitățile pe care le oferă UE în sistemul universitar
În sistemul de învățământ superior, Uniunea Europeană oferă multiple oportunități de finanțare prin diverse programe și acțiuni de cercetare. Așadar, odată cu integrarea în UE, învățământul superior din Moldova va trece prin câteva schimbări, care vor fi în avantajul studenților, al cercetătorilor și al profesorilor universitari.
Pentru studenți
În primul rând, am avea mai multe beneficii în cadrul Erasmus+, un program al Uniunii Europene care sprijină mobilitatea educațională. Acesta oferă studenților, profesorilor și tinerilor oportunități de a studia, de a face stagii sau de a participa la proiecte în universități și organizații europene, cu o bursă lunară pe durata schimbului.
Moldova nu este o țară UE, de aceea avem acces limitat la acest program, cu un număr redus de universități partenere și proceduri mai complicate de înscriere. Dacă am fi un stat al Uniunii Europene, numărul de universități la care moldovenii ar putea merge în mobilitate ar crește. De asemenea, procesul de înscriere pentru a obține o bursă ar fi mai ușor, fiindcă ar fi mai puține procese administrative. În plus, ar crește și numărul de burse. Cu alte cuvinte, mai mulți studenți, profesori și tineri se vor putea înscrie.
Pentru cercetători
Cercetătorii ar putea aplica la mai multe proiecte și granturi internaționale și ar avea acces la mult mai multe baze de date internaționale, publicații de specialitate și rezultate de cercetare. În plus, ar putea primi mult mai rapid rezultatele cercetărilor. Republica Moldova are acces la proiectele Horizon, o platformă europeană de finanțare a cercetărilor, însă ceea ce ar mai putea obține țara noastră este cale liberă spre mai multe fonduri. Astfel, cercetătorii ar putea aplica la mai multe proiecte și granturi internaționale.
Pentru universități
Universitățile noastre ar putea dezvolta mai multe programe de licență și/sau de masterat comune cu instituții din UE. Studenții ar avea oportunitatea de a învăța o parte din timp în Republica Moldova și o altă parte – în străinătate. Actualmente, la noi sunt doar câteva universități care oferă programe de studii cu diplome duble, atât la licență, cât și la masterat.
În plus, ar putea fi îmbunătățit sistemul de credite transferabile europene (ECTS). ECTS este un mecanism care facilitează mobilitatea studenților între universități, atât la nivel național, cât și internațional. Implementat în totalmente în Republica Moldova, ECTS ar permite studenților să își transfere creditele acumulate într-un an de studiu la alte specializări, facultăți sau universități. Cu alte cuvinte, dacă un student va decide să-și schimbe specializarea sau universitatea, nu ar pierde munca și efortul depus în anul precedent, deoarece creditele obținute ar putea fi recunoscute și valorificate într-un nou context academic.
Pentru profesori
Dacă e să ne referim la cadrele didactice, integrarea Moldovei într-un spațiu european de învățământ superior la fel va veni cu beneficii. Profesorii ar putea accede la mai multe proiecte internaționale de mobilitate academică și de formare.
Natalia Beregoi este doctoră, lectoră universitară la Facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova (USM). Pe parcursul activității sale pedagogice a avut oportunitatea să participe la câteva mobilități academice și schimburi de experiență în țările UE. A fost implicată atât în activități de predare, cât și în schimburi de bune practici în domeniul educației universitare.
De exemplu, la La Haute Ecole Galilée din Bruxelles, Belgia, a observat cum colaborarea strânsă dintre universitate și companiile mass-media le oferă studenților oportunitatea să se implice în proiecte încă din primul an de studii. La Universitatea „Neofit Rilsky” din Blagoevgrad, Bulgaria, a desprins câteva tehnici noi de predare, pe care le-a integrat ulterior în cursurile sale. A vizitat Universitatea Carolină din Praga, Republica Cehă, „Vytautas Magnus” din Kaunas, Lituania și Universitatea „Uppsala” din Suedia, unde a fost impresionată de accentul pus pe învățarea interdisciplinară și de cercetarea practică. La SGH Warsaw School of Economics din Varșovia, Polonia, a impresionat-o importanța dezvoltării abilităților de antreprenoriat în rândul studenților.
Cred că Moldova ar putea beneficia din experiența dată, mai ales în ceea ce privește digitalizarea educației și crearea unui cadru academic mai flexibil și orientat spre necesitățile pieței muncii.
Natalia Beregoi, doctoră, lectoră universitară la USM
O altă oportunitate de care ar putea beneficia atât studenții, cât și profesorii sunt apelurile de la Direcția Generală pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune. Acesta vizează proiecte care contribuie la dezvoltarea competențelor și la promovarea incluziunii sociale și oferă deseori finanțare în domeniul ocupării forței de muncă, abilităților și formării.
Mulți dintre tinerii din Republica Moldova vor să beneficieze de aceste oportunități, de aceea aleg să urmeze o facultate la universități din țările UE. Andrei Curăraru consideră că plecarea acestora reprezintă una dintre principalele provocări ale sistemului de învățământ superior din țară.
Acum este și un fel de concurență între universitățile noastre și cele din străinătate, în special din România. Unii se regăsesc în alte sisteme educaționale.
Andrei Curăraru, expert Wachdog
De ce unii tinerii din Moldova aleg să studieze în UE
Potrivit datelor statistice de la UNESCO, în perioada 2017-2022, 116 189 de tineri din Moldova au plecat peste hotare pentru a-și face studiile universitare.
Pentru perioada 2019-2022 am făcut și o comparație pentru a înțelege care este diferența numerică dintre studenții care pleacă și studenții care rămân să învețe acasă. Datele ne arată că diferența dintre cele două categorii de tineri nu este prea mare.
Pentru a înțelege motivația tinerilor care aleg studiile în UE, am întrebat câțiva tineri din Moldova de ce au ales să învețe peste hotare, iar răspunsul lor a fost unanim – pentru că acasă nu sunt atât de multe oportunități de studii.
Cristina Elena Mitrofan este studentă la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde a absolvit un program de licență, unul de masterat și acum urmează altul. A ales să plece în România pentru a avea o diplomă recunoscută internațional și pentru a beneficia de mai multe oportunități.
În timpul studenției, a avut parte de experiențe de networking, a participat la traininguri, conferințe, întâlniri cu președinți de țară, mese rotunde și a mers într-o mobilitate Erasmus în Republica Cehă – oportunități de care nu ar fi beneficiat în Moldova, spune ea.
Alina Zibrițchi este studentă în anul II la Timișoara și spune că a ales România nu doar pentru că își dorea o nouă experiență, dar și datorită recunoașterii diplomei de studii în UE. „A fost factorul decisiv care m-a motivat să dau un search pe Google. Totodată, sunt mai multe universități decât în Moldova și știam că voi avea mai multe șanse să fiu admisă pe loc bugetat.”
Alina are o experiență pozitivă la Universitatea de Vest din Timișoara, care ar putea inspira și universitățile din Moldova. Pe lângă jurnalism, ea urmează cursuri conexe în publicitate, comunicare și relații publice, oferindu-i posibilitatea de a se orienta spre mai multe domenii după absolvire. Majoritatea profesorilor activează și în instituții media din Timișoara și București sau sunt specialiști în marketing și publicitate. În plus, tânăra studiază și două materii de la alte facultăți: „Instrumente pentru învățarea online” și „Cultură și civilizație în spațiul croat.” Oportunitățile pe care le are o motivează să participe cu entuziasm la cursuri, chiar și la cele de la opt dimineața.
Ștefan Ștefîrța este student în anul I la Universitatea din Maastricht, Țările de Jos. A ales această țară, fiindcă face parte din UE. Acest lucru îi va oferi posibilitatea să facă un an de practică în diverse companii din Europa și să beneficieze de programe de suport financiar și social.
Acestea facilitează integrarea și dezvoltarea personală. Activitatea în asociațiile de studenți, recunoscute pe plan european/internațional, este remunerată.
Ștefan Ștefîrță
Jessica Iaconi este studentă în anul II la LAB University of Applied Sciences din Finlanda. Și-a dorit să studieze în FInlanda, pentru că sistemul educațional este de înaltă calitate, iar oportunitățile de dezvoltare personală sunt multe. Un motiv important a fost că cetățenii UE pot studia fără a achita taxe anuale de școlarizare.
Sistemul educațional finlandez este recunoscut global, iar diplomele obținute aici sunt apreciate. Studenții au acces la burse generoase și la oportunități de networking, ceea ce facilitează angajarea după absolvire.
Jessica Iaconi
Ce le mai lipsește universităților de acasă
Un alt aspect important care ar trebui implementat este transformarea digitală. Andrei Curăraru precizează că trebuie să fie realizate cât mai multe inițiative în vederea adoptării noilor tehnologii, critice pentru educația modernă. Este vorba despre verificarea online a testelor, anonimizarea acestora, prezentarea curriculumului și a resurselor pentru învățat online.
Pe de altă parte, MEC spune că Republica Moldova „este într-un ritm” cu multe state europene. „Pe alocuri poate stăm și mai bine cu unele lucruri. Vom îmbunătăți, vom învăța unii de la alții pentru a face mai bine.”
Printre acele 35 de capitole de negociere a țării cu UE se regăsește și unul dedicat sistemului educațional. Acest lucru înseamnă că pentru a adera la Uniunea Europeană, țara noastră trebuie să realizeze câteva acțiuni.
În perioada 2021-2030, Moldova trebuie să țină cont de cinci priorități strategice:
# îmbunătățirea calității, echității, incluziunii și succesului pentru toți în educație și formare;
# transformarea învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității într-o realitate pentru toți;
# consolidarea competențelor și a motivației în profesiile din domeniul educației;
# consolidarea învățământului superior european;
# sprijinirea tranzițiilor ecologice și digitale în și prin educație și formare.
Cine alocă resursele financiare pentru a susține schimbările
Reformele care sunt în derulare și care urmează – Rețeaua școlilor model, alocații pentru părinți și profesori, alimentație gratuită în școli, renovarea căminelor universitare – sunt costisitoare, iar de resurse financiare este necesar întotdeauna. MEC menționează că, pe lângă banii din bugetul de stat, o sursă importantă de venituri în sistem sunt resursele financiare care vin de la partenerii de cooperare, de exemplu: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană pentru Investiții (BEI), Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), PNUD Moldova.
Va trebui să învățăm rapid cum să atragem cât mai multe fonduri europene, fiindcă rigorile sunt foarte înalte și noi va trebui să facem față, să reușim să absorbim tot ce ar putea veni în Republica Moldova din fondurile europene.
Ludmila Pavlov, secretară generală adjunctă la MEC
Universitățile pot aplica în mod individual la proiecte, programe pentru a atrage surse suplimentare în bugetele lor. Pe de altă parte, Andrei Curăraru spune că universitățile din Moldova nu mereu au capacitatea de a scrie proiecte. Totuși, acestea sunt importante, căci ele atrag fonduri și asigură accesul la finanțare pentru inițiative educaționale: îmbunătățirea infrastructurii, sprijinirea cercetării, îmbunătățirea curriculumului. În plus, bugetele existente ar fi reorientate la mărirea burselor.
Ce ar putea să facă Moldova pentru a se apropia de politicile UE
Pentru a îmbunătăți sistemul educațional superior, Andrei Curăraru este de părere că „e esențial să dezvoltăm un mecanism de asigurare a calității mai robust”. În acest sens, vor fi implementate evaluări externe realizate de universități și experți din Uniunea Europeană, care vor verifica dacă studiile superioare respectă standarde înalte și sunt în continuă dezvoltare.
Pentru a respecta rigorile europene și a asigura calitatea studiilor universitare, MEC susține că face mai mulți pași. De exemplu, se urmărește ca Agenția de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare să devină membră a Registrelor Europene de Asigurare a Calității.
Obiectivul nostru este ca agenția să fie recunoscută internațional, astfel încât evaluările și acreditările oferite să aibă validitate globală. Recent, am avut o misiune de experți internaționali care a evaluat agenția noastră și a elaborat un raport cu recomandări pentru îmbunătățire.
Ludmila Pavlov, secretară generală adjunctă la MEC
Ludmila Pavlov spune că este important ca mediul academic, ce include profesori universitari, studenți, cercetători și angajați ai universităților, să se implice în toate activitățile pe care Ministerul Educației trebuie să le facă pentru integrarea în spațiul european.
Noi creăm grupuri de lucru la nivelul ministerului pentru a examina împreună legislația UE și încercăm să vedem cum ne putem plia acestor recomandări. Cooperăm cu mediul academic, iar acesta este deschis spre schimbări.
Ludmila Pavlov, secretară generală adjunctă la MEC
Începând cu acest an, Republica Moldova și România vor crea Președinția grupului de lucru Bologna. În acest context, se vor organiza mai multe evenimente și activități la noi în țară: ateliere de formare, conferințe internaționale, dezbateri și mese rotunde și networking între universități. Acestea vor oferi mai multe posibilități mediului academic de a se implica activ și de a face schimb de experiențe.
Din experiența sa, Andrei Curăraru zice că ar trebui să renunțăm la mentalitatea postsovietică, cea care accentuează împărțirea strictă între prelegere, seminare și laboratoare și care impune prezența fizică la cursuri.
În prezent, sistemul nostru se concentrează prea mult pe memorarea informațiilor, care adesea nu sunt utile pe termen lung și nu dezvoltă abilități practice. Sistemul educațional european pune accent pe creativitate și evaluare bazată pe abilități, nu doar pe cunoștințe teoretice.
Andrei Curăraru, expert Wachdog
Conform ministerului, integrarea învățământului superior la standardele UE are loc treptat, prin reforme care îmbunătățesc curriculumul, formarea profesorilor și dezvoltarea infrastructurii. De-a lungul anilor, instituțiile de învățământ au lucrat pentru a se adapta schimbărilor prin colaborări internaționale și schimburi de experiență.
Amintim că, în anul 2022, Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la UE, iar în decembrie 2023 au început negocierile de aderare. În acest context, pe 20 octombrie 2024 va avea loc un referendum la care cetățenii vor decide dacă vor modificarea Constituției pentru aderarea la Uniunea Europeană.
