Spațiile exterioare ale Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău au căpătat o nouă dimensiune artistică, fiind completate cu sculpturi urbane ce servesc și drept mobilier unic. Cele 10 piese – bănci și sculpturi exterioare din lemn, piatră și metal – sunt rezultatul muncii unor sculptori renumiți din Republica Moldova, membri ai Uniunii Artiștilor Plastici: Ioan Grecu, Paraschiva Popa-Donoi, Gheorghe Urechi, Petru Glavan și Alexei Vidrașco.
Lucrările au fost realizate în cadrul Taberei de Sculptură Urbană, care s-a desfășurat în lunile august-septembrie 2024, la Muzeul Național al Literaturii Române, iar acum au fost prezentate publicului larg. Inițiativa marchează debutul Reședinței Creative, o platformă dedicată dezvoltării sectorului creativ din Moldova, care-și propune să transforme spațiile neutilizate ale muzeului într-un hub dinamic pentru exprimare artistică, colaborare și inovație.
Reședința Creativă este o activitate inclusă în Memorandumul de Înțelegere între Ministerul Culturii, Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie și Proiectul Competitivitate și Reziliență Rurală, finanțat de USAID.
„Această Reședință Creativă și această Tabără de sculptură urbană, care astăzi se finalizează prin aceste minunate creații artistice de mobilier urban, nu este un rezultat, este de fapt un început, pentru că această experiență trebuie preluată. Faptul că partenerii de dezvoltare acordă susținere financiară pentru organizarea unei astfel de tabere, faptul că Ministerul Culturii alocă resurse din banii publici este doar un îndemn către comunitățile noastre din întreaga țară de a prelua această experiență. Ideea este de a îndemna autoritățile publice locale, atunci când au finanțare pentru proiecte de amenajare urbană sau teritoriului, să nu improvizeze, ci să se adreseze specialiștilor și artiștilor noștri – dacă nu le vom comanda noi creații, cine le va comanda?! Curtea Muzeului Literaturii este astfel transformată într-o reședință cultural creativă ce îmbină sculptura cu scrisul și literatura, atrage vizitatori și turiști internaționali”, a spus Sergiu Prodan, Ministrul Culturii.
„Aceasta este prima activitate din cadrul Reședinței Creative, care acum se află în proces de reparație. Am avut o ocazie să cunoaștem niște sculptori minunați, care ne-au lăsat opere importante pentru amenajarea spațiului Muzeului Național al Literaturii Române”, a zis Maria Șleahtițchi, director general, Muzeul Național al Literaturii Române.
Proiectul face parte din inițiativa mai amplă Moldova Creativă, care are drept scop dezvoltarea ecosistemelor și a infrastructurii necesare pentru a facilita colaborarea și schimbul creativ, contribuind totodată la dezvoltarea forței de muncă în domeniile artistice și culturale.
„USAID este partenerul strategic al Ministerului Culturii și susținem dezvoltarea sectoarelor industriilor creative și al turismului. Aici, la Muzeul Literaturii, ne dorim să creăm o primă reședință creativă, care va fi o platformă unde artiștii locali își vor putea expune lucrările și demonstra talentele. Și, totodată, va fi un punct unde turiștii vor putea să afle mai multe despre tradițiile și cultura țării noastre”, a menționat Rodica Miron, ofițeră senior de programe, USAID Moldova.
Sculpturi de piatră, lemn și corten au prins viață în curtea Muzeului Literaturii, conturând un nou peisaj artistic urban
Reședința Creativă transformă spațiile neutilizate ale muzeului într-un hub dinamic pentru exprimare artistică, colaborare și inovație.
Acum, în curtea Muzeului Național al Literaturii Române se află lucrările artistei Parascovia Donoi, care a creat „Hodina” și „Masa telurică”, ambele lucrări fiind din piatră. Gheorghe Urechi a elaborat „Merele nemâncate ale lui Adam” și „Istoria cărților la pătrat”, care combină piatra și lemnul.
„În cadrul acestei tabere am executat două lucrări, care a inclus o muncă extraordinară. Una din lucrări este o compoziție din 3 piese, ceea ce semnifică Merele nemâncate de Adam, merele nevăzute, care dădeau viața, nu luau viața. Acestea sunt construite în două nivele: nivelul de jos este mărul pietrificat, iar codița semnifică a doua viață, cea de după moarte. Acum este o compoziție funcțională de mobilier urban pe care te poți așeza, te poți conecta”, a spus Gheorghe Urechi, sculptor.
Sculptorul Ioan Grecu a creat „Integrala iubirii” din lemn și „Trepte” din travertin.
„A fost un proiect foarte interesant, pentru că astfel de proiecte nu au mai fost organizate în țară. Una dintre lucrările mele este intitulată «Trepte» și reprezintă acea evoluție firească, treptele vieții, pe care fiecare om trebuie să le treacă. Sunt etape absolut normale, unele mai bune, altele mai complicate, dar aceasta și reprezintă splendoarea vieții. O altă lucrare este bazată pe ideea infinitului, pe care fiecare este în drept să o interpreteze cum își dorește”, a menționat Ioan Grecu, sculptor.
Petru Glavan a elaborat lucrările „Muza” și „Penița”, ambele din lemn și corten.
„Pentru mine, ca tânăr specialist, este foarte importantă această susținere din partea organizatorilor. După o pauză de 4 ani, a reprezentat o motivație în plus de a mă întoarce la sculptură. Lucrările din curtea muzeului sunt fenomenale, s-a muncit foarte mult, iar dovada o poate vedea fiecare vizitator”, a zis Petru Glavan, sculptor.
Alexei Vidrașco a completat curtea Muzeului cu lucrările „Masa celor tăcuți”, creat dintr-o combinație de lemn și piatră, dar și „Pe palme” din corten.
Reședința Creativă urmează să fie deschisă oficial la mijlocul anului 2025, iar investiția totală se ridică la 8,4 milioane de lei, finanțare provenită din bugetul de stat și din contribuțiile Proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală și ale Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie.
Această activitate este susținută de USAID, Suedia și Marea Britanie, prin intermediul Proiectului Tehnologiile Viitorului.
