Cum universitățile primesc acreditare și cine le-o poate retrage

absolventi-1

În ultimii ani, probabil ai auzit despre faptul că unele universități din Republica Moldova și-au încetat activitatea. O parte dintre ele au fuzionat, adică s-au unit, altele nu au primit acreditare. În acest articol îți vom explica, într-un limbaj accesibil, ce înseamnă această acreditare și de ce ea este importantă pentru calitatea studiilor moldovenești.

Ce este acreditarea și cine o oferă

Acreditarea unei universități este un proces prin care o instituție de învățământ superior primește o recunoaștere oficială că îndeplinește anumite standarde de calitate. Practic, este o validare că universitatea oferă un mediu educațional corespunzător, unde studenții pot să-și dezvolte abilitățile și cunoștințele necesare pentru viitoarele cariere.

Acreditare – proces de evaluare externă a calității programului de studiu sau/și a instituției de învățământ, materializat prin eliberarea unui act prin care instituției i se acordă dreptul de a desfășura procesul de învățământ, de a organiza admiterea la studii și examenele de finalizare a studiilor, precum și dreptul de a emite diplome, certificate și alte acte de studii recunoscute de MEC.

Hotărârea de Guvern nr. 616 din 18.5.2016

În Republica Moldova, această acreditare este oferită de o agenție specială, numită Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC). Ea a fost creată în anul 2018, deși deja exista o altă instituție cu atribuții similare.

Agenția analizează diverse aspecte care vizează universitățile, cum ar fi programele de studiu sau condițiile în care învață studenții. Dacă toate aceste criterii corespund standardelor, universitatea primește sau își menține acreditarea, ceea ce îi oferă un statut oficial și îi permite să își continue activitatea.

Altfel vorbind, dacă o instituție nu reușește să atingă nivelul necesar, ea riscă să fie închisă. Cel mai ușor vei înțelege acest proces dacă îți oferim un exemplu.

Hai să deschidem Universitatea #diez!

Să ne închipuim că mâine vrem să deschidem o universitate. Hai să o numim „Universitatea #diez”. Trecem peste partea juridică și presupunem că avem deja: o clădire potrivită, profesori, un program de studiu bine definit, calculatoare în fiecare sală și, de ce nu, apă potabilă pe coridor. Ba mai mult, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) deja ne-a oferit și o autorizație sanitară de funcționare. În fine, lista e foarte lungă.

Următorul pas va fi obținerea unei autorizări din partea ANACEC, or, nu putem noi înșine să decidem dacă corespundem sau nu standardelor necesare.

Apropo, din comisiile de experți care analizează universitățile fac parte și studenții.

Vorbind despre standardele minime de calitate, ele vor fi verificate în baza unei metodologii speciale alcătuite de ANACEC. Mai exact, experții de la agenție vor analiza documentele de dezvoltare strategică a Universității #diez, calitatea cadrelor didactice, securitatea informațiilor, infrastructura și chiar transparența noastră.

Metodologia conține zeci de criterii specifice care sunt apreciate în cadrul evaluării externe. Fiecare criteriu primește un anumit punctaj. Dacă vrei să vezi mai multe detalii despre criteriile cu pricina, le poți găsi în acest document.

Dacă Universitatea #diez va obține această autorizare, ea va avea dreptul să desfășoare procesul de învățământ și să organizeze admiterea la studii. Totuși, noi nu vom putea să organizăm examenele de finalizare a studiilor și să emitem diplome recunoscute de autorități. Acest lucru este posibil abia după ce vom obține acreditarea, adică peste câțiva ani, dacă vom fi evaluați din nou cu succes.

De asemenea, universitatea noastră nu poate exista fără a primi o acreditare a programelor sale de studiu. Precum și în primul caz, programele sunt analizate prin prisma unei evaluări externe de experți și primesc o autorizare temporară. Mai apoi, în urma unor verificări repetate, autorizarea se va transforma în acreditare.

În cazul evaluării programelor de studii, ANACEC, la fel, are o metodologie specială. Mai exact, ele sunt trei și vizează fiecare ciclu de studii: licență, masterat și doctorat.

Într-o anumită măsură, evaluarea externă efectuată de ANACEC are două avantaje mari. Primul este autorizarea propriu-zisă, iar cel de-al doilea vizează recomandări pe care le vom primi din partea experților. Acestea ne vor ajuta să îmbunătățim calitatea studiilor și în continuare, iar agenția va monitoriza cum ne reușește acest lucru.

Universitatea #diez peste cinci ani

Chiar dacă am reușit să obținem autorizările necesare, acest lucru nu înseamnă că Universitatea #diez nu va mai interacționa cu ANACEC. Acest lucru se poate întâmpla dacă, de exemplu, instituția noastră își va schimba forma de organizare.

De asemenea, vom interacționa cu experții de la agenție pentru a primi reacreditarea programelor de studii. Acest lucru se întâmplă cel puțin o dată la cinci ani. La fel, dacă ne vom hotărî să oferim tinerilor noștri programe noi de studii, ANACEC va trebui să le evalueze și să ne ofere o autorizare provizorie, apoi acreditarea.

Prin aceste verificări repetate, autoritățile se asigură că învățământul universitar corespunde mereu unor standarde. Potrivit Elenei Petrov, vicepreședintă ANACEC, procedura de evaluare externă a calității programului de studii respectă în totalitate algoritmul recomandat de către Asociația Europeană pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ENQA).

Universitatea #diez se închide?

După mai mulți ani de studiu, să presupunem că Universitatea #diez începe să se confrunte cu o serie de probleme. de exemplu, nu reușim să atragem cadre didactice calificate, echipamentele instituției nu mai sunt moderne, iar profesorii rămași nu reușesc să se implice în proiecte de cercetare.

Aceste lucruri urmează să ne creeze „bătăi de cap”, inclusiv în procesul de menținere a acreditării. Mai ții minte acele standarde în baza cărora suntem apreciați de ANACEC? Ei bine, în total, ele sunt 10 și sunt apreciate de experți prin prisma unui anumit procent de realizare.

Două dintre ele, Proiectarea și aprobarea programelor și Personalul academic, trebuie să fie realizate mereu în proporție de 100 %. Vorbind despre celelalte, universitatea noastră va primi acreditare doar dacă le realizează pe fiecare în parte cu un scor mai mare de 90 %.

Dacă la unul sau mai multe standarde, cu excepția celor două, vom avea un scor de la 60 la 90 %, atunci urmează să primim șase luni ca să ne rezolvăm problemele. Dacă nu o vom face, riscăm să pierdem acreditarea.

În orice caz, acreditarea o vom pierde cu siguranță dacă vom înregistra la unul dintre standarde un scor mai mic de 60 % și nu vom reuși să realizăm în proporție de 100 % standardele privind programele de studii și personalul academic. În instanță finală, făcând trimitere la datele prezentate de ANACEC, acreditarea sau neacreditarea universității este adoptată de MEC.

Principalele „bătăi de cap”

Potrivit Elenei Petrov, principalele probleme cu care se confruntă universitățile în procesul de evaluare externă sunt lipsa cadrelor didactice, inclusiv atragerea cadrelor cu titlu științific și științifico-didactic, dar și lipsa studenților.

Specialista a mai evidențiat modificarea frecventă a cadrului normativ național. Mai exact, schimbările dese în regulamente și legi fac dificilă adaptarea universităților la noile cerințe, ceea ce afectează capacitatea lor de a îndeplini standardele necesare.

Totodată, universitățile întâlnesc dificultăți la:
# realizarea mobilităților academice ale studenților și cadrelor didactice;
# asigurarea spațiilor educaționale și de cercetare cu echipament modern, softuri educaționale;
# participarea cadrelor didactice în proiecte de cercetare, publicarea materialelor științifice în reviste cu factor de impact.

Elena Petrov ne-a spus și despre dificultățile cu care se confruntă agenția. Aici vorbim despre numărul redus al angajaților, motivat de salariile neatractive, dar și dificultăți financiare.

O altă problemă este digitalizarea parțială a agenției și dependența sa de MEC.

Rămâne a fi o provocare pentru agenție și gradul de independență asigurat prin cadrul normativ care reglementează activitatea ANACEC. Subordonarea Agenției Ministerului Educației și Cercetării creează, pe de o parte, dificultăți în activitate, iar pe de altă parte, subminează autoritatea entității din perspectiva cerințelor europene privind independența organizațională și operațională pentru o agenție responsabilă de asigurarea calității în educație.

Elena Petrov

De asemenea, ANACEC are dificultăți în a găsi suficienți experți evaluatori, inclusiv studenți, pentru evaluarea universităților. Problemele financiare și barierele de limbă îngreunează implicarea experților internaționali, cu excepția celor români, care sunt mai ușor de integrat în proces datorită limbii comune și a cooperării existente.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Cineplex

  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente