„Țara noastră are potențial în energie nucleară.” De această părere este Ana-Maria Popa, o tânără din Moldova interesată de acest domeniu, care urmează un program de doctorat în Texas. Se află în SUA de mai mult de o lună și, pe lângă studii, este și asistentă universitară cercetătoare.
Ana-Maria a plecat din Moldova în anul 2016, când avea 16 ani. După absolvirea gimnaziului, voia să își continue studiile la București, la Colegiul Național „Iulia Hasdeu”. A urmat profilul real, matematică-informatică, și în ultimul an credea că va urma o facultate în domeniul finanțelor, băncilor și a burselor de valori. Decizia ei s-a schimbat cu o lună înainte de a pleca la facultate, când profesoara sa de fizică i-a sugerat să aplice la Facultatea de Automatică și Calculatoare de la Universitatea Politehnică din București.
Inițial, am avut o reticență față de această idee, deoarece credeam că nu voi face niciodată Automatică și Calculatoare. Totuși, m-am gândit că majoritatea colegilor mei vor merge la Politehnică și că ar trebui să iau în considerare aceste opțiuni. O altă variantă a fost Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, dar nu am fost impresionată de niciuna dintre ele și am renunțat la idee.
Am început să studiez programele de studiu de la toate facultățile și am descoperit specializarea «Energetică și Tehnologii Nucleare» de la Facultatea de Energetică.
Ana-Maria Popa
Ana-Maria a înțeles că acesta este domeniul pe care vrea să îl cucerească. Povestește că prima dată când a citit titlul specializării s-a oprit doar la cuvântul „nuclear” și i-a părut interesant. Nu s-a interesat prea mult despre ce înseamnă sau ce ar putea face în viitor.
Pur și simplu mi-a plăcut cum suna titlul. Deja înainte de a începe facultatea m-am interesat mai mult și, în timpul studiilor, am realizat că am făcut cea mai bună alegere. Este un domeniu în continuă dezvoltare, având în vedere că România are o centrală nucleară cu două unități în funcțiune, una din 1996 și alta din 2007. Sunt multe perspective în România.
Ana-Maria Popa
Tânăra a finalizat licența în acest an în calitate de șefă de promoție.
În SUA poți urma doctoratul fără diploma de masterat
În luna ianuarie curent, înainte de a finaliza studiile la București, a avut ocazia să participe la un workshop organizat de Ambasada SUA, în colaborare cu Texas A&M și Nuclear Electrica. Acolo a avut oportunitatea să îl întâlnească pe profesorul pe care îl are acum la doctorat, care i-a sugerat să aplice la un program de la Texas A&M.
Ana-Maria precizează că în SUA poți urma doctoratul fără o diplomă de absolvire a masteratului, dacă ai recomandări bune și o experiență în domeniu.
Pentru experții din străinătate este important să poarte discuții și cu profesorii tăi de la facultate. Pe lângă recomandările oficiale, ei cer și câteva mai personale, pentru a înțelege dacă un anumit student are potențial și poate să aibă încredere în el.
Ana-Maria Popa
Ana-Maria și-a depus dosarul de înscriere la un program de doctorat mai diferit – de asistentă universitară cercetătoare. Este o bursă care presupune că, pe lângă studii, tânăra trebuie să muncească part-time în calitate de cercetătoare. Cu alte cuvinte, acesta este și motivul principal pentru care și-a dorit să meargă.
Dosarul de înscriere la bursă a trebuit să includă:
# situația universitară tradusă în limba engleză;
# scrisoare de intenție;
# recomandări oficiale din partea profesorilor.
Referitor la procesul de selecție al viitorilor studenți, Ana-Maria spune că la Texas A&M nu există locuri alocate pentru tinerii americani și locuri alocate pentru tinerii internaționali. Nu contează țara din care vii, este doar un număr de locuri pentru toată lumea, iar procesul este același.
O săptămână obișnuită – ore, laborator și lucru individual
De obicei, un program de doctorat durează între patru și șapte ani, în funcție de domeniu și de cât de rapid evoluează. Ana-Maria e în primul an, iar programul ei va dura cel puțin încă cinci.
Trei zile pe săptămână, tânăra merge la cursuri, iar în celelalte două zile lucrează în laboratorul de termohidraulică¹. Are două cursuri luni, două – miercuri, și unul – vineri. După lecții, vineri, merge din nou la laborator. Cursurile durează între 50 de minute și o oră și jumătate, în funcție de profesor. De exemplu, cursul de Radiație și Protecție durează 50 de minute, iar cel de Măsurare a materialelor radioactive durează o oră și 30 de minute. Lecția 50 de minute se ține de mai multe ori pe săptămână, deci le revine practic același număr de ore.
Pe lângă lecțiile de la facultate Ana-Maria are și 20 de ore de studiu individual pe săptămână, în care cercetează pentru disertație. De asemenea, petrece și câte 20 de ore săptămânal muncind în laborator. „Laboratorul de aici este unul dintre cele mai impresionante, are multe modele și prototipuri de reactoare nucleare.”
Deocamdată, tânăra nu este implicată într-un proiect specific, însă urmează să înceapă unul. Ana-Maria spune că pentru ea procesele nucleare sunt fascinante.
Dacă vizualizezi ce se întâmplă la nivelul neutronilor și realizezi că această fisiune a existat întotdeauna în univers, este impresionant. Fisiunea este o tehnologie relativ recentă, cu un potențial imens. Sunt foarte atrasă de partea necunoscută și provocatoare a acestui domeniu.
Ana-Maria Popa
Tânăra spune că atât în timpul săptămânii, cât și în weekend participă la diferite activități pentru tineri cercetători, dar și de cunoaștere a altor colegi. „Campusul pune un accent deosebit pe spiritul de comunitate. Se investește mult în integrarea tuturor studenților și în încurajarea lor de a se cunoaște între ei, indiferent de specializare sau facultate.”
„Avem ore dedicate pentru întrebări suplimentare”
Chiar dacă se aștepta să se adapteze mai greu când a venit în SUA, procesul a fost ușor. Au contribuit și acele experiențe de Work and Travel în 2021 și 2022. Atunci a călătorit mult prin America, însă în Texas nu ajunsese. „Am găsit prieteni încă din prima zi de facultate, iar integrarea a fost mai ușoară decât m-am așteptat.”
Totuși, prima săptămână a fost puțin mai dificilă din cauza diferenței de fus orar (opt ore). De asemenea, tânăra spune că la primele ore i-a fost dificil să ceară ajutor atunci când nu înțelegea ceva. „În Moldova și România nu există ore dedicate pentru întrebări suplimentare, iar aici avem. Aici, profesorii sunt foarte deschiși și ne încurajează să întrebăm când avem neclarități, ceea ce facilitează procesul de integrare. Faptul că ei nu impun frică și sunt dispuși să ofere ajutor și îndrumare este esențial pentru dezvoltarea și succesul studenților.”
„Moldova are potențial în energie nucleară”
Ana-Maria spune că, la un moment dat, va reveni în Republica Moldova. Se gândește că poate pe la 45 de ani, fiindcă până atunci va avea un portofoliu și suficientă experiență. „Până la urmă, Moldova este o țară în curs de dezvoltare care are nevoie de oameni pregătiți, nu doar de oameni care să experimenteze cu parcursul acestei țări.”
Totuși, ea este deschisă să facă parte din diferite proiecte care ar contribui la dezvoltarea energiei nucleare în Republica Moldova. Ana-Maria spune că la Universitatea Tehnică din Moldova există o afiliere în domeniul nuclear, dar mai mult pe partea de fizică nucleară. Speră că, într-o zi, țara noastră va putea dezvolta acest domeniu și va găsi surse de energie sustenabilă: „Moldova are potențial în energie nucleară”.
Își dorește să fie implementate reactoare nucleare modulare mici, deoarece funcționarea lor presupune mai puține riscuri. „Sunt convinsă că există oameni capabili care pot face acest lucru posibil.”
Tinerilor le sugerează să fie deschiși să caute și să profite de cât mai multe oportunități, să-și păstreze curiozitatea și setea de cunoaștere, să accepte provocările și să nu se oprească din încercat. „Este o experiență care te dezvoltă și te ajută să crești, chiar dacă nu este ușor.”
¹ – un domeniu de inginerie care se ocupă cu studiul și aplicarea principiilor termodinamicii și hidraulicii pentru a înțelege și a proiecta sisteme care implică transferul de căldură și mișcarea fluidelor. În mod specific, termohidraulica se concentrează pe interacțiunea dintre căldură și lichide (sau gaze) în diferite sisteme, printre care și reactoarele nucleare.
