În contextul aspirațiilor Republicii Moldova de integrare în Uniunea Europeană, unul dintre aspectele prioritare îl reprezintă alinierea domeniului științei și cercetării la standardele europene. Invitat în cadrul emisiunii „Consens Național” difuzată pe RLIVE TV, în data de 15 august 2024, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, Viorel BOSTAN, împreună cu Aurelia HANGANU, directoarea generală a Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, au oferit o radiografie a stării actuale a cercetării și științei în țara noastră, subliniind importanța reformelor și a unei viziuni strategice pe termen lung, pentru a ne apropia de criteriile impuse de comunitatea științifică europeană.
Subiectele esențiale care au fost abordate au vizat: integrarea europeană prin știință și cercetare, pregătirea instituțiilor de cercetare din Republica Moldova pentru integrarea în circuitul științific european și provocările cu care se confruntă comunitatea de cercetători din țară.
În cadrul discuțiilor, rectorul Bostan a subliniat complexitatea traseului necesar pentru a deveni cercetător și dificultățile salariale pe care le întâmpină aceștia în Republica Moldova, menționând faptul că: „un constructor foarte bun poate câștiga dublu față de un universitar, numai că efortul pe care-l depune o persoană ca să ajungă pe această poziție este mult mai mare”. Această realitate subliniază necesitatea unor reforme structurale și salariale pentru a motiva tinerii să urmeze cariere academice și de cercetare și pentru că situația în care ajung savanții moldoveni este dictată de multe ori de limite impuse de anumite regulamente naționale, care stabilesc plafonul de remunerare pentru cercetători.
Întrebat despre procesul de cercetare la UTM, Viorel Bostan a menționat succesele de care se bucură UTM la capitolul recunoaștere internațională, prin includerea în publicații de top, dar a evidențiat și provocările cu care se confruntă. „În universități, cercetarea a fost dintotdeauna prezentă,” a spus Bostan, subliniind că în ultimele decenii a existat o ruptură între cercetarea universitară și cea realizată în cadrul Academiei de Științe a Moldovei. Acum, cu integrarea institutelor de cercetare în structurile universitare, se încearcă o revitalizare a cercetării academice, un proces complex și de durată.
„Un prim pas foarte important este să integrăm capacitățile de cercetare din institutele care au revenit, au intrat în structura academică a universității noastre, cu departamentele de profil care sunt și cu trasarea unor obiective foarte clare: ce ne dorim în următorii 3-10 ani, fiindcă efectele, atât în sistemul educațional, cât și-n sistemul de cercetare nu sunt imediate. E un sistem inerțial. Vezi aceste efecte, fie bune, fie rele abia în 5-10 ani. Eu totuși păstrez o doză foarte sănătoasă de optimism, că aceste efecte vor fi pozitive, deși statul trebuie să-și schimbe pe alocuri și atitudinea față de cercetare. Publicul, de asemenea, ar trebuie să-și schimbe atitudinea față de cercetare. Ministerul Finanțelor trebuie să privească cercetarea nu doar ca o sursă posibilă de venit, dar și ca o zonă foarte importantă de investiție. Efectele benefice nu se vor vedea în 2-3 ani, ci în 10-20 de ani. Astăzi se face foarte multă cercetare și în Universitatea Tehnică a Moldovei. Dacă se ne uităm, de exemplu, la articolele care sunt în bazele de date tradiționale, o bună parte a acestor rezultate, recunoscute pe plan internațional, revin universitarilor și nu doar cercetătorilor și aici a fost o destul de mare discrepanță, dacă te uitai la câte articole în bazele de date tradiționale per cercetător. Erau institutele de cercetare versus universități. UTM întotdeauna era în față, ceea ce indică faptul că se face cercetare serioasă și în universități. Acum, urmează să integrăm aceste procese împreună și văd și oportunități. Dacă, de exemplu un cadru științifico-didactic vrea pentru următorii 2-3 ani să se axeze doar pe cercetare, poate trece pe post de cercetare, unde trebuie să-i asigurăm acest cadru legal și invers, dacă un cadru din cercetare, un cercetător științific superior, coordonator sau principal la un moment dat, poate are mai puține proiecte în gestiune și ar vrea să ia și o componentă didactică, să-i oferim această posibilitate.”
Subfinanțarea cronică și salarizarea cercetătorilor rămân însă probleme majore, a declarat dl rector Bostan și doamna Hanganu. Salariile mici și limitele impuse de regulamentele naționale descurajează inovația și performanța. „Salariul unui cercetător sau unui universitar este mult prea mic, comparativ cu efortul pe care trebuie să-l depună, ca să ajungă pe această poziție.” În acest context, dl Bostan a evidențiat că „statutul de țară candidată în UE va deschide mai multe oportunități, inclusiv investiții majore în infrastructura de cercetare și finanțări din fonduri de preaderare”. Totodată, este esențial ca Moldova să se pregătească temeinic pentru a accesa aceste fonduri, inclusiv prin adaptarea legislației, îmbunătățirea proceselor de achiziție și creșterea competențelor lingvistice ale cercetătorilor, având în vedere că limba engleză este limba de circulație internațională în cercetare, iar pentru a beneficia de fondurile promise de UE, este necesar să dezvoltăm o strategie solidă, care să includă crearea unor rețele internaționale prin participarea la conferințe și workshopuri. De asemenea, trebuie să abordăm problema finanțării, asigurând resurse suficiente pentru cercetători
Un alt punct important, care a fost adus în vizor de către dl rector Bostan, a fost faptul că pentru a participa eficient în programele de finanțare europeană, cum ar fi HORIZON, cercetătorii moldoveni trebuie să demonstreze o prezență semnificativă în reviste internaționale de prestigiu, nu doar locale. În prezent, Republica Moldova nu este suficient de vizibilă pe plan internațional în domeniul cercetării, iar lipsa resurselor financiare și a oportunităților de participare la conferințe internaționale constituie obstacole majore, a declarat Viorel Bostan în cadrul emisiunii.
Întrebat despre cât timp Republica Moldova are nevoie pentru a pune cercetarea și știința pe roți europene, rectorul a declarat că: „procesul de integrare a cercetării moldovenești în rețelele europene este unul continuu, nu este o perioadă fixă. Îndeplinirea condițiilor necesare, cum ar fi asigurarea finanțării și a unui cadru legal adecvat, va aduce rezultate vizibile în termen de cel puțin 5 ani, dar transformările radicale care să alinieze Republica Moldova la standardele cercetării din țările dezvoltate ar putea dura între 10 și 15 ani”, afirmă Viorel Bostan.
Totuși, se resimte o doză de încredere și optimism. Viorel Bostan a menționat că Republica Moldova dispune de cercetători talentați și de tineri foarte bine pregătiți, cu potențial de a contribui semnificativ la cercetarea europeană. „Cert este un lucru, că avem cercetători talentați, tineri foarte bine pregătiți, absolvenți de liceu, care devin absolvenți de facultăți și gândesc extraordinar. Avem cercetători care au făcut școala în RM și care ajung pe poziții foarte înalte în sistemul de cercetare din Vest. Avem copii, potențial, IQ și tot ce ne dorim, care să ne ofere o încredere că viitorul cercetării este bun, dacă repet, rezolvăm problema cu finanțarea. Dacă Republica Moldova continuă procesul de aderare la UE, dacă cercetarea va fi privită cu ochi buni în Republica Moldova, noi vom reuși. Trebuie să mai schimbăm și o altă percepție. Trebuie să înțeleagă și mediul de afaceri că prin investițiile în cercetare, dezvoltare, își pot crește competitivitatea.”
Pe această notă, reiterăm că reformarea cadrului legal care reglementează cercetarea și inovarea în Republica Moldova este o prioritate esențială pentru a asigura competitivitatea și sustenabilitatea sectorului științific. Este imperativ să se dezvolte o viziune pe termen lung care să sprijine cercetarea și dezvoltarea tehnologică, creând astfel un mediu propice pentru inovare și progres. Integrarea europeană reprezintă o oportunitate extraordinară de creștere și dezvoltare pentru cercetătorii și instituțiile științifice din Republica Moldova, oferindu-le acces la resurse, rețele și parteneriate care pot accelera transformarea acestui sector vital pentru viitorul țării.
Acest material a fost scris și redactat de echipa UTM. Informațiile prezentate în acest material nu reflectă nici într-un mod opiniile echipei #diez.
