Integrarea europeană este un proces complex și important pentru Republica Moldova. Vorbim despre el la nivel de stat de aproximativ 15 ani, iar acum, când negocierile dintre țara noastră și UE au început oficial, continuăm să ne confruntăm cu diferite mituri apărute de-a lungul anilor, mituri care poate că își schimbă forma, dar nu și esența. Care e motivul? Probabil, în afară de falsuri și idei preconcepute, multe dintre ele sunt legate de ignoranța sau neînțelegerea modului în care funcționează Uniunea.
Am adunat 10 cele mai persistente și răspândite mituri care există în societatea moldovenească, iar cu ajutorul exemplelor și faptelor am încercat să demonstrăm de ce afirmațiile respective nu corespund sau corespund doar parțial realității.
Vom sărbători Crăciunul pe 25 decembrie
Diferența dintre zilele în care se sărbătorește Crăciunul în lume rezultă din utilizarea unor calendare diferite: gregorian și iulian. Bisericile creștine occidentale (catolice și protestante) au adoptat calendarul gregorian, conform căruia Crăciunul se sărbătorește pe 25 decembrie. În același timp, multe biserici ortodoxe, în special în Europa de Est și în Balcani, continuă să folosească vechiul calendar iulian. Potrivit acestuia, Crăciunul se celebrează pe 7 ianuarie.
Respectiv, data sărbătoririi Crăciunului este determinată de tradițiile religioase și culturale ale fiecărei țări, nu de reglementările juridice ale UE. În majoritatea țărilor membre ale UE, Crăciunul este sărbătorit pe 25 decembrie. Cu toate acestea, în țările în care o mare parte a populației respectă tradițiile ortodoxe, Crăciunul poate fi sărbătorit pe 7 ianuarie (conform calendarului iulian).
Unele țări, precum România, Grecia și Bulgaria, au trecut la noul calendar iulian. Particularitatea acestuia este că, deși sărbătorile fixe precum Crăciunul sunt celebrate conform noului calendar (25 decembrie), sărbătorile mobile precum Paștele sunt calculate conform vechiului calendar iulian.
Catolicii care trăiesc în Moldova sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie.
Vezi și: De ce avem două Crăciunuri într-un an și care e cel corect
Va fi interzisă Ziua comemorării victimelor celui de-Al Doilea Război Mondial
Zilele care sunt considerate sărbători legale și modul în care sunt celebrate acestea sunt reglementate de legislația națională a fiecărei țări. Statele membre ale UE au dreptul de a stabili singure care date sunt importante pentru istoria și cultura lor.
În cadrul UE, data de 8 mai marchează sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în timp ce pe 9 mai este sărbătorită Ziua Europei – aniversarea Declarației lui Robert Schuman din 1950, care este considerată începutul procesului de integrare europeană.
De ce există o diferență între datele de comemorare a sfârșitului celui de-Al Doilea Război Mondial? Este o chestiune de diferență temporală. Pe 8 mai 1945, Germania a semnat actul de capitulare în Europa. În URSS, actul de capitulare al Germaniei a intrat în vigoare la ora 1.0, ora Moscovei, pe 9 mai.
Ne vom pierde identitatea națională și culturală
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene garantează dreptul la exprimare culturală, inclusiv dreptul de a utiliza limba maternă și de a păstra patrimoniul cultural al statelor membre. În plus, UE are diverse comitete și agenții care monitorizează situația privind drepturile minorităților și discriminarea.
În Moldova trăiesc reprezentanți ai mai multor grupuri etnice: ucraineni, ruși, găgăuzi, bulgari, romi, evrei, polonezi, armeni, azeri și alții. În prezent, Uniunea Europeană finanțează deja diverse proiecte și inițiative menite să sprijine diversitatea culturală și lingvistică, integrarea minorităților și dezvoltarea dialogului intercultural.
Expertul în politici publice Andrei Curăraru remarcă faptul că UE are mai multe resurse pentru a proteja drepturile minorităților naționale. „Reprezentanții minorităților vor avea posibilitatea să meargă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și să ceară respectarea drepturilor lor. De exemplu, acum putem merge doar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Acesta va fi un al doilea canal prin care își vor putea proteja drepturile.”
Prin aderarea la UE, Moldova va adera și la NATO
Aderarea la Uniunea Europeană nu înseamnă automat aderarea la NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord). UE și NATO sunt două organizații diferite, cu obiective și funcții diferite, deși pot coopera, de exemplu, în domeniul securității.
În prezent, există patru țări care fac parte din UE, dar care nu au aderat la NATO: Austria, Cipru, Irlanda, Malta. Procesele de aderare la UE și NATO sunt, de asemenea, diferite.
Ministrul moldovean de externe, Mihail Popșoi, a declarat în urmă cu câteva luni că Moldova nici nu ia în considerare aderarea la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. „Orice aderare la NATO este exclusă în acest moment, deoarece nu există suficient sprijin în societate.” În același timp, integrarea europeană a fost întotdeauna discutată ca o prioritate pentru Moldova.
Potrivit lui Andrei Curăraru, scopul acestui mit este de a arăta că prin aderarea la UE intrăm direct sau indirect în război. „Mulți dintre concetățenii noștri cred că războiul este între NATO și Rusia, nu între Rusia și Ucraina. Realitatea e că nimeni nu este interesat de Moldova din punct de vedere militar.”
Statele membre ale UE nu au nevoie de produsele noastre
Exportul de produse moldovenești în Uniunea Europeană crește în fiecare an și reprezintă mai mult de jumătate din totalul exporturilor. Cel mai bun argument sunt cifrele.
În 2023, Moldova a exportat bunuri în valoare de aproximativ 4 miliarde de dolari americani. Potrivit Biroului Național de Statistică, 65,4 % din totalul exporturilor sunt orientate spre Uniunea Europeană (aproximativ 2,64 miliarde de dolari americani).
Totodată, UE deja oferă finanțare din diverse fonduri pentru a sprijini mediul de afaceri moldovenesc, dezvoltarea infrastructurii și alte aspecte legate de dezvoltarea competitivității economiei locale.
„UE cheltuiește mulți bani pentru a sprijini fermierii locali. Anul trecut, plățile directe către fermieri au însumat cel puțin 250 de euro pe hectar. UE însăși ajută la îmbunătățirea nivelului de calitate al produselor, la introducerea unor tehnologii și așa mai departe. Noi exportăm deja cel mai mult în UE. Produsele noastre pot fi asimilate acolo foarte ușor, deoarece suntem o țară foarte mică. O mică regiune din Franța va putea consuma tot ceea ce producem și importăm din țări terțe”, spune expertul politic.
Țara noastră va fi obligată să legalizeze căsătoriile între persoanele de același sex
La nivel UE, nu există nicio lege constrângătoare privind căsătoria între persoanele de același sex. Aceste decizii sunt luate la nivelul statelor membre, însă este important de menționat că Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene interzice în mod explicit discriminarea pe diverse motive, inclusiv orientarea sexuală. Acest document este obligatoriu din punct de vedere juridic pentru toate statele membre ale UE.
„Această narațiune este folosită mai mult pentru a-i mobiliza pe cetățenii noștri credincioși, în special pe cei mai în vârstă care nu înțeleg faptul că tu poți avea o opinie, iar alți oameni pot avea alta. La cât de dureros este acest subiect pentru Moldova, nu cred că o astfel de lege ar putea fi adoptată fără un referendum. Acum, acesta cu siguranță nu ar trece”, explică Andrei Curăraru.
Ne vom pierde suveranitatea și nu vom putea lua decizii
Dacă Moldova va deveni parte a UE, politicienii moldoveni vor putea reprezenta interesele societății moldovenești în instituțiile legislative europene. Mai mult, cetățenii își vor delega singuri deputații în Parlamentul European.
Potrivit analistului politic, în țările mici suveranitatea de facto este întotdeauna foarte mică, deoarece depindem de partenerii economici, de procesele geopolitice sau, de exemplu, în cazul nostru, și de războiul din Ucraina.
„Este o iluzie să spunem că avem o suveranitate puternică. Atunci când devenim membri ai UE, devenim, de asemenea, membri ai organelor de conducere ale UE. De exemplu, în cadrul Consiliului de Miniștri, cu privire la cele mai importante probleme, toate cele 27 de state membre au drept de veto. Adică, dacă o țară este împotrivă, decizia nu va fi luată. În acest sens, suveranitatea Republicii Moldova crește, pentru că vom putea lua decizii care afectează întregul continent european. Vocea noastră va fi importantă, vom fi consultați.”
Moldova va rupe toate relațiile cu Rusia
Într-adevăr, relațiile dintre Moldova și Rusia s-au deteriorat în ultima perioadă. Au existat multe precondiții pentru aceasta: conflictul transnistrean, embargoul asupra exporturilor noastre de produse, criza energetică. În prezent, exportăm în Rusia nu mai mult de 4,7 %. În același timp, conform ultimelor estimări, peste 70 000 dintre cetățenii noștri trăiesc în Rusia, de aceea nu poate fi vorba despre ruperea relațiilor.
„Toate guvernele noastre au vorbit despre relații pragmatice cu Federația Rusă. Suntem interesați să le menținem, suntem interesați să ne sprijinim compatrioții. Ne dorim relații bune și prietenoase cu Rusia. Mai mult, nimeni din partea noastră nu vorbește despre ruperea relațiilor. Singurul lucru pe care îl implică aceste narațiuni propagandistice este că nu putem face parte din zona economică a CSI și din zona economică a UE în același timp. De ce? Pentru că, dacă vom putea exporta în UE fără taxe vamale, atunci toate bunurile CSI vor inunda piața noastră și vor fi exportate în UE. Deci este imposibil. Vom coopera de la țară la țară, nu de la țară – CSI. În ceea ce privește sferele politice și juridice, putem rămâne în CSI. Aceasta nu este o problemă pentru aderarea la UE. Mingea este mai degrabă în poarta Federației Ruse, dacă ei doresc să mențină relații amicale cu Moldova, nu există nicio problemă din partea noastră și din partea UE”, explică Andrei Curăraru.
Cetățenii noștri vor pleca în alte țări
Potrivit Biroului Național de Statistică, migrația netă a populației cu reședință obișnuită continuă să crească, înregistrând o valoare de −63 600 de persoane în 2022. Aceasta înseamnă că într-un singur an (2022), mai mult de 63 600 de cetățeni au părăsit țara noastră. Mulți pleacă din cauza oportunităților financiare limitate în Republica Moldova, motiv pentru care este important să dezvoltăm economia țării.
„Există o regulă nescrisă conform căreia, pentru a intra în UE, trebuie să atingi un nivel al PIB-ului de 50 % din PIB-ul mediu al Uniunii Europene. Acest lucru înseamnă că UE ne va ajuta, va dezvolta întreprinderile locale, astfel încât să producem mai mult, să ne apropiem de standardele și salariile din UE. Aceasta dimpotrivă le va oferi unor oameni posibilitatea de a se întoarce și de a lucra în propria țară. Dacă vorbim despre practica Albaniei și a Macedoniei de Nord, atunci, conform celor mai conservatoare estimări, vorbim despre investiții în economie de 5-7 miliarde de euro”, spune expertul politic.
Totul se va schimba imediat după aderarea la UE
În contextul integrării europene există și mituri pozitive, cum ar fi credința că aderarea la Uniunea Europeană va duce automat la prosperitate economică și la o îmbunătățire bruscă a nivelului de trai.
Potrivit lui Andrei Curăraru, cea mai favorabilă perioadă pentru o țară candidată este cea dinaintea aderării la UE și primii ani, când are posibilitatea să utilizeze diverse fonduri, să îmbunătățească legislația și să realizeze reforme. „Apoi vor putea veni și alte companii în Moldova, dar este un proces care durează ani de zile. Nu vom avea o mărire de salariu cu 200 de euro deodată după ce vom adera la UE, acest aspect este legat de creșterea economiei.”
Din 2008, Moldova și-a stabilit ca obiectiv principal al politicii sale externe aderarea la Uniunea Europeană. Din 2014, relațiile bilaterale s-au bazat pe Acordul de asociere UE-Moldova. Timp de mulți ani, lucrurile au mers în această direcție cu un succes relativ, dar totul s-a schimbat atunci când Rusia a declanșat război în țara noastră vecină Ucraina, în februarie 2022.
Câteva zile mai târziu, pe 3 martie, Moldova a depus cererea de aderare la UE. De atunci, pașii țării noastre spre UE au devenit mai mari și mai încrezători. În data de 23 iunie 2022, Consiliul European a recunoscut perspectiva europeană a Moldovei și i-a acordat statutul de țară candidată la UE.
În acest an, pe 20 octombrie, odată cu alegerile prezidențiale, în Moldova va avea loc un referendum privind aderarea la UE. Mai multe informații despre acesta puteți găsi aici.
