Turcia a blocat accesul la platforma de social media și la aplicația Instagram. Despre aceasta a anunțat Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Tehnologiei Informației, transmite Reuters. Motivul și durata interdicției nu au fost enunțate.
Până acum în Turcia nu s-a blocat accesul la platforme populare. Totuși, țara restricționa în mod regulat accesul la anumite site-uri web. E vorba de peste 150 000 de site-uri, inclusiv: Facebook și WhatsApp, Reddit, 4Chan și Wikipedia.
Totodată, Turcia este renumită pentru cearta sa cu Twitter din 2014. Aceasta a început când președintele țării, Recep Tayyip Erdoğan, a interzis platforma, deoarece unele înregistrări distribuite acolo acuzau guvernul său de corupție. Interdicția a fost temporară – doar două săptămâni –, dar a avut loc din nou mai târziu. A doua oară s-a interzis accesarea a încă două platforme: Facebook și YouTube.
Interzicerea rețelelor sociale este comună în mai multe țări ale lumii și este permisă, în mare parte, din punct de vedere legal, scrie CyberGhost. Printre primele 10 guverne care monitorizează, cenzurează și interzic accesul la rețele se regăsesc: Coreea de Nord, China, Iran, Vietnam, Rusia, Belarus, Turcia, Turkmenistan, Bangladesh și Uganda.
Motive pentru care diferite țări au blocat accesul la internet și rețele sociale
# Cenzura Coreei de Nord se extinde cu mult dincolo de domeniul rețelelor sociale. Majoritatea populației nu poate folosi internetul deloc, cu atât mai puțin platformele sociale occidentale precum Facebook sau Twitter. Motivul blocării accesului este dorința guvernului de a reduce potențialul dezidenților și de a nu avea oponenți.
# China a închis accesul la Facebook, Twitter și YouTube în 2009, odată cu revoltele din Xinjiang. După ce guvernul chinez a înăbușit protestele, a căutat să-și reducă la tăcere cetățenii. Astfel, a blocat toate metodele de comunicare care le-au permis cetățenilor să împărtășească ceea ce s-a întâmplat. Interzicerea rețelelor sociale ajută la menținerea Chinei într-o bulă metaforică. De asemenea, ține în secret toate evenimentele politice și naționale, permițând guvernului chinez să controleze modul în care publicul global vede evenimentele din China.
# În 2009, președintele actual al Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, a candidat împotriva a trei concurenți. Ahmadinejad s-a declarat învingător cu 62 % dintre voturile numărate, în ciuda faptului că au fost exprimate doar aproximativ două treimi din totalul voturilor. Acest lucru nu i-a plăcut multor iranieni, fapt ce a pornit o serie de proteste masive în toată țara. Din nou, protestatarii au folosit rețelele sociale ca instrument de comunicare. Ca răspuns, guvernul a interzis Facebook, Twitter și YouTube pentru a înlătura orice idei divergente.
Guvernele care cenzurează site-urile de social media sunt, de obicei, regimuri autoritare. Majoritatea acestor națiuni caută să reducă potențialul dizidenților. Totodată, unele guverne vor ca nimeni să nu li se opună.
Statele religioase, de asemenea, tind să-și monitorizeze și să-și cenzureze cetățenii. Cenzura reduce la tăcere orice voce care se ridică împotriva credinței principale a țării. Mai mult, oricine împinge idealuri în afara valorilor țării poate fi blocat.
Menționăm că, potrivit DataReportal, mai mult de jumătate din populația lumii folosește rețelele sociale. În cifre ar fi vorba despre aproximativ 4,62 miliarde de oameni – număr care crește în fiecare zi.
