Ce oferă școala la capitolul orientare în carieră
În fiecare an de studiu, ghidarea în carieră este un modul din cadrul disciplinei obligatorii „Dezvoltarea personală”. În clasa a XII-a, când elevii trebuie să facă o alegere în ceea ce privește viitorul lor profesional, acest modul include opt teme, adică opt ore.
După curriculum, la aceste lecții, elevii ar trebui să învețe:
# cum să își contureze trăsăturile de personalitate în alegerea profesiei și să își înțeleagă valorile personale;
# cum să utilizeze mass-media și alte surse de informare în proiectarea carierei;
# cum să se pregătească și să se poarte la un interviu de angajare;
# cum să beneficieze de oportunitățile de formare profesională în domeniul ales;
# care sunt primii pași spre o afacere de succes;
# cum să ia o decizie gândită și informată.
Subiecte similare sunt incluse în programa disciplinei de „Dezvoltare personală” pentru fiecare clasă, acestea fiind adaptate vârstei și nivelului de studiu. La gimnaziu, elevii pot alege să studieze mai multă orientare în carieră, pentru că în lista de discipline opționale se regăsesc încă două materii: Lectură pentru ghidare în carieră (clasele V-IX) și Ghidare în carieră (clasele VIII-IX). Liceenii nu au această opțiune.
Totuși, Valentina Olaru, secretară de stat la Ministerul Educației și Cercetării (MEC), spune că atât la gimnaziu, cât și la liceu există mai multe cursuri opționale care, deși nu sugerează explicit prin titlu, au ca obiectiv esențial orientarea în carieră. Printre acestea se numără educația economică și antreprenorială, care „oferă numeroase programe care permit elevilor să exploreze diverse profesii, atât în domeniul economic, cât și în alte domenii”. Totodată, Valentina Olaru spune că și educația tehnologică oferă un modul special dedicat ghidării în carieră, destinat să ajute tinerii să își valorifice potențialul și să se orienteze conform cerințelor pieței muncii.
Am verificat această informație și, conform curriculumului la disciplina „Educație tehnologică”, acest modul este destinat clasei a IX-a și este structurat în patru ore. În cadrul orelor, elevii ar trebui:
# să identifice posibilități de formare profesională oferite de învățământul din țară;
# să analizeze cererea și oferta pieței muncii;
# să elaboreze strategii pentru viitoarea profesie în funcție de propriile interese și aptitudini;
# să realizeze un plan de dezvoltare profesională.
Există activități care au ca scop valorificarea timpurie a competențelor pentru anumite profesii. Mă refer la programe de voluntariat, la «Descoperă Moldova», care îi ajută să își dezvolte competențele de ghidare și turismul ca specialitate. De asemenea, avem și discipline opționale de digitalizare, cum ar fi grafica web sau elaborarea de produse media. Încurajăm activitățile extrașcolare la care să se organizeze diverse evenimente destinate ghidării în carieră.
Valentina Olaru, secretară de stat la Ministerul Educației și Cercetării
Valentina Olaru spune că elevii trebuie să beneficieze de ore de orientare în carieră din clasele primare, iar „oportunitățile pe care le oferă sistemul educațional există și sunt multiple la acest capitol”.
Pe parcursul anilor de școală, ei trebuie să înțeleagă cum pasiunea lor poate deveni o ocupație care să le aducă un venit, transformându-se astfel într-o viitoare profesie. „Modulul de ghidare în dezvoltarea personală este conceput astfel încât să se dezvolte treptat, oferindu-le tinerilor posibilitatea să își exploreze inițial hobbyurile, să înțeleagă piața muncii, să vadă cum pasiunile lor pot deveni ocupații și să înțeleagă oportunitățile de studiu pentru ca aceste ocupații să devină profesii.”
Referitor la numărul de ore pe care îl au elevii de clasa a XII-a, Valentina Olaru precizează că sunt suficiente, deoarece elevii au astfel de ore din clasa întâi până în a XII-a: „Dacă le adunăm, ele însumează mai mult decât o disciplină obligatorie pe un ciclu de gimnaziu sau de liceu”.
Cine trebuie să predea orele de orientare în carieră
Conceptual s-a gândit că oricare diriginte ar trebui să aibă această competență. Valentina Olaru spune însă că în realitate lucrurile nu se întâmplă atât de fericit, în pofida faptului că toți diriginții au fost formați pe dimensiunea de dezvoltare personală și ce ar trebui să facă la fiecare modul.
Dar a ști și a dori să faci sunt lucruri diferite. De aceea, de cele mai multe ori, diriginții consideră că nu este crucial dacă n-o să facă ceva ceea ce prevede curriculumul de la dezvoltare personală.
Lucrurile stau foarte diferit de la un diriginte la altul și chiar de la un psiholog la altul. Totuși, totul depinde de calitatea, de personalitatea omului în cauză, dar nu de formarea lui inițială.
Valentina Olaru, secretară de stat la Ministerul Educației și Cercetării
Larisa Coraberu este psihologă școlară la o instituție de învățământ din capitală și, pe lângă sesiunile de consiliere pe care le oferă, predă disciplina „Dezvoltare personală”. Este de părere că orice cadru didactic poate preda orientarea în carieră dacă depune efort să se informeze și să se pregătească.
Deși ar părea că psihologul școlar ar fi persoana ideală, orice profesor poate să predea aceste ore având pregătirea necesară, deoarece există suficientă literatură disponibilă. Când venim în fața elevilor, trebuie să fim conștienți de faptul că profesiile se schimbă, evoluează și trebuie să ne adaptăm acestor schimbări, să le explicăm elevilor ce este actual.
Larisa Coraberu, psihologă școlară
Ce am putea face la orele de orientare în carieră
Pe lângă subiectele pe care le oferă ministerul, Larisa Coraberu spune că la orele de orientare în carieră organizează și lecții practice. Spre exemplu, la una dintre ore, elevii simulează un interviu de angajare. Tinerii sunt rugați să joace rolurile de angajat și angajator, iar această simulare le oferă ocazia de a-și pregăti un CV, o scrisoare de intenție, de a căuta anunțuri de angajare și de a experimenta emoțiile unui interviu real.
Îi învăț să aibă o poveste personală pregătită, pentru că una dintre întrebările comune la interviu este: «Povestiți ceva despre dumneavoastră». Le spun că nu trebuie să repete informațiile din CV, ci să aducă în discuție lucruri care nu sunt menționate acolo.
Larisa Coraberu, psihologă școlară
Elevilor claselor absolvente Larisa Coraberu le oferă teste de orientare profesională care îi ajută să-și descopere interesele și abilitățile. „Am avut cazuri în care elevii au descoperit că le plac domenii la care nu s-ar fi gândit inițial. Încerc să le precizez că este important să analizeze dacă profesia pe care o aleg este actuală și dacă vor găsi un loc de muncă în acel domeniu. De exemplu, dacă un elev dorește să meargă la medicină, dar îi place și tehnica, îi pot orienta către o specializare care combină aceste domenii.”
Câteva exemple de teste pe care le-ai putea completa online: BlossomUp, The Career test, edmundo.
Ministerul spune că încurajează orele cu specialiști, la care se invită o persoană ce va vorbi despre domeniul în care s-a realizat profesional. De asemenea, Valentina Olaru zice că și activitățile extrașcolare joacă un rol important.
Este mai dificil să organizezi vizite în cadrul orelor de curs, dar la activitățile extrașcolare elevii pot merge în vizite la diferite întreprinderi și centre. Un exemplu este programul Job Shadow Day, care a fost organizat de câteva ori de Junior Achievement Moldova și la care participau toate școlile. Elevii aveau oportunitatea de a-și alege un profesionist cu care să își petreacă ziua pentru a înțelege mai bine activitatea și responsabilitățile unei anumite profesii.
Valentina Olaru, secretară de stat la Ministerul Educației și Cercetării
Cum rămâne cu lecțiile despre aplicarea la universități?
O altă problemă cu care se confruntă mulți tineri se referă la faptul că ei nu cunosc informații de bază despre universități și facultăți, despre cum să se înscrie sau despre diferența dintre o facultate și o specializare. Reprezentanta ministerului precizează că la orele de orientare în carieră se vorbește și despre diverse oferte educaționale ale universităților. Succesul acestor lecții însă depinde în mare măsură de competența cadrului didactic.
Este esențial cine predă și care este nivelul de seriozitate și de responsabilitate cu care profesorul de dezvoltare personală se informează și aduce aceste informații în fața elevilor.
Larisa Coraberu, psihologă școlară
Larisa Coraberu spune că, începând cu luna ianuarie, la unele ore de dezvoltare personală pe care le are cu clasele absolvente de liceu dedică câte 15-20 de minute pentru a le explica tinerilor cum să depună actele la universitate.
„Atât eu, cât și alți profesori le spunem elevilor că vor avea nevoie de scrisori de recomandare pentru facultate, de foaie matricolă, de scrisoare de intenție și îi încurajăm să își actualizeze CV-ul. Este important să nu lase aceste sarcini pe ultimul moment, pentru că, la final de an, cadrele didactice nu dispun de prea mult timp pentru a-i ajuta.”
Apropo, echipa #diez este alături de viitorii studenți în fiecare an și aduce informații utile despre admiterea la universitate. Îți sugerăm să urmărești acest tag special de pe #diez pentru a fi la curent cu toate noutățile despre admitere.
„Cel mai des, tinerii noștri se întreabă unde să meargă abia după ce obțin diploma de bacalaureat”
Rămâne totuși o problemă – mulți tineri nu știu unde vor să meargă după absolvirea liceu dacă sistemul educațional oferă informații. La acest capitol, Valentina Olaru spune că un lucru este să oferi oportunitatea, iar alta este să o valorifici. „Dacă un elev este interesat și motivat să își descopere anumite potențiale, va face acest lucru, însă dacă nu consideră aceasta o prioritate și decide să se ocupe de acest aspect mai târziu, lucrurile nu se vor întâmpla.”
Dacă face exercițiile doar din motiv că le cere profesorul și uită de ele imediat, rezultatele nu vor fi semnificative. În schimb, dacă tânărul ia acest exercițiu în serios și caută un răspuns clar la întrebarea «Ce vreau să devin?», analizând cu atenție avantajele și dezavantajele unui domeniu, atunci procesul va avea un impact pozitiv. Cel mai des însă tinerii noștri se întreabă unde să meargă abia după ce obțin diploma de bacalaureat.
Valentina Olaru, secretară de stat la Ministerul Educației și Cercetării
De această părere este și Larisa Coraberu, care spune că absolvenților le este frică de rezultatele de la bac, de aceea decid domeniul pe care vor să îl urmeze abia după ce primesc rezultatele.
„Îi întreb dacă nu vor mai aplica la facultatea la care își doresc dacă vor lua o notă mai mică și majoritatea spun că oricum își vor urma dorințele. Nu înțeleg atunci motivul pentru care tinerii sunt reticenți și nu știu ce să aleagă.”
Ce spun elevii despre orientarea în carieră din școli
Deși ministerul susține că elevii beneficiază de ore de orientare în carieră și îndrumare pentru alegerea unei profesii, realitatea arată că acest lucru nu se întâmplă în toate liceele din Moldova.
Andriana Bordeianu, absolventă în 2024, spune că în liceu nu a avut deloc orientare în carieră. Lecțiile pe care le-a avut au fost doar pentru a o ajuta să se pregătească de bacalaureat, nu și pentru a lua o decizie în privința viitoarei sale profesii.
La un moment dat am regretat că am mers la liceu pentru că nu am fost ghidată. A trebuit să-mi găsesc o profesie, să încerc mai multe opțiuni, să greșesc, să fac alegeri pripite. Sunt la universitate și nici acum nu sunt sigură de alegerea mea.
Andriana Bordeianu
Constantin Miron a absolvit Liceul Teoretic „Mircea Eliade” din raionul Nisporeni în 2021. Povestește că la orele de dezvoltare personală nu au făcut orientare în carieră, ci au învățat despre bunele maniere, bullying și unele aspecte ale educației.
Sincer să fiu, atunci, acest modul era bazat pe niște principii ciudate. Depinde foarte mult de profesorul care predă. La mine a fost diriginta.
Constantin Miron
O altă absolventă de liceu din acest an spune că în instituția în care a învățat, Liceul Teoretic „Petru Zadnipru”, nu prea a avut lecții de orientare în carieră. Valeria Jidraș relatează că la orele care au fost totuși organizate au completat un chestionar și o fișă cu întrebări referitoare la pasiunile pe care le aveau tinerii, alegerile și așteptările de la viitoarea activitate profesională. De asemenea, au fost unele discuții la nivel de clasă cu psihologul școlii responsabil de clasele liceale.
Orele de dezvoltare personală le-a avut cu diriginta sa, iar în cadrul celor despre ghidarea în carieră și gestionarea emoțiilor în timpul examenelor intervenea și psihologul.
Nu pot să spun că în cadrul acestor ore am depus maximum efort și atenție. Aveam deja o idee despre viitoarea activitate profesională. Îmi alesesem domeniul care mă interesa și oportunitățile de care aș fi putut beneficia.
Valeria Jidraș
Iulita Berezovskaia, absolventă a Liceului Teoretic „Andrei Vartic” din orașul Ialoveni, povestește că la lecțiile de dezvoltare personală a beneficiat de un program dedicat orientării pe plan profesional. În cadrul acestuia a avut ocazia să se întâlnească și să discute cu persoane care activează în diferite domenii. Acestea au relatat despre avantajele și dezavantajele profesiei și au povestit cum decurge o zi de muncă din viața lor.
De asemenea, am realizat diverse teste de orientare profesională care ne-au ajutat să descoperim punctele noastre forte și cele slabe și să înțelegem care domeniu ar fi cel mai potrivit pentru noi. Citatul lui Confucius «Alege-ți o meserie pe care să o iubești și nu vei lucra o zi în viața ta» a fost auzit de nenumărate ori pe parcursul programului și cu siguranță va fi luat în considerare de colegi.
Iulita Berezovskaia
La Liceul Teoretic „Orizont”, orientarea în carieră este o parte esențială a curriculumului, în special pentru clasele X-XII, care se pregătesc pentru facultate. Cristian Bacinschi, elev în clasa a XII-a, spune că acest subiect este atins la unele dintre orele de educație civică, unde se discută despre drepturile și responsabilitățile legate de diverse profesii de care sunt interesați elevii, dar și despre partea emoțională a unui job.
Pe lângă aceste ore, orientarea în carieră se desfășoară și prin intermediul unor sesiuni speciale organizate de psihologul școlar, care la rândul său poate invita și alți specialiști din diverse domenii.
Anii trecuți au venit medici, polițiști și mulți alții care își povesteau propria experiență de lucru. Se pune accent pe prezentarea părții practice a unei profesii, pentru ca elevii să aibă o perspectivă reală asupra pieței muncii.
Cristian Bacinschi
Cristian precizează că, aproximativ de două ori pe an, elevii completează și teste de orientare pentru a identifica domeniile în care ar putea excela. Rezultatele acestor teste sunt discutate în sesiuni individuale sau de grup, în dependență de preferințe, oferind feedback personalizat și îndrumare suplimentară.
În instituție activează și un consilier școlar – persoana responsabilă de ghidarea tinerilor care au decis ce profesie vor să urmeze. Prin programarea online a unei sau mai multor ședințe, în dependență de necesitate, elevul singur sau, dacă încă e minor, alături de părinte poate afla despre diferite opțiuni de studii atât de peste hotare, cât și din Republica Moldova. Astfel, de comun acord, se stabilesc obiective pe termen scurt și lung, iar progresul elevilor este constant monitorizat pentru a asigura atingerea obiectivului final de admitere la facultate.
Școala nu e suficientă?
De ce totuși există programe de mentorat și care este rolul lor
În Republica Moldova există și câteva programe de mentorat pentru tinerii care au dificultăți în orientarea în carieră. Unul dintre ele este MentorMe. Ideea a pornit de la un grup de inițiativă format din studenți care doreau să ofere mentorat elevilor din Republica Moldova, să-i ajute fie să afle mai multe informații despre studiile în străinătate, fie să înțeleagă mai bine opțiunile lor de carieră în țară.
Actualmente, una dintre misiunile MentorMe este de a oferi sprijin tinerilor din școli și universități în ceea ce privește orientarea în carieră. Irina Covriga, președinta organizației, spune că programul nu își propune să completeze golurile din sistemul de învățământ, ci să conecteze tinerii și adulții cu profesioniști care activează în câmpul muncii sau care au trecut prin crize profesionale și pot oferi sfaturi.
„Există un gol în înțelegerea și integrarea generației Z în câmpul muncii, atât în companiile mari, cât și în cele mici. Companiile mai mici, care nu au departamente de resurse umane, au dificultăți în a integra tinerii în echipă.”
„Se promovează niște valori outdated”
Irina este de părere că ghidarea în carieră este un mecanism absolut necesar în școli, însă aceste ore sunt fie inexistente, fie limitate la o singură oră pe an, care este de multe ori superficială și nu reflectă realitatea.
Astăzi, gândirea conform căreia trebuie să alegi o singură cale profesională nu mai este actuală, însă anume aceasta este una dintre cele mai promovate idei în cadrul orelor de ghidare în carieră.
Realitatea actuală este că pe piața muncii există o mulțime de profesii și nu este neapărat necesar să știi de la început ce carieră îți dorești să urmezi. Este important să înțelegi ce vrei să faci și să încerci diverse lucruri.
Irina Covriga, președinta organizației MentorMe
Specialista spune că în procesul de ghidare în carieră este esențial să le fie comunicate tinerilor toate oportunitățile și tipurile de activități pe care le pot avea. Astfel, ei vor înțelege că trebuie să își petreacă timpul făcând ceva care să fie interesant și captivant, fără a se concentra exclusiv pe bani.
La școală se promovează niște valori outdated, ele nu mai sunt actuale, și din acest motiv mulți tineri nu știu ce vor să facă după liceu. Generația de acum pune accent mai curând pe găsirea unui rol semnificativ în viață și pe impactul pozitiv pe care îl poate avea asupra societății prin munca lor.
Irina Covriga, președinta organizației MentorMe
Irina recomandă implicarea cât mai multor specialiști din domeniul privat sau freelanceri, care să interacționeze cu elevii, pentru că astfel elevii nu vor comunica doar cu profesorii sau cadrele didactice, ci și cu cei care activează în câmpul muncii și au parcurs etape în carieră.
Ascultă aici un episod din cadrul podcastului „Urmează stația”, în care povestim despre momentul în care decidem să renunțăm la primul job.
Ce ar putea face profesorii pentru a îmbunătăți lecțiile de orientare în carieră
Psihologa și specialista în orientare în carieră Lilia Dubița este de părere că sunt mai importante tipurile de predare decât numărul de ore. Pe lângă lecțiile în care sunt invitați diverși specialiști, tinerii ar trebui să învețe și despre gestionarea emoțiilor și a timpului. În plus, recomandă și cel puțin o lecție despre convingerile mentale, în care să se explice cum unele convingeri despre bani sau despre anumite profesii ne influențează alegerile.
Tinerilor le este greu să înțeleagă cum să-și gestioneze abilitățile emoționale și visurile, să înțeleagă dacă acestea corespund societății actuale.
Lilia Dubiță, psihologă, specialistă în orientare în carieră
Referitor la testele de ghidare în carieră, specialista consideră că este bine să fie introdusă testarea profesională inclusiv la trecerea în clasa a V-a, deoarece atunci copiii deja înțeleg direcțiile pe care vor să pună accent în dezvoltarea lor. Această testare ar trebui să fie repetată o dată la doi ani.
Orientarea în carieră în școli este esențială pentru dezvoltarea personală și profesională a elevilor. Aceasta îi ajută să își descopere interesele și aptitudinile, să înțeleagă mai bine piața muncii și să facă alegeri informate privind viitoarea lor carieră. Prin sesiuni de consiliere, teste vocaționale și întâlniri cu profesioniști din diverse domenii, elevii pot obține o perspectivă realistă asupra opțiunilor lor de carieră și să reducă din abandonul profesional. Mulți tinerii, deși își finalizează studiile universitare într-un anumit domeniu, nu ajung să mai profeseze sau renunță la carieră după o perioadă scurtă.
De exemplu, potrivit datelor MEC, numărul de studenți care sunt înmatriculați la pedagogie oscilează de la un an la altul. În anul 2018 au semnat contract de studii 1 030 de tineri, iar în anul 2022 – 968. Timp de cinci ani, acest număr a scăzut și a crescut, cei mai mulți studenți fiind înregistrați în 2020 – 1 174.
Când vine vorba despre angajări, cifrele sunt și mai mici. Procentul absolvenților care ajung să lucreze în domeniu abia dacă ajunge la 30 %. În 2022, dintre 968 de studenți înscriși, doar 288 s-au angajat. Acest lucru înseamnă că 29,7 % din numărul total au intrat pe piața muncii, acoperind 13,3 % din numărul total de locuri vacante în acel an.
Acest fenomen poate fi consecința mai multor factori, iar unul dintre ei este lipsa de orientare în carieră adecvată în anii de liceu. Din lipsa unor programe de mentorat, care există uneori doar pe hârtie, tinerii ajung să aibă așteptări nerealiste, să descopere târziu unele interese și aptitudini care nu au fost inițial explorate în timpul școlii, ca într-un final să abandoneze domeniul pe care l-au ales și să se reorienteze.
