„Ce universitate să aleg dacă nu știu ce-mi doresc?” „Nu știu ce facultate să fac pentru viitor.” „M-am blocat. Nu înțeleg unde să-mi fac studiile în continuare, după liceu. Nu știu ce-mi place și ce vreau anume.” Sunt doar câteva dintre mesajele pe care le-au lăsat tinerii absolvenți de liceu într-un grup #diez acum, în perioada admiterii la universitate. După absolvire, mulți elevi ajung în momentul decisiv al vieții lor, când trebuie să aleagă o profesie. Aici apare o întrebare: „Ce fac dacă aleg ce nu îmi place?”.
Am discutat cu psihologa și specialista în orientare în carieră Lilia Dubița, care precizează că acest fenomen se întâmplă la nivel global, chiar și în țările bine dezvoltate. Unul dintre motivele acestei ezitări este iluzia pe care o au tinerii în raport cu unele profesii.
Uneori le este dificil să înțeleagă dacă visurile lor pot fi transformate în realitate. Există o diferență între ceea ce crede un copil despre o profesie și realitate. În plus, ei nu au avut timp și ocazia să «guste» din diferite joburi, să înțeleagă ce li se potrivește.
Lilia Dubița
De asemenea, la școală, nu toți elevii au ore în care ar putea să își creeze o viziune clară despre viitorul lor profesional. Lilia Dubița spune că aceste lecții sunt importante, deoarece elevii ar învăța despre diversele tipuri de meserii, despre metodele de învățare specifice fiecărui job și despre cum să monetizeze resursele profesionale. În plus, ar înțelege care sunt abilitățile și cunoștințele necesare pentru profesiile viitorului, iar planificarea carierei și managementul timpului ar deveni parte integrantă a educației lor.
Un alt aspect important ar fi lecțiile despre luarea deciziilor, care pot fi integrate la orele de dezvoltare personală. Tinerii se confruntă adesea cu dificultăți în a lua o decizie când vine vorba de studiile lor, neavând o practică personală în acest sens. Aceste lecții i-ar pregăti mai bine pentru viitor, oferindu-le instrumentele necesare pentru a face alegeri informate și pentru a-și urmări cu încredere drumul profesional.
Câteva activități care i-ar putea pregăti pe adolescenți să înțeleagă ce domeniu profesional li s-ar potrivi sunt voluntariatul, ocupațiile extrașcolare sau angajarea part-time de la vârsta de 16 ani.
Astfel, un adolescent va înțelege ce vrea și ce sigur își dorește în viitor, ce ține de activitatea profesională.
Lilia Dubița
Avantajul unui gap year și de ce e ok să nu fii „în rând cu lumea”
Dacă nu știi la ce facultate să începi studiile sau nu te vezi în niciun domeniu deocamdată, una dintre cele mai indicate soluții este să îți iei un gap year. Un gap year este o pauză de un an pe care un tânăr o ia între diferite cicluri de studii. În această perioadă poți călători, să faci voluntariat, să lucrezi sau să urmezi diverse cursuri pentru a afla care este domeniul tău de interes.
Pentru Daniela Cazacu decizia de a-și lua un an liber înainte de universitate nu a fost una spontană. Din colegiu și-a dorit să își continue studiile peste hotare, însă nu știa în ce domeniu și nu își permitea financiar. În anul III de colegiu a decis că după absolvire își va lua un an de pauză.
Nu am povestit nimănui despre asta, deoarece la noi nu este ceva tipic. Trebuie să fii în rând cu lumea. Familia mea nu neapărat a înțeles ce vreau să fac. Mămica deseori îmi spunea că o să îmi pară rău că nu am mers la universitate.
Daniela Cazacu
Pentru că voia să studieze peste hotare, în anul liber pe care l-a avut, Daniela a decis să lucreze pentru a aduna bani și pentru a se pregăti de susținerea examenului internațional IELTS. „Știam că dacă o să susțin IELTS pe un punctaj mare voi fi liberă să aplic la orice universitate vreau.”
Aproape șase luni a lucrat în Moldova și concomitent urma și cursuri de engleză. Ulterior, a mers într-o vizită în Marea Britanie și, aflând mai multe despre sistemul de învățământ de acolo, a decis să rămână și să se înscrie la universitate. Daniela absolvise Colegiul de Medicină în Moldova, de aceea a ales să studieze farmacie.
„Toți îmi spuneau că este imposibil. Am susținut examenul IELTS de cinci ori pentru a lua punctajul necesar, am studiat chimia organică, matematica și regulamentul farmaceutic din Marea Britanie pentru examenul de intrare. Într-un final, mi-a reușit. Acum trec în anul III la Facultatea de Farmacie.”
Tânăra spune că un gap year a fost cea mai bună decizie care putea să o ia. În acest an a înțeles ce vrea să facă cu adevărat, a luat o decizie care îi aparține doar ei și va ști că nu-și va învinovăți niciodată părinții că s-au implicat în alegerile sale.
Aș sfătui tinerii care se gândesc să ia gap year să se întrebe care sunt scopurile lor, ce vor să obțină în această perioadă și să aibă un plan bine pus la punct. Voluntariatul și programele de schimburi de experiență sunt utile. Și cel mai important este să nu asculte pe alții. Gap years nu sunt ani pierduți, așa cum ne-am obișnuit să auzim. Poți urma o universitate la orice vârstă.
Daniela Cazacu
„Mi-a luat cam trei luni să las facultatea”
Lăsarea unei facultăți care nu ți se potrivește nu trebuie privită ca un eșec, ci ca pe o oportunitate de a te redescoperi. De acest lucru te poate convinge și Laura Șoimu.
Tânăra a ales să urmeze o universitate în România. A trebuit să aleagă între București și Timișoara, iar după mai multe recomandări a mers la Timișoara. A început să facă limbi moderne aplicate (engleză-germană), însă chiar în prima sesiunea de examene Laura și-a dat seama că nu se regăsește deloc în această specializare.
Mi se părea foarte plictisitor și fără vreun viitor tot ceea ce fac. Am înțeles că locul meu nu este aici atunci când nu mă puteam motiva să îmi fac nici temele, nici proiectele. Plângeam din cauza examenelor și din cauză că simțeam că nu fac ceea ce trebuie.
Laura Șoimu
Tânăra povestește că deși a susținut toate examenele, avea o stare foarte proastă. Înainte de fiecare examen plângea și era stresată când trebuia să îndeplinească sarcinile de gramatică sau să folosească dicționarele. În plus, nu știa ce vrea să facă după ce termină facultatea. După sesiunea de iarnă, Laura se gândea să renunțe la facultate, dar îi era frică de reacția părinților.
Mi-a luat cam trei luni să iau această decizie. Mă gândeam că dacă am început ceva, atunci trebuie să o duc până la capăt, dar am renunțat la acest gând când mi-am dat seama că sunt într-o stare anxioasă și fără vreun chef de facultate.
Laura Șoimu
Părinții, totuși, i-au susținut decizia, așa că tânăra s-a exmatriculat de la universitatea din Timișoara și s-a înscris la un nou concurs de admitere. De această dată, a depus actele la București, la Administrație publică. „Mereu mi-am dorit să urmez o facultate din domeniul dreptului sau administrației publice, deoarece, de la 14 ani, am fost implicată în voluntariat în consiliile locale ale tinerilor. Doar că în primul an, când am depus și la limbi moderne, nu fusesem acceptată.”
Laura mărturisește că a fost o perioadă stresantă, fiindcă îi era teamă că nici a doua oară nu va fi admisă. Rezultatele însă au fost pozitive, așa că s-a mutat la București, unde a început să facă ceea ce și-a dorit mereu. Inițial i-a fost mai dificil, deoarece a trebuit să se adapteze într-un oraș mai mare, însă colegii și profesorii au ajutat-o să treacă mai ușor peste această perioadă.
Nu regret că am luat-o de la capăt. Fac ceea ce îmi place și văd rezultate. Am parte de cea mai frumoasă perioadă și studenție. Da, sunt cea mai mare din grupă și termin cu un an mai târziu decât colegii din promoția mea, dar finalizez o facultate în care mă regăsesc și în care văd perspective de viitor.
Laura Șoimu
Pentru tinerii care se tem să facă un pas înapoi sau se tem că vor fi criticați, Laura are un sfat: niciodată nu trebuie să rămâi acolo unde nu îți place sau unde nu vezi un viitor. După primul an de facultate vei înțelege dacă îți place ceea ce faci sau nu. Dacă nu observi nicio schimbare în tine, nu ai planuri de viitor legate de specializarea respectivă sau simți anxietate, înseamnă că locul tău nu este acolo.
„Mi-era teamă că nu voi fi acolo unde nu îmi doresc”
Sunt cazuri în care alegerea unei profesii este influențată de stereotipuri. Spre exemplu, mulți tineri aleg profesii considerate prestigioase, cum ar fi dreptul sau medicina, pentru că aceste domenii sunt văzute ca fiind „respectabile” și cu potențial financiar. Este și cazul Mariei Matran, care în anul 2023 a fost admisă la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova.
După ce a văzut rezultatele de la admitere, Maria și-a dat seama că nu vrea să facă drept, ci istorie și filosofie.
Aplicasem la trei facultăți din cadrul USM, însă Facultatea de Istorie și Filosofie a fost ultima în listă. Nu știam că este atât de relevantă ordinea în care selectezi facultățile. Când nu m-am regăsit în lista celor admiși la istorie, m-am panicat, mi-era teamă că nu voi fi acolo unde nu îmi doresc. M-am gândit: «Ce să fac eu la Drept?».
Maria Matran
Maria a fost mereu interesată de istorie, așa că s-a exmatriculat de la Facultate de Drept și în al doilea tur de admitere a depus din nou actele. Chiar dacă i-a fost frică de necunoscut (tot ce știa e că Facultatea de Istorie este mică și că sunt puțini studenți), realitatea a surprins-o. „Suportul decanului m-a convins că sunt pe calea cea bună. Îmi place că pot studia concomitent două programe: istoria și limba engleză.”
Specializarea pe care o urmează tânăra este în Științe ale educației, pentru că își dorește să fie profesoară. Și aici însă a primit mai multe critici.
Societatea a devenit foarte sceptică în ceea ce ține de domeniul pedagogic. Oricine auzea că vreau să mă orientez în acest domeniu mă întreba: «Îți trebuie ție să îți strici capul cu copii?». Da, mi-a fost frică să nu greșesc și m-am lăsat influențată de prejudecățile societății. Totuși, chiar din primele zile la Facultatea de Istorie și Filosofie am înțeles că am luat cea mai bună decizie.
Maria Matran
„Planurile mele s-au schimbat la 360 de grade și am ales o altfel de experiență”
Unii tineri, în ciuda incertitudinii și a lipsei de cunoștințe, aleg să își construiască o carieră într-un domeniu pe care nu îl cunosc. O astfel de experiență a trăit Natalia Vicol, care în anul 2019 și-a început studiile la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, specializarea Tehnologia prelucrării produselor agricole din cadrul Facultății de Agricultură. Pe scurt – inginerie alimentară.
Chiar dacă în perioada anilor de liceu se gândea că va merge la pedagogie, înainte de înscrierea la universitate a renunțat la această idee. „Planurile mele s-au schimbat la 360 de grade și am mers la Iași pentru o altfel de experiență, să încerc un domeniu cu totul diferit.
Natalia spune că a ales industria alimentară, căci e un domeniu foarte complex și interesant și din motiv că mereu a fost curioasă să afle cum este făcută mâncarea. Înainte de a alege această specializare, tânăra nu s-a documentat prea mult. „Nu aveam așteptări prea mari. Chiar dacă nu știam ce va fi și dacă îmi va plăcea, nu-mi pare rău de alegerea făcută. M-am regăsit.”
Totuși, a avut unele frici. Se gândea că nu va putea înțelege materiile, în special matematica, chimia și fizica, pentru că urmase profilul umanist la liceu. În plus, în prima jumătate a anului I i-a fost greu să se adapteze noului mediu. Cu toate acestea, tânăra zice că nu a regretat decizia pe care a luat-o.
Îmi place totul, deoarece niciodată nu te plictisești, mereu ai ce învăța și afli lucruri noi. E un domeniu mereu în dezvoltare. E un lucru foarte fain să știi că cineva îți mănâncă produsele.
Natalia Vicol
Cu toate acestea, Natalia este de părerea că tinerii nu ar trebui să ia decizii negândite și în grabă, fiindcă nu toate ar putea fi cele bune. „Documentarea este foarte importantă. Citește mult despre profesiile pe care ai vrea să le urmezi. Dacă nu ești acolo unde își dorești, nu ezita să renunți și să începi din nou.”
Dacă totuși vrei să începi o facultate și nu știi ce domeniu să alegi, încearcă să simplifici lucrurile. Psihologa Lilia Dubița recomandă să întocmești o listă cu profesii pe care știi sigur că nu ai vrea să le ai. Ulterior, scrie patru meserii care îți par interesante și pe care ai vrea să le încerci. Următorul pas ar fi să-ți notezi potențialele obstacolele pe care le-ai putea avea în fiecare profesie și în timpul studiilor. Spre final, identifică două specialități și depune actele la ambele. Nu te limita doar la o specializare sau doar la o universitate.
